Rezistenta anticomunista din Banat(1946-1958)

Preluat din: Rex Histrianorum

Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 – 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)
de Cicerone Ionitoiu

-CAPITOLUL IV-

O străină de suferinţa poporului român, Ana Pauker declara cu neruşinare pe 24 Noiembrie 1944: "Muncitorul, funcţionarul, ţăranul care căutând binele a mers pe o cale greşită , lăsându-se înşelat, acela este fratele nostru al tuturor. Cu el împreună mergem la bătălie, cu el împreună distrugem tot ce este dăunător în tară, cu el împreună distrugem pe acei înşelători fascişti care i-au stricat lui, si ne strică nouă tuturor. Când spunem fascist, când spunem legionar, când spunem criminal de război, înţelegem pe acela care, pentru a servi o cauza străina maselor populare, s'a aliat cu nemţii hitleristi, s'a aliat cu duşmanii românilor si care astăzi încă îşi continuă treaba lor de trădare ..."
Perversiunea acestei femei perverse , la scurt timp după această declaraţie se va vedea în tot ce va săvârşi împotriva tării Româneşti, când va arunca epitetul de "fascist si reacţionar" tuturor care nu vor accepta politica de trădare a intereselor poporului român.
In acelaşi timp şi acelaşi context, un fost agent al siguranţei româneşti, care îşi trădase tovarăşii, venit în "furgoanele "ruseşti, acel Vasile Luca, spunea:
"Dacă România vrea să trăiască, nu poate trăi în viitor decât ca o Românie democratică în care poporul muncitor sa-si spună cuvântul, în care clasa muncitoare, tot ce constituie element popular, să poată participa direct si nemijlocit la treburile publice."
Amintesc aceste două unelte populare pentru că noii cotropitori s-au folosit de ele , au fost abandonate si arestate, si numai ele, si scoase din viata "populară" .
Sub presiunea sovietică si sub conducerea acestor -Fără Neam si Dumnezeu- cum fuseseră botezaţi de masele populare, începuseră subminarea României prin atacarea făţisă a instituţiilor administrative , asaltarea prefecturilor de la Braşov(23 Nov) la Arad si Timişoara(28 Nov).
Atmosfera era din ce mai apăsătoare în tară pentru că rusii refuzau intrarea administraţiei româneşti în teritoriul Transilvaniei de Nord eliberat cu mult sânge vărsat de "biet român săracul...", si continua să-si dea tributul...
In acest context al situaţiei politice interne, din 25 Noiembrie 1944 încep nemţii să paraşuteze echipe de legionari în spatele frontului pentru obţinerea de informaţii si acţiuni de sabotaj. De la început trebuie subliniat că nici una din echipe n-a trecut la acţiuni de sabotaj, ca din cele 6-7 echipe nici-una n-a transmis informaţii(de fapt prin cădere n-a rămas în funcţiune decât un aparat de recepţie-emisie) si toate echipele au trecut la reorganizarea organizaţiilor legionare în prima fază, până la 6 Dec.1945.
Paraşutările au început cu prima echipă a lui Nicolae Petrasu pe 25 Nov. 1944. La sfârşitul lui Noiembrie au fixat ca şef al reorganizării din Banat pe Ion Constantin care si-a fixat centrul conspirativ la Timişoara în str. Dacilor nr. 4.
Pe 9 Decembrie 1944 s'a trimis o echipă formată din Filon Verca, Nicolae Bălănescu, Ion Chirilă, Ion Carapantea si Tismănaru a fi paraşutată în zona Domasnea Teregova dar lansarea s'a făcut la întâmplare codrilor Poiana Ruscăi din Hunedoara. Şeful echipei paraşutate s'a lămurit mai târziu că întâmplarea n'a fost chiar întâmplătoare. Şeful care pregătea pe paraşutişti, un anume Pleifer din serviciul secret al "Marelui Reich" trecuse de partea inamicului si arunca "încărcătura" la întâmplare.
In Ianuarie 1945 căzuse din cer o altă echipă formată din Iosif Găvăgină (din Berzovia), Nicolae Târziu(din Sânicolaul Mare), Pintilie Tintoiu(din jud. Timiş) , cu un telegrafist neamţ, fuseseră azvârliţi în munţii Cernei. Pasca aruncat tot la început de an 1945 se zdrobise de crestele Carpaţilor. Un altul , se pare Tamas, avusese aceiaşi soartă în munţii Cernei. Unii, nu prea mulţi veniseră si pe jos, prin Iugoslavia ca să se întâlnească pe teritoriul Banatului care trebuia să fie fruncea.
Dar pe urmele lor se si pusese potera bolşevică si la sfârşitul lui Aprilie 1945 deja fuseseră arestaţi Ion Constantin, Nicu Balănescu, Sofia Borobaru, cu alte cuvinte căzuse "centrul" din calea Dacilor 4. Insă activitatea continua. Filon Verca alerga când la Arad, la Mediaş, la Timişoara, prin jurul Domasnei de unde era originar, dar mama încă nu si-o văzuse. Ghită Brahonschi, cel care-l înlocuise pe Ion Constantin căzuse si el iar locu-i fusese luat de Viorel Boborodea.
De parcă ar fi fost o comemorare, la un an de zile de la paraşutare în vederea luptei clandestine , Filon Verca a fost chemat de trimisul Comandantului în tară, în prezenta lui Ion Halmaghi, i s-a adresat: " împrejurările grele, ne-au adus să încheiem cu guvernul un acord, prin care ne angajam să încetăm orice activitate, pentru a permite o acţiune de reconstruire a tării. Vom depune toate armele si armamentul de care dispunem, ca semn de garanţie a acestui acord. In schimb, toţi camarazii din închisori, cei duşi în Rusia pentru anchetă, precum si cei clandestini, vor fi eliberaţi si legalizaţi ca cetăţeni liberi. Vei supraveghea personal la executarea acestor măsuri ..."
Legalizat, revine la Petrosnita la cei dragi si numit profesor la Caransebeş continuă să tina legăturile cu bănăţenii lui, nu numai ca o poruncă lăuntrică, dar si ca o riposta la furtul voinţei naţionale si fărădelegile ce se săvârşeau "în schimbul reconstruirii ţârii" .
Acestea au stat la baza rezistentei împotriva comunismului ce a împins pe oameni în a pune mâna pe arme si a lua calea codrului, urmăriţi de călăi de teapa lui Mois Aurel, Ambrus Goloman, Kling Zoltan, Steiner... care se bazau pe o "armată" de informatori, ridicând delaţiunea la rang de "datorie naţională."
Astfel, pe 3 aug. 1947 Filon Verca, în urma unei trădări, a fost arestat si dus la Timişoara unde Mois Aurel l-a torturat îngrozitor până a scos 2 mitraliere si aparatul de emisie-recepţie, îngropate si nepredate conform "pactului". S'a trezit înconjurat în beciul securităţii de vechi luptători precum Carapantea Ion, Nicolae Bălănescu, Gavrilă Beindescu, Petre Grozăvescu...si vestitul Ion Sadovan, vestit prin modul de a lucra în clandestinitate fiind prezent peste tot unde era nevoie si evadat de nenumărate ori. Filon Verca reuşeşte si el în ajunul Crăciunului 1947 să evadeze de la Timişoara împreună cu Nicolae Bălănescu si Ion Carapantea.
Văzând că altă soluţie nu este decât lupta împotriva comunismului, trece la organizarea clandestină, colindând sălaşele si intrând în sate numai noaptea pentru a scoate lumea din pasivitate. Astfel în luna Martie 1948, Filon Verca ca şef al judeţului Severin în clandestinitate si-a ales ca locţiitor pe Zaharia Marineasa (ziarist, născut pe 8-08-1920 în com. Iablaniţa) care mai fusese condamnat în 1941 la 10 ani din care executase 5 ani. Scopul era de a strânge armament si de a colecta cotizaţii în vederea luptei pe care o socoteau iminentă. Si Zaharia Marineasa s-a pus la lucru imediat organizând plasa Orşova.
Dificultăţile în care a pornit la lucru au fost deosebit de grele, din cauza trădărilor si a represiunii dezlănţuită pe 15 Mai 1948. Aceste trădări au pornit din interior si au dus la decapitare. Cine ar fi putut şti de venirea lui Eugen Teodorescu din străinătate, de întâlnirea de pe Făgăras la care participase numai Nistor Chioreanu, Aurel Călin, şi Nicolae Petrascu? Prezenţi erau numai brazii si cerul! Dar dintre apropiaţii lor, dintre cei veniţi din Germania, un anume Coman Vasile ( fost ajutor de comandant, si în politia legionară de la Luduş) bine informat, a informat la rândul lui că în timpul lunii Aprilie va veni un curier din Germania cu instrucţiuni importante pentru organizarea centrului de informaţii.
Şi curierul Dragos Hoinic a fost în acest fel arestat pe teritoriul Ungariei, trimis la Bucureşti si astfel declanşându-se arestarea în baza ordinului nr.5 Cabinet MAI, din 14 Mai 1948. Astfel în baza acestui ordin au fost arestaţi în noaptea de 14/15 Mai un număr de 3229 legionari, restul până la 5.000 fiind puşi sub urmărire. Erau căutaţi peste tot, la rude, prieteni, prin munţi si la aceste operaţiuni participau tot felul de agenţi, chiar si cei acoperiţi, jandarmii , pădurarii , informatorii satelor al căror număr era în creştere.
In această acţiune de scotocire, într'o capcană , pe 9 Iulie 1948 a fost arestat si Filon Verca de către 7 jandarmi si pădurari, spre creasta Nemanului unde zmeurişul se înfrăţeşte cu făgetul. Legat burduf, dus într'o căruţă ajunge însoţit de plutonierul major Cojocaru si câţiva jandarmi până-n biroul lui Klig Zoltan. Si de aici, mai departe este dus în ghearele lui Aurel Mois...Surpriza călăului a fost mare, dar mai mare i-a fost când pe 23 Aug.1948 i-a lăsat celula goală. 0 minune a făcut să iasă afară "prin ziduri" şi printre cerberii nopţii care parcă orbiseră...
Din nou calea codrului i se deschidea, dar si teama creştea...de două ori în mai puţin de un an să reuşeşti să scapi din ghearele călăilor...nu-i uşor, chiar aproape imposibiL, dar pentru Filon a fost posibil.
REORGANIZAREA CONTINUĂ
Zaharia Marineasa se apucase de treabă si ţinea legătura cu Filon Verca prin Cristescu Gheorghe (tâmplar din com. Plugova). Işi împărţise plasa pe sectoare, numise curieri si începuse strângerea armamentului si cotizaţiilor. Cam în aceiaşi perioadă când Filon Verca îsi lăsase amanet opincile lui Mois si plecase de data aceasta fără întoarcere, numai cu ochii spre apus, în acelaşi timp Zaharia Marineasa împreună cu Cristescu Gheorghe si Petchescu Ion plecaseră de la locuinţa comandorului Petre Domăsneanu si ajunşi în gara Băile Herculane au fost legitimaţi de jandarmi.
Neavând legitimaţii, au fost duşi spre biroul de Miscare, Gogu Cristescu a reuşit să fugă urmărit de un jandarm. Profitând de situaţia jandarmilor luaţi prin surprindere, unul fugind după presupusul infractor , Zaharia Marineasa a scos din traistă un pistol si a tras asupra jandarmului care a rupt-o la fugă. Astfel au reuşit si ei să dispară de pe peron afundându-se în pădure. Pus sub urmărire, pe data de 5 Sept.1948 Zaharia Marineasa a fost arestat găsindu-se asupra lui un pistol si 2 grenade de mână franceze.
Petchescu Ion (n.5 ianuarie 1906 în com. Globul Rău, domiciliat în Iablanita nr.150, a fost căutat de siguranţă pe . 21-22 Aug.1948 reuşind să scape după ce a tras asupra celor de la siguranţă. A colindat pe la sălaşele din regiune pâna pe 20 Noiembrie 1949 când a fost arestat.
Cristescu Gheorghe zis Gogu, tâmplar din com. Plugova a fost arestat pe 30 noiembrie 1948 de către miliţie într-o colibă de pe valea Cernei, împreună cu Petre Artimescu (n.ll Iunie 1923 în com.Mehadia) A fost dus în anchetă la Lugoj unde a fost omorât în timpul cercetărilor de Kling Zoltan.
După evadarea de la Timişoara, filon Verca ajuns în pădurile din jurul Teregovei a trimis pe MOATER Martin, cojocar din com. Slatina de Timiş, jud.Severin, la Spiru Blănaru căruia i-a spus să formeze echipe de 3 legionari, să aibă câte un şef si să fie înarmate, până la 15-20 Sept.1948 pentru că se va declanşa un război. Verca după această data a plecat prin Iugoslavia în apus. Astfel s'au pus bazele grupului Spiru Blănar a cărui activitate va urma mai jos.
GRUPUL Zaharia MARINEASA
Printre ţăranii ce au fost arestaţi si au trecut prin chinurile lui Kling Zoltan la securitatea din Lugoj s*au numărat, în afară de cei enumeraţi mai sus, următorii: Artimescu Petre zis Tica, n.11-06-1923 la Mehadia arestat pe 30-11-1948 Bulbucan N. Iosefina, n.24-12-1914 în com.Tufări Boană Dumitru din com.Tufări, Ciucurel Ilie din com .Cerna Chilom Dumitru din com.Tufări Chera Aurel, lăcătuş mecanic din Orşova Ciucur Pavel, preot din com. Plugova
Domăsneanu Alexandru-Ică, elev de liceu, născut 3 Mai 1928 din com.Iablanita Domăsneanu Eugenia, născută 24 Decembrie 1907 în com.Clanov, jud.Mehedinţi, domiciliată în com.Băile Herculane nr.717, soţia comandorului Petre Domăsneanu Costescu Ion din Orşova Drăghicescu Nistor Dârpes Ioan din com.Toplet Dorobanţu Alexandru din com. Topleţ
Dumitrescu Ştefan zis Fănică, năs. 2 Aug.1907 din com Cumpăna- Constanţa, domiciliat în oraşul Orşova. Ismană Constantin din satul Eselnita Ghilezan Ion, Mătăsaru Ion din com.Topleţ, Lăcătuşu Cornel, doctor, n.3-11-1899 în com. Uzdin-Torontal, domiciliat în Orşova, a urmat medicina la Graz(Austria) . Maritescu Toma , n.2O Nov.1903 în com. Eselnita-Severin, ţăran MIUTESCU Lazăr din com. Jupalnic, ţăran. Pârvu Cornel, Popovici Gheorghe din com. Eselnita-Severin. Popescu Moise din com.Topleţ. Simian Mugurel, Spătar Gheorghe zis Gogu lui Băcilă din com. Jupalnic Stoicovici Gheorghe din Jupalnic. STOLOJESCU Păun din com.Crusovăţ Tomescu Ion din com. Eselniţa Vulpeş Ilie din com. Jupalnic, Talpes Milan, n.l6-09-1908, născut în Iugoslavia, domiciliat în Orşova str. Avram Iancu nr.2.
Toată această organizaţie a fost depistată de deţinutul Costescu Mihai născut în 1922, domiciliat în Orşova str.Republicii nr 3- care făcea pe informatorul comisarului Anghel Stefa din siguranţa Orşova, căruia i-a relatat că a aflat de la deţinutul Artimescu Petre că are legături cu unii care sunt fugiţi în păduri înarmaţi, dând si unele amănunte despre cei fugiţi. De aici s'a pornit firul urmăririi si în 6 luni toată organizaţia a căzut. A scăpat pentru un moment comandorul Domăsneanu care a trecut în luna Noiembrie 1948 în grupul partizanilor , cu col. Uţa Ion si Spiru Blănaru fiind prins prin trădare pe 8-02-1949) după cum vom vedea la capitolul respectiv.

Sursa:universulromanesc.com