Se afișează postările cu eticheta senzational. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta senzational. Afișați toate postările

vineri, 3 ianuarie 2014

Cele mai ascunse secrete din dormitorul familiei Einstein


Rezultatele remarcabile ale personalitatilor ce au marcat istoria umanitatii, evidentiaza in mod deosebit performantele acestora, dar, fara indoiala, toate aveau si trairi, angoase, pasiuni si rautati firesti si comune fiecaruia dintre noi, muritorii de rand, scrie jurnalul.ro.

Geniul fizicii moderne, Albert Einstein, simtind ca dupa 11 ani de mariaj dragostea care-i unise familia se epuizase complet, propunea sotiei sale, Mileva Maric, un set de reguli sub auspiciile carora urma sa se desfasoare viata lor in comun, bineinteles, de dragul copiilor.

Regulile au fost publicate in cartea biografica "Einstein: Viata si Universul", de Walter Isaacson:

"Conditii:

A. Vei avea grija ca:

1. Hainele si lenjeria mea sa fie puse in ordine

2. Voi primi zilnic cele trei mese in camera mea

3. Dormitorul si biroul sa fie curate, iar in mod special pupitrul meu sa imi fie rezervat numai mie

B. Vei renunta la toate relatiile personale cu mine, cat timp ele nu sunt necesare din punct de vedere social. Vei renunta in special la:

1. Timpul petrecut acasa alaturi de mine

2. Calatoriile sau iesirile impreuna

C Te vei supune urmatoarelor cerinte in relatia cu mine:

1. Nu vei primi din partea mea vreo apropiere intima si nu-mi vei reprosa lipsa acesteia

2. Nu vei mai vorbi cu mine atunci cand iti voi cere sa taci

3. Vei pleca imediat din biroul sau dormitorul meu, daca iti voi cere asta

D. Nu ma vei ironiza in fata copiilor, nici prin gesturi, nici prin cuvinte."

Desi acceptase initial sa se supuna acestor reguli, Mileva Maric si-a parasit sotul mutandu-se, dupa numai cateva saptamani, impreuna cu copiii intr-un alt oras.

Divortul dintre cei doi s-a produs dupa cinci ani de la separare.

Suresa:http://cultural.bzi.ro/cele-mai-ascunse-secrete-din-dormitorul-familiei-einstein-8783

vineri, 22 noiembrie 2013

Victime celebre si asasinii lor


Franz Ferdinand

Toti am auzit de numele acestui fost conducator la ora de istorie de la scoala. Arhiducele Austriei a fost impuscat de un nationalist sarb in timp ce vizita orasul Sarajevo, din Bosnia. Totul s-a intamplat pe 28 iunie 1914, urmarea fiind inceperea Primului Razboi Mondial.

Harvey Milk

Primul homosexual ales intr-o functie publica a fost ucis pe 27 noiembrie 1978 de catre Dan White, din San Francisco. Criminalul avusese o functie publica, demisionase, dar o dorea inapoi.

Malcolm X

Sustinator al drepturilor omului, acesta a devenit liderul organizatiei Natiunea Islamului. A parasit-o ulterior din cauza diferentei de opinii si viziune. Trei membri ai acestui grup l-au ucis pe 21 februarie 1965, in Manhattan, New York.

Benazir Bhutto

Fost prim-ministru al Pakistanului, ea a fost ucisa pe 27 decembrie 2007. Mai intai, a fost impuscata de un barbat, cazand victima imediat si unui atac sinucigas cu bomba. Candida din partea Opozitiei la alegerile prezidentiale din 2008.

John Wood

Judecatorul american John H. Wood Junior a devenit celebru sub numele "Maximum John" datorita sentintelor foarte dure pe care le dadea. El a fost primul judecator asasinat in secolul 20, la ordinul unui dealer de droguri care urma sa fie judecat de el. Totul s-a petrecut pe 20 mai 1979, la locuinta judecatorului din San Antonio, Texas (SUA).
Sursa:http://cultural.bzi.ro/victime-celebre-si-asasinii-lor-7085

miercuri, 6 noiembrie 2013

Metafizica sexului


Julius EVOLA

Metafizica sexului
Traducere de Sorin Marculescu.
Editura Humanitas, Bucuresti, 2002, 456 p., f.p.


 Filozof si istoric al culturii tradus in numeroase limbi, dar si marginalizat ca urmare a angajamentelor la extrema dreapta fascista, mesajul operei lui Evola este unul semnificativ. Si aceasta pentru ca pune in lumina o serie de valori uitate de lumea moderna. Problematica sexului este centrala in societatea noastra si apoi punctul de vedere al lui Evola nu este cel al psihologilor, psihanalistilor sau biologilor (domenii la care se reduce astazi analiza sexului), ci este unul al metafizicianului: „…sexul, inainte si dincolo de trup, exista in suflet si intr-o anumita masura in spiritul insusi. Esti barbat sau femeie in interior inainte de a fi astfel si exterior: calitatea masculina sau feminina primordiala patrunde si impregneaza intreaga fiinta, asa cum o culoare patrunde un lichid“ (p. 76).
 Analizind fiinta umana, Evola subliniaza caracterul ei complex: omul are o parte esentiala („fata“) si una exterioara, artificiala, dobindita, care se formeaza in viata de relatie si care creeaza „persoana“ individului („masca“). La rindul ei, partea esentiala sau interioara a individului are doua niveluri. Primul este reprezentat de ceea ce numim „principium individuationis“, unde actioneaza fortele prin intermediul carora o fiinta este ceea ce este, fie din punct de vedere fizic, fie psihic, si se distinge de oricare alta din specia sa; tot aici este si locul „naturii proprii“, natura innata a fiecaruia in parte; e vorba de ceea ce in psihologie este numit caracter si natura proprie. Nivelul al treilea este cel mai profund si contine „fortele elementare superioare si anterioare individuatiei, care alcatuiesc insa fondul ultim al individului“ (p. 82). Acest nivel este cel studiat de Evola, deoarece aici se gaseste prima radacina a sexului si aici este locul de nastere al erosului. De aici pornesc influentele catre celelalte doua niveluri si doar astfel se poate explica ce se intimpla de fapt in atractia sexuala. Atractia sexuala, arata Evola, „este ceva ce trece dincolo de individ, iar experienta erotica in formele-limita, traumatice, ale acuplarii ajunge la acest plan“ (p. 82).
 Aceasta trecere presupune complementaritate (presupozitia polaritatii bisexuale), „integrarea calitatii masculine pure si a calitatii feminine pure in unirea unui barbat cu o femeie“ (p. 83). Evola atrage atentia asupra faptului ca astazi s-a ajuns la o atrofiere a esentei feminine si masculine si la o aplatizare a relatiei barbat-femeie. In viziunea sa, aceasta relatie are o multime de intelesuri profunde, reprezentind o cale de accedere la transcendenta: „Intregul, neconditionatul nu se pot gasi decit dincolo de viata unui Eu inchis intre limitele persoanei empirice, fizice, practice, morale sau intelectuale. Astfel, in principiu, numai ce transporta in afara unei astfel de vieti si unui astfel de Eu, ceea ce creeaza in ele o criza, ceea ce le insufla o forta mai mare, ceea ce deplaseaza centrul sinelui propriu dincolo de el insusi – cu riscul ca acesta, daca e necesar, sa aiba loc intr-un mod problematic, catastrofic sau distructiv – numai asa ceva poate eventual deschide drumul catre o regiune superioara“ (p. 128).
 Cheia metafizicii sexului este doctrina androginului, asa cum apare ea la Platon, dar si in cadrul religiilor si al stiintelor oculte. Existenta unui gen de om care cuprindea in sine atit principiul masculin, cit si cel feminin, si care, prin puterea sa, era o amenintare la adresa zeilor explica din perspectiva mitologica si metafizica ce inseamna sexualitatea. Aceste fiinte androgine sint taiate in doua, rezultind fiinte de sex distinct (barbati si femei), „fiinte in care totusi ramine amintirea starii anterioare si se aprinde dorinta de reconstituire a unitatii primordiale“ (p. 92). Atractia sexuala constituie astfel un mijloc de realizare a unitatii, a fiintei primordiale.
Pornind de aici, Evola prezinta modul in care apare acest mit in traditiile culturale si rituale ale unor civilizatii vechi. De asemenea, Evola deduce din aceste structuri ale mitologiei sexului principiile generale pentru o psihologie a barbatului si a femeii, si anume care sint „trasaturile morfologice fundamentale ale naturii celei mai profunde, ale psihismului si comportamentului indivizilor din cele doua sexe dincolo de orice variatie, modulatie sau distorsiune posibila datorata unor factori accidentali si ambientali“ (p. 252). Evola reuseste sa scoata in evidenta aici diferentele esentiale dintre natura feminina si cea masculina.
 Ideea care constituie firul director al cartii este sesizarea diferentei enorme dintre doua lumi: cea veche, traditionala, si cea moderna, actuala, diferenta care se concretizeaza in modul de raportare la valori – si aici il citam pe Fausto Antonini: „Una dintre cele mai grave tragedii ale omenirii consta in prabusirea tuturor valorilor“ (p. 19). In esenta, ceea ce face Evola este sa „contrapuna un om al Traditiei intangibile unei catastrofe biologice, psihice, azi chiar ecologice“ (p. 20), sa ateste faptul ca societatea umana se afla intr-un proces de involutie, concluzie ce ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru omul de astazi.
Dincolo de toate conditionarile umane, ramine prezenta ideea lui Evola conform careia dragostea si sexul reprezinta deschideri dincolo de existenta individuala, „spre misterul Unului“, sexul fiind „cea mai mare forta magica a naturii“. Si acest lucru se poate constata chiar si in lumea in care traim, in lumea contemporana: „…daca in existenta obisnuita se manifesta involuntar un reflex al unei transcendente traite, asta se intimpla prin sex si, cind e vorba de omul comun, se intimpla numai prin sex s…t; numai cei ce se ridica pina la o experienta eroica sau ascetica merg, in aceasta privinta, mai departe. Pentru omenirea comuna insa doar sexul procura, fie si doar in extazul, in mirajul sau in trauma obscura de o clipa, deschideri dincolo de conditionarile pur individuale. Acesta e adevaratul fundament al insemnatatii, neegalata de nici un alt impuls, pe care dragostea si sexul au avut-o si o vor avea totdeauna in viata umana“.
Sursa:http://www.observatorcultural.ro/FILOZOFIE.-Julius-EVOLA-Metafizica-sexului*articleID_9490-articles_details.html

duminică, 27 octombrie 2013

Viermele dong chong xia cao: va ofera o energie absolut incredibila!


In toamna lui 1993 lumea sportului a fost zguduita atunci cand un mic grup de atlete din China au depasit intr-un interval de sase zile cateva recorduri mondiale fixate de foarte multa vreme. Aceasta brusca calificare de anvergura mondiala a chinezoaicelor a dat imediat nastere banuielii ca erau dopate, fapt nedovedit. Ceea ce au realizat aceste atlete era incredibil, caci recordurile doborate de ele fusesera stabilite cu ani in urma de femeile din estul Europei care se dopau pentru sporirea performantelor lor sportive.
Ofensate de aceste suspiciuni, autoritatile chineze au impartasit secretul: un program de antrenament riguros si o dieta speciala care includea plante chinezesti traditionale si o potiune bogata in minerale din viermele dong chong xia cao. De obicei recordurile mondiale sunt doborate cu mari eforturi, la diferente de zecimi de secunda sau secunde. Expertii au stabilit ca astfel de diferente cu care au fost doborate recordurile trecute nu se pot explica numai prin rigurozitatea antrenamentului. E evident faptul ca aceste performante se datoreaza efectelor plantelor chinezesti asupra trupului.
Dar ce este dong chong xia cao? Avand numele latinesc de Ophiocordyceps sinensis, aceasta este o ciuperca care paraziteaza larvele de molii si produc un fruct ce este folosit ca remediu natural. Ciuperca germineaza larva vie, o omoara si o mumifica, si ceea ce ramane este fructul amintit.
Viermele dong chong xia cao este folosit de medicina traditionala chinezeasca si de cea tibetana, intr-o multime de afectiuni si boli, de la oboseala pana la cancer. Ea este folosita si ca afrodisiac, dar si pentru echilibrarea dintre yin si yang. Intr-un studiu medical stiintific din anul 2013, s-a constatat ca acest vierme are puternice efecte anti-inflamatorii, ceea ce arata ca nu degeaba chinezii il folosesc inca din antichitate.
Sursa:http://www.almeea.com/viermele-dong-chong-xia-cao-va-ofera-o-energie-absolut-incredibila/

Dobanditi magnetism si veti fi capabili sa va vindecati pe voi insiva dar si pe altii!


Omul are in el doua substante: substanta elementelor active ale corpului fizic si substanta provenita din elementele active ale materiei astrale. Amandoua, combinandu-se, formeaza o a treia substanta. Aceasta substanta compusa se aduna, pe de o parte, in anumite parti ale omului, si, pe de alta parte, formeaza o atmosfera in jurul lui, asemanatoare cu cea din jurul unei planete.
Atmosfera unei planete primeste sau pierde in mod continuu substante, sub actiunea altor planete. Omul este inconjurat de alti oameni, asa cum planetele sunt inconjurate de alte planete. Atunci cand, in anumite limite, doua atmosfere se intalnesc, si cand aceste atmosfere sunt „in simpatie”, se stabileste intre ele o relatie care da rezultate conforme legilor. Ceva circula. Cantitatea de atmosfera ramane aceeasi, dar calitatea se schimba. Omul isi poate controla atmosfera.
Este ca si la electricitate: exista pozitiv si negativ. Unul sau celalalt poate fi marit si facut sa se scurga ca un curent. Orice lucru are o electricitate pozitiva si una negativa. In om, dorintele si non-dorintele pot fi pozitive si negative. Materia astrala se opune intotdeauna materiei fizice.
Pe timpuri, preotii erau capabili sa vindece bolile prin binecuvantare. Unii preoti isi puneau mainile pe bolnav. Altii putea vindeca de la mica distanta, iar altii si de la o distanta mai mare. Un preot era un om care avea „substante compuse” si putea sa le foloseasca pentru a-i vindeca pe ceilalti. Un preot era un „magnetizator”. Bolnavii erau lipsiti de substante compuse, de magnetism si de viata.
Aceste substante compuse pot fi vazute daca sunt concentrate. O aura, un halou este un lucru real si care a putut cateodata sa fie vazut in locurile sfinte sau in biserici. Mesmer a redescoperit folosirea acestei substante. Pentru a fi capabil sa o folosesti, trebuie mai intai sa o dobandesti. Asa se intampla si cu atentia. Atentia nu se dobandeste decat prin lucru constient si prin suferinta voluntara, prin mici actiuni facute voluntar.
Faceti dintr-un scop mic scopul vostru, aceasta va va face sa dobanditi magnetism. Magnetismul, ca si electricitatea, poate fi concentrat si transformat in curent.
Sursa:http://www.almeea.com/dobanditi-magnetism-si-veti-fi-capabili-sa-va-vindecati-pe-voi-insiva-dar-si-pe-altii/

miercuri, 16 octombrie 2013

Este hipnoza periculoasa? Hipnoterapeutii sunt sarlatani? Hollywood-ul ne prezinta hipnoza in cele mai negre imagini…


Hipnoza este pur si simplu un mod de relaxare si de lasare deoparte a mintii constiente, odata cu activarea mintii subconstiente, astfel incat sugestiile sa fie facute direct subconstientului si in acest fel pacientul sa fie capabil sa actioneze conform acestor sugestii cu o mai mare usurinta si eficienta. Dupa 1958, Asociatia Medicala Americana a acceptat oficial hipnoza ca forma respectata de ajutor medical. Asociatia Medicala Britanica a acceptat hipnoza in 1955. Hipnoterapeutii nu mai sunt considerati sarlatani sau animatori de scena.
Dar, marea majoritate a oamenilor au conceptii gresite despre hipnoza. Si asta din trei cauze:
* cartile care descriu hipnoza ca pe o tehnica nociva, de spalare a creierului si periculoasa;
* imaginea pe care o ofera hipnotizatorii de scena, ca hipnoza le-ar permite sa „controleze” mintea subiectului si ca acest procedeu este unul destinat strict amuzamentului;
* industria hollywoodiana de film care prezinta hipnoza ca periculoasa si supranaturala. Hipnotizatorii sunt cel mai adesea caracterizati ca psihopati inraiti, care controleaza mintile pacientilor, manipulandu-si „victimele” si facandu-le sa comita crime sau acte autodistructive. Iata un rezumat al versiunii hollywoodiene asupra hipnozei:
- The Cabinet of Dr. Caligari (1919) a fost un film mut despre un hipnotizator (dr. Caligari) si persoana subjugata de acesta (Caesare), care era trimisa in misiuni de omucidere si distrugere.
- Svengali (1931), un film cu John Barrymore. Acesta juca rolul unui hipnotizator care tinea sub vraja sa o tanara fata numita Trilby. Cand era in transa, Trilby devenea o cantareata talentata de opera, talent pe care nu-l putea manifesta dupa iesirea de sub hipnoza.
- The Frozen Ghost (1945) a fost realizat in Universal Studios, cu Lon Chaney, Jr. in rolul unui magician si hipnotizator de scena care a fost acuzat de crima atunci cand unul dintre voluntari a murit in timpul unui spectacol.
- The Woman in Green (1945), realizat de Universal Studios, a fost un film cu Sherlock Holmes, cu Basil Rathbone in rolul detectivului. Personajul negativ era o atragatoare femeie hipnotizatoare care pusese la cale o crima pentru un castig banesc.
- Black Magic (1949) a fost realizat de RKO, cu Orson Welles ca personaj negativ in rolul unui hipnotizator, contele Cagliostro. Actiunea se desfasoara in Italia secolului al XVIII-lea.
- Whirlpool (1950), realizat de 20th Century Fox, il avea pe M. Ferrer in rolul unui hipnotizator criminal din Palm Springs, care a incercat sa transfere vina unei crime pe care o comisese sotiei cleptomane a unui psihiatru de renume.
- Invasion (1953) a fost un film realizat de 20th Century Fox despre efectele unui razboi nuclear asupra patronilor unui bar din New York. Ironia era ca barmanul pur si simplu ii hipnotizase pe acesti oameni inducandu-le ideea ca avea loc un razboi nuclear, cu scopul de a-i face sa fie mai constienti de „Amenintarea Rosie”.
- Curse of the Demon (1958), realizat de Columbia Pictures, il avea pe Dana Andrews in rolul unui medic psihiatru care investiga omorarea unui coleg in Anglia. In timpul interogarii, unui membru al unui cult satanic i-a fost indusa o stare de transa, dar acesta s-a aruncat pana la urma pe fereastra si a murit. Mai tarziu, liderul cultului a folosit hipnoza asupra prietenei lui Dana pentru a-l intimida pe acesta din urma.
- Tales of Terror (1959), realizat de American International Pictures, ecranizeaza unele povestiri ale lui Edgar Allan Poe, intre care „Faptele in cazul d-lui Valdemer”. Povestirea este centrata asupra unui personaj care se afla in transa exact in momentul mortii sale si care nu putea trece in viitoarea sa viata. Hipnotizatorul ticalos a ademenit-o pe sotia lui Valdemer, convingand-o sa se marite cu el. In cele din urma, Valdemer se ridica de pe patul de moarte si il stranguleaza pe hipnotizator.
- The Manchurian Candidate (1962), realizat de United Artists, este o poveste din timpul razboiului rece despre un erou din Razboiul Coreei caruia ii fusese „spalat creierul” de China Rosie si care fusese transformat intr-un ucigas. Acesta reusise sa omoare cu sange rece membri ai propriului sau pluton, ca o masinarie.
- Audrey Roje (1977) realizata de United Artists, prezinta in mod nefericit portretul unei fete de doisprezece ani care moare in transa asa cum murise intr-o viata trecuta. Anthony Hopkins are rolul tatalui care pretinde ca Audrey ar fi reincarnarea fiicei sale moarte.
- The Natural (1984) realizat de TriStar Pictures, il are pe Robert Redford in rolul unui jucator de baseball de varsta mijlocie. Se apeleaza la un hipnotizator care sa ajute echipa sa perdanta sa-si gaseasca motivatia; in acest film Redford declara: „N-am de gand sa ma las pe mana unui hipnotizator de balci”. In acest film a fost intarita imaginea prosteasca si frivola a fenomenului de hipnoza.
- Dead Again (1992) este un film realizat de Paramount care infatiseaza un hipnotizator (care traia impreuna cu mama sa infirma) ca pe ucigasul, acum matur, al unei tinere femei in fosta viata a acesteia, cu patruzeci de ani in urma. In film este ilustrata schimbarea sexului de la o viata la alta, dar hipnotizatorii sunt prezentati ca personaje raufacatoare si anormale. Robin Williams joaca rolul unui psihiatru care-si pierduse dreptul de practica si care da gratis sfaturi terapeutice intr-o instalatie de congelare a alimentelor.
Sursa:http://www.almeea.com/este-hipnoza-periculoasa-hipnoterapeutii-sunt-sarlatani-hollywood-ul-ne-prezinta-hipnoza-in-cele-mai-negre-imagini/

duminică, 15 septembrie 2013

Pearl Leonore Curran: Cum i-au fost dictate operele literare de catre un spirit superior?


În seara zilei de iulie 1913, un eveniment straniu s-a petrecut cu englezoaică Patienci Worth. Ea pretindea că este spiritul unei femei care trăise pe la mijlocul secolului al XVII-lea și a devenit spiritul de control al lui Pearl Leonore Curran, o tânără din St. Louis, Missouri.
Curran nu era un medium profesionist și până în acea clipă nu manifestase niciun interes spre acest domeniu. Totuși, începând în acea noapte, americancei i-au fost dictate, prin procesul scrierii automate, o serie întreagă de versuri, piese de teatru, proverbe, cât și alte numeroase texte. Educația tinerei se rezumase la doar opt clase, nu obișnuia să citească și nici să călătorească. Era complet ruptă de lumea intelectualilor și cu atât mai mult că nu cunoștea nicio limbă străină. Abia era capabilă să scrie și să vorbească limba engleză.
Romanele sale au fost apreciate, un critic literar din cadrul redacției New York Times a scris că fusese realizat cu o pricepere ieșită din comun și că cei mai mulți dintre marii scriitori ar fi fost invidioși pe naturalețea tinerei.
Bineînțeles că acest caz fantastic, al unei tinere neșcolite care publica unele dintre cele mai bune opere literare a atras atenția celor mai apreciați critici literari. Nimeni nu își putea explica cum este posibil și odată ce povestea spiritului care dicta automat operele literare a fost făcută publică, cei mai mulți au început să se întrebe dacă o asemenea situație este posibilă? Oare a fost Curran dominată de acest spirit creator sau a fost o pură invenţie?
Indiferent care ar fi fost adevărul, toate operele care purtau marca Curran au fost transmise prin procesul scrierii automate. Spiritul pur și simplu dicta cuvintele pe care femeia le așternea pe hârtie, fără ca femeia să aibă controlul sinelui conștient asupra realității imediate.
Cei mai mulți dintre practicanții scrierii automate sunt convinși că au o legătură cu anumite spirite evoluate, care le transmit informații vitale despre anumite subiecte sau lucruri. Rareori aceste informații sunt făcute publice, din motive subiective, dar și pentru simplu fapt că provin dintr-o lume a iluminării.
Cei care practică acest gen de scriere, se instalează confortabil la o masă, pun mâna pe un stilou și dintr-o dată mâna începe să umple cu diverse cuvinte hârtia goală. Vârful ustensilei se pune ușor pe hârtie, încheietura mâinii se lasă moale și este de preferat să nu se atingă masa. Pe foaie nu trebuie să cadă nicio lumină directă pentru a nu împiedica procesul creației divine.
Nu este obligatoriu ca practicanții să țină ochii deschiși sau să privească bucata de hârtie, atunci când legătura stranie se va produce, totul va decurge într-un mod inconştient. Prin practică și răbdare mesajele vor începe să apară, cuvintele se vor transforma în fraze, care în cele din urmă vor conține mesaje interesante. Această practică este una de-a dreptul interesantă și în cele mai multe dintre cazuri produsul finit va fi unul impresionant, ca și în cazul lui Curran.
Sursa:http://www.efemeride.ro/pearl-leonore-curran-cum-i-au-fost-dictate-operele-literare-de-catre-un-spirit-superior

luni, 2 septembrie 2013

Cele mai socante profetii care s-au adeverit!


De la maiasii care au prezis sfarsitul planetei in anul 2012, pana la Nostradamus, care a facut profetii uluitoare cu privire la cele doua Razboaie Mondiale si chiar atentatele de la 11 septembrie, toate aceste viziuni despre viitor au fascinat si infricosat lumea in acelasi timp.


1. Tana Hoy este medium-ul care a prezis bombardamentul din orasul american Oklahoma, dar si atentatele de la 11 Septembrie, 2001.

2. Jeffry R. Palmer, medicul australian a uimit lumea cu profetiile sale despre viitor. Multe dintre ele s-au adeverit, insa altele nu s-au apropiat de realitate. Insa doctorul a reusit sa prezica tragedia care a indurerat lumea pe 26 decembrie 2004, atunci cand un tsunami devastator a maturat insula Sumatra, din Indonezia. Peste 230.000 de persoane, din peste 14 tari, au fost ucise de valurile ucigase.

3. Americanul Edgar Cayce, supranimit si Profetul Adormit, este cel mai cunoscut prezicator al secolului XX. Cayce reusea sa stea in meditatie vreme de mai multe ore, timp in care putea sa raspunda sa intrebari legate de timp, spatiu, reincarnare, spiritualitate sau evenimente prezente si viitoare. Cayce a prezis datele de inceput si sfarsit a celor doua Razboaie Mondiale, data in care va lua sfarsit marea criza economica din SUA, dar si mortile presedintilor americani Frankiln Roosevelt si John F. Kennedy.

4. Jeane Dixon a fost o astroloaga renumita in anii 1960. A devenit si mai faimoasa in America, atunci cand prima doamna a SUA, Nancy Reagan i-a cerut sfatul. Dixon este faimoasa pentru prezicerea asasinarii presedintelui John F. Kennedy si moartea lui Martin Luther King.

5. Scriitorul american Mark Twain nu este foarte cunoscut pentru prezicerile sale, insa a facut anumite profetii care s-au implinit. Cea mai marcanta a fost cea a propriei sale morti: a spus ca el va muri atunci cand cometa Halley se va arata pe cer, si asa s-a intamplat.

6. Terry si Linda Jamison sunt gemenele care impart acelasi suflet si care au prezis atentatele de la 11 Septembrie. Intr-un interviu acordat pentru un post de radio, gemenele au declarat ca au vazut mai multe dezastre naturale care au maturat lumea.

7. Niciun articol despre profetii nu ar fi complet daca geniul Nostradamus nu ar fi mentionat. Acesta a prezis, in versuri, cum "printul intunecat", nascut langa Italia, va indurera un continent intreg. Mai mult, nici atentatele de la 11 septembrie nu au fost trecute cu vederea de catre Nostradamus. El a scris ca foc venit din cer va distruge un oras intreg si mii de oameni isi vor plange mortii.

Sursa: Antena 3
Foto: www.wired.com

Adevarul despre aurul evreiesc


Congresul Mondial Evreiesc încearcă să convingă că tonele de aur furate de către nazişti în cel de-Al Doilea Război Mondial încă mai sunt ascunse în prezent în Banca Federală din New York dar şi în Bank of England din Londra. Organizaţia pretinde că aurul păstrat în cele două bănci provine de la evreii ce au fost ucişi şi apoi le-au fost topite plombele din dinţi.
Acest lucru este oribil dar acuzaţia se îndreaptă în mod indirect asupra băncilor din Elveţia despre care se crede că au cooperat cu regimul nazist. Nemţii nu au invadat Elveţia, aceasta în schimb le-a păstrat marea comoara pe care o strângeau din fiecare ţară invadată şi apoi jefuită dar şi de la evreii pe care îi ucideau cu sânge rece.
Congresul Mondial Evreiesc a început să ia în serios această acuzaţie în momentul în care o parte din adevăr a început să iasă la suprafaţă. Autorităţile de la Zurich au ascuns pentru foarte mult timp, relatări despre Holocaust, scrise de către evrei. Ulterior s-a aflat că elveţienii nu numai că au cooperat cu naziştii în timpul războiului dar şi după încheierea să nu au returnat întreaga comoara nazistă pe care o păstrau în siguranţă.
Este şocant pentru că o ţară precum Elveţia care s-a pretins tot timpul neutră să coopereze cu naziştii însă este mult mai îngrozitor dacă se descoperă că în băncile elveţiene stau ascunse peste 6 tone de aur ce provin din topirea dinţilor evreilor ce erau gazaţi în masă.
O altă presupunere ce încearcă să deconspire existenta aurului evreilor este o foarte puternică legătură între Elveţia şi mafia americană. Aceasta din urmă a preluat peste 300 de milioane de dolari americani din Elveţia şi pe care i-a spălat, plimbându-i prin diferite conturi şi care în cele din urmă au ajuns în mâinile şefilor mafiei care cu ajutorul acestor bani şi-au consolidat poziţia în lumea interlopă. Cel mai vehiculate nume care stau la baza acestor tranzacţii dubioase au fost Charlie “Lucky” Luciano şi Meyer Lansky.
Alte informaţii provenite din mediul serviciilor secrete americane, demonstrează că şi Vaticanul este implicat în dispariţia miraculoasă a aurului naziştilor. Vaticanul şi-a însuşit aur de peste 350 de milioane de franci elveţieni, dintre care peste 200 de milioane de franci elveţieni sunt păstrate în seifurile din subsolurile misterioase ale Vaticanului. Reprezentaţii Vaticanului au negat vehement acest lucru dar dacă este adevărat că reprezentaţii cei mai de seamă a bisericii se “hrănesc” din aurul pătat cu sângele a milioane de evrei atunci putem să ne dăm seama de ce secretele din lumea conspiraţiilor sunt atât de bine păstrate.
Sursa:http://www.efemeride.ro/adevarul-despre-aurul-evreiesc

Profetie socanta: Razboiul din Siria este prevestit in Biblie


Prorocie împotriva Damascului. „Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărâmături; Isaia 17,1.
Acest text biblic este cel care ridică numeroase semne de întrebare cu privire la viitorul Siriei. Contextul actual, în care forțele militare americane vor cu orice preț să inițieze un atac armat asupra Siriei, i-a făcut pe cei mai muți evanghelişti să se ajungă la concluzia că aceasta este o profeție.
dacă un război zonal se va declanșa, atunci textul biblic se va adeveri și astfel vom fi martorii unei profeții incredibile. Mai mult de atât, Biblia continuă printr-un alt text prin care avertizează că Siria va fi distrusă în întregime și astfel oamenii se vor întoarce către Dumnezeu.
S-a isprăvit cu cetăţuia lui Efraim şi s-a sfârşit cu împărăţia Damascului; dar rămăşiţa Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oştirilor, Isaia 17,3
Această interpretare este una clasică și contextuală, dar sunt anumiți cercetători care sunt de părere că în Biblie există inserat un anumit cod și o astfel de interpretare este deficitară. Lucrurile trebuie privite dincolo de înțelesul lor semantic, pentru că altfel ar fi trebuit interpretată întreaga Biblie astfel și nu s-ar mai fi înțeles nimic.
Evangheliștii mai susțin că Biblia trebuie privită precum un poem antic care descrie lumea prin anumite procedee care trebuie interpretate și nu înțelese. Cu cât privim mai în profunzime textul, cu atât adevărul ascuns dincolo de cuvinte va putea să iasă la iveală.
Chiar dacă explicația specialiștilor nu are o logică concretă, pentru că până în prezent poemul biblic nu a fost niciodată interpretat și nici codul descoperit, aceste două pasaje pot deveni una dintre cele mai importante profeții din cea mai importantă carte a omenirii.
Dacă războiul se va declanșa sau nu, doar viitorul va demonstra, chiar dacă există numeroase semnale cum că forțele americane, susținute de țări precum Germania, Anglia, Turcia și chiar Israel, sunt la un pas de distrugerea “cetății Damascului“.
Sursa:http://www.efemeride.ro/profetie-socanta-razboiul-din-siria-este-prevestit-in-biblie

vineri, 5 iulie 2013

Cinci oameni care sustin ca au fost in iad


Cu toții am auzit, fie am citit, despre oameni care au avut experiențe din preajma morții. Aceștia au susținut că o lumină uriașă i-a ghidat spre un loc mirific unde s-au simțit împliniți din toate punctele de vedere. Acolo și-au întâlnit rudele moarte și unii dintre chiar au avut posibilitatea să comunice cu ele. Aceste experiențe sunt atât de frumoase încât moartea pare precum o poartă care face trecerea spre o lume mai buna, mai pașnică și mai bună, adică raiul.

Cu toate acestea, printre cei care au experimentat moartea, eu existat și oameni care au susținut că s-au trezit în cele mai cumplite focuri ale iadului. Iată cele mai cumplite relatări ale unor oameni care au simțit pe pielea lor căldura insuportabilă a celui mai cumplit loc, iadul:

1. Evelyn Hazell

Evelyn Hazell, un critic de artă din Marea Britanie, s-a prezentat la spital cu meningită. Brusc lucrurile s-au complicat și a intrat într-o criză dramatică. Atunci a fost momentul când a simțit că ceva o trage în jos. A ajuns într-un loc unde era numai foc în jurul ei, iar agresorul vroia s-o arunce în cel mai fierbinte loc de acolo. Femeia a povestit că s-a luptat din toate puterile cu acel bărbat puternic și ca prin minune a reușit să ajungă înapoi în lumea celor vii. În urma acestei experiențe, Evelyn Hazell a realizat că iadul există și și-a schimbat complet percepția asupra vieții.

2. Matthew Botsford

Matthew Botsford se relaxa pe terasa unui restaurant din Atlanta când un bărbat neidentificat a început să tragă cu o armă în stânga și în dreapta. Botsford a fost lovit de un glonț chiar în cap și dintr-o dată a simțit cum intră în pământ. Brusc s-a trezit parcă într-o celula și nu mai știa să iasă de acolo. La puțin timp după aceea, a auzit vocea lui Dumnezeu care le-a ordonat îngerilor să-l scoată de acolo. Botsford a fost readus la viață și acum este paralizat într-un scaun cu rotile.

3. Howard Storm

Bărbatul de origine engleză se afla într-o excursie la Paris când a fost nevoit să meargă la spital pentru că avea dureri foarte mari de burtă. A fost diagnosticat cu ulcer și din diferite motive operația sa a fost amânată. Pentru că durerile erau atât de puternice, Howard Storm aproape că renunțase la viață și brusc s-a trezit într-o încăpere în care mai mulți umanoizi se holbau la el. A realizat că aceștia sunt demoni și a început să se roage la Iisus pentru a-l salva. Rugăciunile sale au fost ascultate și după o perioadă indefinită de timp o forță superioară l-a ridicat din camera respectivă. În cele din urmă bărbatul a fost readus la viață și s-a vindecat de boala sa. Pentru a-i mulțumi lui Iisus, Howard Storm s-a călugărit și acum duce o viață monahală.

4. Tamara Laroux

Atunci când Tamara Laroux avea 15 ani, părinții săi au hotărât să divorțeze. Supărată, adolescenta a hotărât să se împuște în piept în timp de făcea dus. Imediat după ce glonțul i-a străpuns pieptul, adolescență s-a trezit într-un loc plin de flăcări. Era înconjurată de suflete care plângeau în chinuri și un demon o privea încruntat. Nu știa unde se află și era cuprinsă de frică. După o perioadă de timp l-a văzut pe Iisus, care a luat-o din acel loc cumplit și a dus-o în rai. Tamara Laroux s-a trezit apoi pe masa de operația unde medicii tocmai au readus-o la viață.

5. George Ritchie

În 1943, George Ritchie se afla pe patul unui spital bolnav de pneumonie. Timp de 9 minute a intrat în moarte clinică și atunci a experimentat iadul. S-a trezit într-un loc plin de flăcări, unde o multitudine de suflete erau chinuite. Când a văzut ceea ce se petrece în jurul său a început să plângă și nu mai știa ce sa facă. După nu foarte multă vreme George Ritchie a fost luat de Iisus de acolo și într-un fel miraculos a reușit să revină la viață. Astfel, Ritchie a rămas marcat pe viață de experiența cumplită prin care a trecut.
Sursa:http://www.efemeride.ro/cinci-oameni-care-sustin-ca-au-fost-in-iad

Geologii rusi au descoperit iadul in Siberia



Povestea iadului este preluată din relatările biblice care nu prea mai sunt luate în seamă în ziua de astăzi. Chiar și Dante Aligheri susținea că “drumul spre iar este pavat cu intenții bune“, ceea ce semnifică faptul că oamenii niciodată nu vor avea senzația că se îndreaptă spre locul lipsit de energie spirituală, atâta timp cât cele mai frumoase povești de viață le vor distrage atenția.
O întâmplare interesantă s-a petrecut în Siberia, la sfârșitul anului 1989, cânt un grup de geologi sovietici și norvegieni a participat la studierea plăcilor tectonice. S-a săpat o groapă de aproximativ 15 km pentru ca mai multe sonde să fie introduse în pământ. Aceste sonde aveau rolul de a înregistra mişcările plăcilor terestre. Misiunea nu a putut fi dusă niciodată la bun sfârșit pentru că din acea groapă a fost eliberat un spirit înfiorător. De asemenea, ţipetele unor oameni se auzeau din fundul gropii. Cercetătorii sovietici, speriați ca de moarte, au asistat la acest spectacol înfiorător fără a mai putea face ceva.
“O creatură înaripată a ieșit din groapă. Ca și cercetător nu am crezut niciodată în existența iadului, dar acum sunt convins că există. Este de la sine înţeles că toţi am fost şocaţi de a face o asemenea descoperire. Dar nu ştim ce am văzut însă ştim ceea ce am auzit. Şi suntem absolut convinşi că am forat porţile Iadului.“, declara la vremea respectivă dr. Smitri Azzacov, șeful misiunii de cercetare, într-un ziar rusesc.
Potrivit dr. Azzarov, foreza a început dintr-o dată să se rotească la o viteză ameţitoare, indicând faptul că am atins un buzunar larg sau o cavernă goală. Termometrele au indicat dintr-o dată o creştere semnificativă a temperaturii până ce aceasta a atins 2000 de grade Farenheit.
„Când ne-am retras foreza, nu am putut să ne credem ochilor! O creatură dotată cu colţi şi imenşi ochi malefici a apărut într-un nor gazos şi a început să urle ca un animal sălbatic înainte de a dispărea. Unii dintre tehnicieni şi muncitori au fugit, dar aceia dintre noi care au rămas acolo au dorit să ştie mai multe. Am coborât deci un microfon destinat de a capta sunetele emise de către mişcările plăcilor tectonice, în interiorul puţului. Dar în loc de a auzi mişcările plăcilor tectonice, am auzit o voce umană urlând de durere.
În primul rând am crezut că aceste zgomote veneau de la echipamentele noastre. Dar după ce am făcut câteva ajustări, cele mai mari temeri ale noastre au fost confirmate. Aceste ţipete şi urlete umane nu proveneau de la un singur om, erau ţipetele a milioane de oameni. Cu toate acestea, am putut înregistra totul pe bandă magnetică şi am păstrat această experienţă de coşmar. În acel moment, ne-am oprit cercetările şi am acoperit puţul. Era evident că am descoperit ceva care era dincolo de orice înţelegere. Am văzut şi auzit lucruri care nu trebuiau niciodată să fie văzute şi auzite”, povestea dr. Azzacov.
La 12 aprilie 1991, cel mai important ziar din Norvegia, Asker org Baerums Budstikke, i-a luat un interviu seismologului şef al echipei norvegiene care a participat la forajul din Murmansk, Bjarne Nummedal.
El a spus: „ Descoperirea de voci umane în această cavitate i-a şocat atât de mult pe sovietici încât, mai întâi, nu au ştiut ce să facă cu membrii străini. După această descoperire am fost cu toţii concediaţi. Sovieticii s-au temut teribil de a nu propaga veştile despre această descoperire şi un reprezentant al Ministerului Cultelor ne-a dat tuturor o sumă mare de bani ca preţ al tăcerii noastre; am fost nevoiţi de a o accepta.”
Ceea ce i-a speriat într-adevăr pe sovietici este această creatură hidoasă inteligentă, cu aripi mari de liliac, strălucind de flăcări pe fundalul întunecat al cerului siberian, şi care a strigat în rusă: „Eu am biruit”.
Sursa:
http://www.efemeride.ro/geologii-sovietici-au-descoperit-iadul-in-siberia

luni, 24 iunie 2013

Cartea lui Toth si misterele civilizatiei egiptene


Antichitatea Egiptului reprezintă o necunoscută pentru cei mai mulți dintre arheologi. Unii sunt de părere că civilizația egipteană îşi are originile în Africa şi evoluția socio-culturală se întinde pe o perioadă cuprinsă între 20.000 şi 40.000 de ani. De aici s-a născut teoria “culturii negre“, adică vechii egipteni erau de culoare şi în urma unui exod au ajuns pe teritoriul actualului Egipt.
Acest punct de vedere a fost extras din ceea ce arheologii numesc Cărțile lui Toth, un personaj mitologic cu un caracter divin. El a prezentat în scrierile sale povestea vechiului Egipt precum şi secretele fundamentale ale unor puteri nelimitate.
Astfel, Cartea lui Toth, formată din mai multe papirusuri vechi de circa 20.000 de ani, a reprezentat un element fundamental în evoluția şi dezvoltarea culturii Egiptului antic. Ea transmitea umanității modalitatea comunicării prin scris şi constituia o carte fundamentală, un fel de Biblie, ale puterilor universale.
Între secolele I-II î.Hr. au apărut o serie de manuscrise care au format Corpus hermeticum. Aceste texte au fost adunate, ani mai târziu, şi au constituit ceea ce a mai rămas din Cartea lui Toth. Textele celebre ale acestei serii se numeau: Asclepsius, kore, Kosmou şi Poimandres.
Asclepius descrie în imagini bizare puterile fantastice de care dispuneau civilizațiile dispărute. Un fragment din acest text descrie forța spirituala și științifică ale civilizațiilor dispărute.
“Strămoșii noștri dețineau secretul de a crea zei. Ei construiau statui şi pentru că nu ştiau cum să le facă suflete, invocau fel de fel de spirite şi le introduceau înăuntru, În acest fel zeii prindeau viață şi aveau puterea de a invoca fie binele sau răul.”
Zeii egipteni, chiar şi Toth, au fost creați astfel grație civilizației impresionante care a trăit înaintea egiptenilor antici. Acești zei antici mai erau în viață și în epoca în care s-a născut Iisus.
Misterul Cărţii lui Toth s-a perpetuat de-a lungul timpului, ajungând în timpurile noastre sub o formă impresionantă. Încă din secolul al XV-lea o societate secretă deținea misterioasa carte şi pentru a demonstra acest fapt a făcut public un rezumat al cărții. Scrierea se referea la faimosul joc de Tarot. Se pare că toate învățăturile antice cât şi puterile nebănuite ale civilizațiilor anterioare sunt codificate într-un fel impresionant într-un joc de cărţi. Aceeași idee o regăsim şi în cartea Istoria Magiei, scrisă de Christian Pitois, în anul 1876. Pitois susținea că toate secretele Egiptului antic sunt gravate pe lamele tarotului, găsindu-se totodată aici esențialul conținutului Cărţii lui Toth.
O poveste antică, care descrie cât mai bine această știință ocultă de care dispunea civilizația egipteană, spune că în Egipt existau adevărate școli de ocultism. Marea Şcoală se desfășura chiar într-o piramidă şi îi învăța pe studenții săi cum să se transforme din ființe sub-umane, aşa cum suntem şi noi acum, în fiinţe adevărate, cu ajutorul unor forţe nebănuite existente în corpul uman. Marea Şcoală pusese la punct şi o ştiinţă, numită optica psihologică. Ea permitea studiul oglinzilor care nu reflectau decât energiile negative. O astfel de oglindă se numea ankh-en-maat sau oglinda adevărului. Doar ființele sub-umane se puteau vedea în ea, celelalte nu. Astfel purificarea era un procedeu necesar pentru a atinge culmile evoluției umane.
Sursa:http://www.efemeride.ro/cartea-lui-toth-si-misterele-civilizatiei-egiptene

duminică, 16 iunie 2013

Viata inainte de viata: Unde am fost inainte sa ne nastem?



De cele mai multe ori ideea de care au fost fascinați și șocați oamenii este moartea. Acea stare tranzitorie între viața pământeană și lumea misterioasă care se înfățișează în lumea celor drepți. Cu toate că moartea este încă un mister imposibil de digerat, o altă necunoscută din viața oamenilor este și ceea ce s-a întâmplat înainte de naștere. Dacă lumea de apoi există, atunci cu siguranță că și lumea dinaintea nașterii există. Oare să fie una și aceeași?
De-a lungul timpului, au existat diverși oameni de știință care au studiat fenomenul. Există o multitudine de copii care încă de la vârste fragede și-au adus aminte fie de un loc special din care proveneau sau chiar de viețile anterioare. Reîncarnarea devine astfel o ipoteză, demnă de luat în considerare, care trebuie dezbătută din toate punctele de vedere.
Așa cum pacienții care se află la un pas de moarte relatează experiența traumatizantă, dar atât de plăcută, pe care o experimentează și unii dintre copii își aduc aminte de experiențele anterioare vieții.
Un băiat, pe nume Desmond, a relatat cu lux de amănunte ceea ce a trăit înainte să se nască. El le-a spus specialiștilor că provine dintr-un loc minunat, unde liniștea și fericirea domneau în voie și unde se juca în fiecare zi cu prietenii lui. Era o lume perfectă, greu de imaginat dar și mai greu de descris. Chiar dacă pare o poveste de domeniul fantasticului, amănuntele dar și pasiunea cu care descria Desmond acest loc minunat i-a pus pe gânduri pe cercetători.
Atunci când a fot întrebat dacă în acea lume putea să înoate, el a răspuns că nu era nevoie pentru că plutea pur și simplu deasupra apei. Iar pentru ca un lucru să devină posibil nu era nevoie decât să se gândească intens la el și progresiv devenea realitate.
Lorna, o fetiță de doar câțiva ani, susține că în locul din care provine l-a văzut de mai multe ori pe Iisus. Când a fost rugată să detalieze această afirmație a spus: “Am murit de mai multe ori și de fiecare dată venea Iisus să ma viziteze.”
Povești reale sau invențiile copiilor? Nimeni nu poate spune cu exactitate care este adevărul dar abundența informațiilor i-au dus pe specialiști să creeze o paralelă între lumea de după moarte cu lumea dinaintea morții. Conform noilor teorii, această lume este una și aceeași, iar moartea reprezintă doar starea prin care se face trecerea în această lume minunată, unde sufletul se odihnește o perioadă de timp, după care se întoarce la viață.
Semnele din naștere sunt semne ale reîncarnării?
În 2005, a apărut o carte semnată de psihiatrul american Jim B. Tucker, în care au fost adunate o sumedenie de experiențe relatate de copii din viețile anterioare. Tucker și-a înglobat munca a peste 40 de ani în această carte, cu care a încercat să deslușească cel mai mare mister al vieții, moartea.
Psihiatrul a constat că acei copii care își aduceau aminte de viețile lor anterioare sau de lumea în care sufletul se odihnește prezentau anumite semne ciudate din naștere. Mai mult de atât, unii s-au născut chiar cu defecte congenitale sau malformații, iar acestea au o legătură strictă cu ceea ce s-a întâmplat în alte vieți.

Platon și lumea de apoi
Pentru prima dată în istorie, prima experiență din preajma morții a fost consemnată de Platon în cartea sa Republica. Era vorba despre un sodat, grav rănit, care era cuprins de o stare absolută de pace. În cele din urmă, soldatul a fost readus la viață și a povestit cu lux de amănunte prin ceea ce trecuse. Văzuse o lumină albă care îl ghida spre locul în care trebuia să ajungă. Acolo s-a trezit pe o pajişte imensă, cu copaci înalți și flori frumos mirositoare, unde sentimente precum dragostea și bunătatea stăpâneau lumea. Și-a întâlnit cunoscuții care decedaseră nu cu mult timp în urmă și era atât de fericit. Ceva s-a neînțeles s-a petrecut și cu o viteză impresionată a revenit în corpul său și brusc s-a trezit la viață.
Acestea sunt doar câteva dintre argumentele care dezvoltă paralela dintre viața de după moarte și cea dinaintea morții, care până la urma este una și aceeași. În acest context reîncarnarea devine un fapt cert și scopul omului în viață este evoluția spirituală, care îi va rezerva un loc bine meritat în lumea perfectă de după viață.
Sursa:http://www.efemeride.ro/viata-inainte-de-viata-unde-am-fost-inainte-sa-ne-nastem

Descoperire socanta. Soarele este inconjurat de materie intunecata!


Pentru prima dată, în anul 1930, un om de știință elvețian a emis o teorie conform căreia Soarele este înconjurat de materie întunecată. La acea vreme teoria a fost considerată îndrăzneață şi pentru că nu a putut fi demonstrată a fost dată uitării.
Datorită faptul că știința a evoluat, o echipă de specialiști elvețieni şi-a propus să certifice această teorie. Au simulat pe calculator Calea Lactee pentru a putea efectua măsurătorile dorite şi prima concluzie a fost cât se poate de clară.
“Suntem 99% siguri că Soarele este înconjurat de o masă imensă de materie întunecată“, a declarat Silvia Garbari, unul dintre fizicienii elvețieni. Studiul, de asemenea, demonstrează ca certările efectuate în ultimii 20 de ani au fost greșite pentru că întotdeauna s-a subestimat cantitatea materiei negre din Univers.
“Pentru prima dată s-a reușit demonstrarea existenței materiei întunecate în galaxia noastră, așa cum prevede şi noua teorie a formării galaxiilor pe baza simulării numerice, sau pe înțelesul tuturor materia întunecată din galaxia noastră este strivită fiind scoasă în evidență densitatea sa.“, a mai declarat Garbari.
Noua tehnică dezvoltată permite măsurarea densității materiei întunecate care înconjoară Soarele. Următorul pas important pe care trebuie să-l efectueze cercetătorii constă în captarea câtorva particule din această misterioasă materie pentru a putea fi studiată mai bine.
Fritz Zwicky, omul de știință care a emis la începutul secolului trecut teoria materiei întunecate, a mai susținut şi faptul că toate clusterele galaxiilor sunt umplute cu o materie misterioasă care le permite să aibă o constanţă normală în deplasare.
Cunoașterea materiei întunecate este un pas important pentru aflarea tainelor Universului. Aceasta este cauza principală pentru care oamenii de știință depun eforturi supraomenești în această direcție. Se estimează că materia întunecată constituie 83% din materia din univers și 23% din masă-energia sa.
Sursa:http://www.efemeride.ro/descoperire-socanta-soarele-este-inconjurat-de-materie-intunecata

sâmbătă, 4 mai 2013

Mijloacele prin care Basescu guverneaza si acum Romania

PRELUAT:http://www.romanialeaks.org/2013/04/mijloacele-prin-care-basescu-guverneaza.html#more

Articolul a fost postata in data de 10 aprilie 2013


Mijloacele prin care Băsescu guvernează şi acum România


Analiză: O realitate greu de contestat-
Traian Băsescu este cel care de fapt guvernează şi acum România
CCR a dat în mai puţin de un an de zile 14 decizii favorabile pentru Traian Băsescu;
Rapiditate extraordinară în soluţionarea dosarelor de la referendum;
Mizele preşedintelui: o Constituţie şi o regionalizare care să-i convină.
Declaraţii din 2012 valabile şi în 2013

Pe 21 august 2012, premierul Ponta declara: „S-a dovedit că nu suntem la putere, ci doar la guvernare”, iar pe 12 septembrie 2012, Crin Antonescu spunea: „Puterea nu aparţine nici Parlamentului, nici Guvernului, ci altor instituţii care ar trebui să fie aparte de jocul politic, fac trimitere la Parchetul General şi DNA”. Dacă ne uităm se se întâmplă pe scena politică - desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, reluarea „temelor” „Roşia Montana”, „gazele de şist” etc. promovate de Traian Băsescu şi PDL în perioada 2010-2012, dar şi alte evenimente -, se poate spune că ambele declaraţii date anul trecut de co-preşedinţii USL sunt şi acum valabile. Mai valabile ca oricând.
„Ministerele” conduse de Traian Băsescu
Într-adevăr, şi la ora actuală, Traian Băsescu este cel care se află la „butoane”. El controlează - nu o spunem pentru prima dată - instituţii de forţă prin care decide practic actul de guvernare în puncte esenţiale. Instituţiile respective se cunosc care sunt: Curtea Constituţională, DNA, Parchetul General, ANI, CSM şi serviciile secrete. Pe lângă acestea, Traian Băsescu mai are şi aliatul extern, organismele Comisiei Europene (cele care în vara anului 2012 au jucat rolul tancurilor sovietice din august ’44) şi beneficiază şi de un aparat de propagandă foarte bine pus la punct. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu mai beneficiază şi de prerogative constituţionale care îi permit drept de veto în anumite situaţii.
Cum guvernează Traian Băsescu
Traian Băsescu poate bloca orice demers legislativ care nu îi convine sau care nu convine aliaţilor săi politici. Într-o primă fază, blocarea este una legală: are atribuţia de a trimite (o singură dată) la reexaminare orice lege votată de Parlament. Arma cea mai teribilă în procesul de blocare şi de modificare a legilor care nu-i convind este însă Curtea Constituţională. Bazându-se pe judecătorii care îi sunt favorabili (Traian Băsescu va avea „majoritate” la CCR şi după ce nu va mai fi preşedinte, concret până în iunie 2016), dar şi pe unele prevederi interpretabile ale Constituţiei, Traian Băsescu va putea (şi a făcut-o) modifica orice lege sau hotărâre parlamentară care nu îi este pe plac. Nu de puţine ori, judecătorii săi din CCR au dat (de regulă la sesizările PDL) decizii de neconstituţionalitate în situaţii în care Legea fundamentală nu era încălcată şi au fost şi cazuri în care aceiaşi judecători chiar au adăugat la lege sau la Constituţie.
Prin DNA şi Parchetul General, Traian Băsescu ţine sub control adversarii politici. Indizerabilii se pot trezi oricând cu un dosar penal, de multe ori fabricat – cazul deputatului Ion Stan este unul mai mult decât elocvent. ANI are misiunea de a rări parlamentarii din tabăra adversă. De asemenea, DNA şi Parchetul General mai au şi rolul de a bloca sesizările privind faptele penale ale exponenţilor fostei puteri, iar CSM, cea de a pune căluş magistraţilor cu accente de independenţă, dar nu numai atât. Cât despre propagandă, nu mai are rost să vorbim, exemple avem zilnic, cu menţiunea că noul pivot în domeniu este România TV.
Viitoarele mize ale preşedintelui
În perioada care urmează, trei sunt mizele imediate de mare interes pentru Traian Băsescu: revizuirea Constituţiei, regionalizarea (la pachet cu revizuirea Constituţiei) şi legile siguranţei naţionale. Se pune următoarea întrebare: de ce mai este interesat Traian Băsescu să-şi impună propria voinţă în cele trei cazuri, din moment ce se află pe final de mandat? Răspunsul este simplu: Traian Băsescu nu are de gând să se retragă din politică; cu o Constituţie şi cu legi care îi convin, el îşi construieşte viitoarea carieră politică post-prezidenţială.
Vă prezentăm în continuare o sinteză a modului în care Traian Băsescu a utilizat prerogativele sale şi cum a beneficiat de serviciile CCR, DNA şi Parchetul General (doar) pe perioada 2012-2013. Despre serviciile obţinute prin intermediul ANI, CSM şi al aliatului extern, într-un articol viitor (despre cum l-au sprijin „serviciile” s-a relatat pe larg în ultimele luni – n.a.).
Acţiuni directe ale preşedintelui Băsescu
1. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (Lege USL)
2. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (Lege modificată de USL)
3. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Lege USL)
4. Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (Lege modificată de USL)
5. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor (Lege USL)
6. Decizia de respingere a propunerilor pentru numirea în funcţie de procuror general al PÎCCJ şi de procuror-şef al DNA
7. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la Articolul III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (Lege USL)
8. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor (Lege modificată de USL)
9. Cerere de reexaminare asupra asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (Gafă a PDL în defavoarea ONG-urilor loialiste)
*Notă: Nu sunt trecute alte 3 retrimiteri în care obiecţiile de reexaminare sunt corecte.
Decizii, hotărâri şi acţiuni ale Curţii Constituţionale în favoarea lui Traian Băsescu sau PDL
1. Decizia nr. 682 din data de 27.06.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali
(Decizie prin care se respinge sistemul uninominal pur – Decizie fără suport de natură constituţională + grav abuz de drept prin adăugarea la Constituţie, în dispozitiv, a obligativităţii respectării rezultatului unui referndum consultativ + alt grav abuz de drept prin încălcarea propriei jurisprudenţe)
2. Decizia nr. 683 din data de 27.06.2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.
(Decizie prin care i s-a dat dreptul lui Traian Băsescu de a participa la reuniunile CE – Decizie partizană)
3. Decizia nr. 727 din data de 09.07.2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)
4. Decizia nr. 731 din data de 10.07.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
(Decizie prin care se ADAUGĂ la lege; în mod normal CCR ar fi trebuit să respingă sesizarea PDL deoarece în lege exista art. 5, nemodificat, şi care stabilea pragul de participare la referendum – abuz de drept)
5. Decizia nr. 736 din data de 24.07.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.2 din Legea pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
(Decizie luată fără suport constituţional – decizie eronată)
6. Decizia nr. 738 din data de 19.09.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)
7. Decizia nr. 784 din data de 26.09.2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 lit.e), art.3, art.18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene
(Decizie fără suport constituţional - Decizie partizană în favoarea lui Traian Băsescu)
8. Decizia nr. 972 din data de 21.11.2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte
(Decizie fără suport constituţional – Decizie partizană în favoarea ANI – cazul Mircea Diaconu)
9. Decizia nr. 81 din data de 27.02.2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege
(Decizie fără suport constituţional)
10. Decizia nr. (nu s-a publicat motivarea în Monitorul Oficial) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege
(Decizie fără suport constituţional)
11. Hotărârea nr. 3 din data de 02.08.2012 asupra contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu
(Hotărâre fără precedent în jurisprudenţa CCR – foarte grav abuz de drept prin modificarea radicală, fără cvorum şi ulterioară a unui document CCR prin care s-a influenţat decisiv rezultatul referendumului, prin adăugirea la lege şi ignorarea unei hotărâri definitive şi obligatorii a BEC)
12. Decizie nr. din 04.04 2013 (nepublicată încă în Monitorul Oficial) privind neconstituţionalitatea revocării unor judecători din CSM
(Decizie favorabilă judecătorilor pro Băsescu revocaţi din CSM)
13-14. Sesizările/reclamaţiile conţinând dezinformări uriaşe trimise în 3 iulie, respectiv 4 august 2012 organismelor europene, în urma cărora oficialii europeni au adoptat poziţii negative la adresa guvernării şi la adresa României, inclusive în Raportul de ţară.
DNA – acţiuni referitoare la actuala putere
28 iunie 2012: trimitere în judecată deputat PNL Relu Fenechiu
16 iulie 2012: extindere cercetări eurodeputat ex PSD Adrian Severin
14 august 2012: începere urmărire penală generală dosar referendum
16 august 2012: urmărire penală deputat PNL Teodor Atanasiu (referendum)
6 septembrie 2012: urmărire penală Liviu Dragnea (referendum)
9 octombrie 2012: urmărire penală 67 persoane dosar referendum
22 noiembrie 2012: urmărire penală deputat PSD Ion Stan (referendum)
19 februarie 2013: urmărire penală secretar de stat PSD Valentin Preda
27 februarie 2013: trimitere în judecată Ion Stan
DNA – acţiuni referitoare la actuala opoziţie
17 iulie 2012: urmărire penală Sorin Blejnar
11 noiembrie 2012: reţinere deputat PDL Sorin Trăşculescu (pion minor în angrenajul PDL)
august 2012 – martie 2012: 21 de dosare cu sesizări oficiale privind presupuse fapte penale şi modul de gestioanare al fondurilor de către oficiali ai fostelor guverne PDL –toate aflate în nelucrare
Parchetul General
3 august 2012: preluare liste electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă
8 august 2012: urmărire penală chestor Căbulea – pentru remitere documente la CCR
9 august 2012: urmărire penală org. PSD Constanţa + Radu Mazăre (referendum)
10 august 2012: urmărire penală ministru Victor Paul Dobre - pentru remitere documente la CCR privind infirmarea numărului de alegători
16 august – 23 noiembrie 2012: dosare referendum: Mehedinţi, Bolentin, Olt, Constanţa
5 noiembrie – 5 decembrie 2012: trimitere în judecată dosare referendum Mehedinţi şi Cluj
4 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Mehedinţi
26 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Constanţa
5 aprilie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Bolentin
(Este de notat rapiditatea cu care au fost finalizate dosarele de la referendum, toate cu trimitere în judecată)

Sursa:WikiLeaks Romania

joi, 2 mai 2013

Fostul sef al CIA ,responsabil de rapirea jurnalistului Ovidiu Ohanesian?


PRELUAT:http://www.romanialeaks.org/2013/04/fostul-sef-al-cia-responsabil-de.html#more


Fostul şef al CIA, responsabil de răpirea jurnalistului Ovidiu Ohanesian?

Comentariul apartine dlui colonel (rez.) Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti-promoţia 1992, despre „jocurile murdare” ale CIA.
„După 15 luni de investigaţii, jurnaliştii de la The Guardian şi BBC-secţia arabă au realizat un reportaj de 51 de minute în care au adus dovezi serioase că pe timpul ocupaţiei americane, generalul David Petraeus a folosit veterani specializaţi în războiul “murdar”, aparţinând forţelor pentru operaţiuni speciale ale SUA, pentru constituirea şi dirijarea unor unități paramilitare irakiene, în misiuni de comando, soldate cu asasinate şi răpiri.
Totodată, aceşti specialişti în acţiuni neconvenţionale, pe care le-au experimentat în Vietnam şi în ţări din America Centrală, au condus cele mai oribile acțiuni de tortură din timpul ocupației americane, prin crearea unei vaste reţele secrete de centre de detenţie în Irakю
(Vezi: http://www.guardian.co.uk/world/2013/mar/06/pentagon-iraqi-torture-centres-link )
Ancheta jurnalistică a avut ca punct de plecare dezvăluirile soldatului Bradley Manning, făcute site-ului WikiLeaks, rapoartele declasificate arătând în detaliu sute de incidente, în care patrulele mobile, compuse din soldați americani, descopereau cadavre de irakieni torturaţi în centrele de detenție clandestine ale comandourilor paramilitare din Irak. Alteori rapoartele relatau descinderi ale comandourilor paramilitare irakiene în localităţi, urmate de capturarea sau executarea sumară a sunniţilor. Toate rapoartele se încheiau prin primirea de la eşalonul superior, a misteriosului cod "Fargo 242" şi rechemarea de urgenţă a patrulelor la bază.
După absolvirea şcolii militare de ofiţeri, David Petraeus a activat în cadrul forţelor pentru operaţiuni speciale a SUA. A comandat brigada 1 din divizia 82 Paraşutişti, divizia 101 Aeropurtată (pe timpul invaziei din Irak) şi a fost şeful de stat major al Corpului XVIII Armată (operaţiuni speciale). Era cunoscut drept un expert în lupta contra insurgenţilor, pe timpul cât a comandat centrul de arme întrunite de la Fort Leavenworth (statul Kansas), iniţiind conceperea Field Manual 3–24, Counterinsurgency. În perioada 2004-2008, cu întreruperi, generalul locotenent David Petraeus a condus Forţa multinaţională care a asigurat tranziţia Irakului. În 2008-2010 a fost comandant al USCENTCOM, în 2010-2011 a comandat forţele SUA şi ale aliaţilor în cadrul misiunii ISAF din Afganistan şi din 2011 până în 2012 a fost director al CIA, de unde a fost forțat să demisioneze, din cauza unui aparent scandal sexual.
Începând din 2004, generalul locotenent David Petraeus a fost primul comandant al Forţei multinaţionale care a asigurat tranziţia Irakului, după ocuparea acestuia de către armata SUA. Acestei forţe i-a revenit misiunea de a selecţiona, antrena, echipa şi instrui noua armată, poliţie şi securitate irakiană, alocându-se în acest scop 11 miliarde USD. Odată cu numirea generalului David Petraeus în funcţia de comandant al Forţei din Irak, secretarul de stat al Apărării, Donald Rumsfeld l-a desemnat pe colonelul în rezervă James Jim Steel, de 58 de ani (un veteran al forțelor speciale americane), în calitate de consultant civil, să organizeze acțiunile de culegere de informații de la insurgenții sunniţi, de către securitatea irakiană.
Steel era secondat de colonelul r. James H. Coffman, un alt veteran al forţelor speciale, ei nesubordonându-se nimănui în afară de generalul David Petraeus. Coffman îi raporta totul lui Petraeus şi s-a descris, într-un interviu acordat ziarului militar american “Stele şi Dungi” drept “ochii şi urechile” lui Petraeus din Irak. Un purtător de cuvânt al generalului Petraeus, a declarat pentru investigația BBC şi Guardian că a acesta a beneficiat enorm de pe urma procedeelor de tortură a deținuților, utilizate de forțelor irakiene, transmiţând informația mai departe lanțului ierarhic militar al SUA, ambasadorului american la Bagdad și liderilor irakieni relevanți. Petraeus știa ce se petrece la interogări și îi știau pe prizonieri. Chiar şi detaliile de planificare a unor operaţii neconvenţionale se bazau pe informații clasificate, care ajungeau la colonelul James Steel, pe o linie secretizată, a forţelor speciale SUA (USSOCOM ) care acţionau în Irak.
Reportajul realizat de The Guardian şi BBC-secţia arabă cuprinde mărturia generalului irakian Muntahder al-Samari, care a lucrat cu Steele și Coffman un an, când comandourile create de ei, numite "brigăzile Lupilor" erau instalate. El spune că cei doi lucrau împreună şi că nu i-a văzut niciodată separați în cele 40-50 de acţiuni în care au intrat în centrele de detenție clandestine. Fiecare centru de detenţie avea un centru de interogare, încadrat cu un ofițer de informaţii şi opt interogatori. Apelau la orice formă de tortură pentru a-l face pe deţinut să vorbească, precum electrocutarea, atârnatul cu capul în jos, smulsul unghiilor sau lovituri aplicate zonelor sensibile. Al-Samari relatează cum un băiat în vârstă de 14 ani a fost legat cu picioarele deasupra capului, de unul dintre stâlpii unei foste librării, care servea drept centru de interogare. Corpul său era în întregime vânăt din cauza bătăilor cu cablu pe care le-a primit.
Fotograful Gilles Perres s-a întâlnit cu Steele atunci când lucra pentru New York Times, și a fost primit în unul dintre centrele de comandă situat în aceeaşi librărie. L-a intervievat pe Steele într-o cameră a librăriei și îşi aminteşte că era sânge peste tot. Reporterul Peter Maas care lucra la material împreună cu Perres, a explicat că în timp ce interviul se desfășura, se auzeau ţipete teribile de durere şi teroare.The Guardian scrie că procedurile de tortură ale "brigăzilor Lupilor" au intrat în conștiința opiniei publice din Irak, întrucât erau filmate și prezentate în show-uri de televiziune, în cadrul programului numit “Terorismul în mâinile Justiției”. Când spectacolul acesta a început să-i ofenseze pe irakieni, Petraeus personal a sunat și a cerut încetarea difuzării la TV a imaginilor cu oamenii torturaţi.
Generalul irakian Muntahder al-Samari nu exclude posibilitatea ca unele din celebrele răpiri de cetăţeni străini, aparţinînd statelor care au susţinut invazia americană în Irak (precum cea a jurnaliştilor români, a franţuzoaicei Florence Aubenas şi a fostului ofițer de informații de la Pentagon, Roy Hallums), intens mediatizate, să fi fost instrumentate de Steele, cu scopul penetrării reţelelor de răpitori veritabili, aparţinând insurgenţilor. În această situaţie, cu excepţia lui Ovidiu Ohanesian, toţi cei răpiţi lucrau pentru serviciile de informaţii din ţările lor, ştiau că participă la o înscenare, consumată în centrele de interogare clandestină, care erau perfect securizate de forţele pentru operaţiuni speciale americane subordonate generalului Petraeus.
Reamintesc faptul că pe 28 martie 2005, jurnaliştii români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci (angajaţi la postul Prima TV) şi Ovidiu Ohanesian (de la ziarul România liberă), împreună cu ghidul lor irakian Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat că avea şi cetăţenie americană) au fost răpiţi la Bagdad de către persoane necunoscute. După ce au fost ţinuţi 3 zile într-o locaţie din Bagdad, ei au fost transferaţi la 1 aprilie 2005, în beciul unei ferme, aflată la 15 km sud de capitala irakiană, fiind eliberaţi după 55 de zile. În tot acest timp, în mod misterios, în România au ajuns în timp real şi au fost difuzate pe toate canalele TV mai multe casete filmate de răpitori cu ostaticii, în care cereau retragerea militarilor români din Irak. Operaţiunea de eliberare a fost condusă de preşedintele Traian Băsescu prin intermediul unei celule de criză din cadrul CSAT, stenogramele legate de răpirea din Irak, fiind secretizate pentru următorii 50 de ani”.
---------
"Brigăzile Lupilor" semănau ca 2 picături de apă cu organizațiile "Lupii gri" și "Ergenekon" create în Turcia, pe timpul Războiului Rece, de forţele pentru operaţiuni speciale americane, în colaborare cu CIA. Ele constituiau elemente ale reţelei de organizații paramilitare Gladio de la granița cu URSS, fiind instruite inițial de foşti ofițeri ai Wehrmachtului nazist, deveniţi după război ofiţeri CIA. Cu mult înainte ca Petraeus și Steele să părăsească Irakul, în septembrie 2005, Jabr al-Solagh, şeful "brigăzilor Lupilor", a fost numit ministru de Interne. În mandatul lui Solagh, care a fost strâns asociat cu violenţele miliţiei Badr constituite din şiiţi, dovezile cu privire la tortură și asasinate ale "Brigăzilor Lupilor" s-au înmulțit.
În august 2007, cotidianul The Washington Post, preluând rapoarte ale biroului de contabilitate a Pentagonului, atrăgea atenţia că Petraeus a pierdut evidenţa a 30% din armele furnizate noii armate irakiene, fiind vorba în special de 100.000 de arme de asalt AK-47, ajunse în posesia comandourilor paramilitare şiite. Impactul pe termen lung al finanţării şi înarmării acestor forţe de "democratizare" şi "pacificare" a Irakului, de către trioul Petraeus, Steele și Coffman, a fost acela al declanşării unei forțe care nu se supunea niciunei legi şi care a terorizat comunitatea sunnită, producând sute de mii de morți. Rezultatul fiind acela că la apogeului conflictului dintre sunniţi şi şiiţi, 3.000 de cadavre erau “adunate” de pe străzile din Irak în fiecare lună.
James Jim Steel şi-a început cariera de ofiţer pentru operaţiuni speciale în războiul din Vietnam. Pe finalul acestuia, a participat alături de Richard Armitage (adjunct al secretarului de stat al Apărării în perioada 2001-2005) la programul clandestin Phoenix. Potrivit istoricului Douglas Valentine, programul Phoenix a fost conceput, coordonat de CIA şi executat de Comandamentul pentru operaţiuni speciale al armatei SUA (USSOCOM), ajutat de subunităţi ale forţelor pentru operaţiuni speciale din armata Australiei (AATTV) şi ale serviciul de informaţii al Vietnamului de Sud, pe timpul războiului din Vietnam.
Teoretic, programul era destinat identificării şi "neutralizării" (prin infiltrări, capturare, terorism, tortură şi asasinate) infrastructurii de conducere a Frontului de Eliberare Naţională, mai cunoscut ca Viet Cong. Practic, ţintele USSOCOM au fost copii, femeile, bătrânii, adică membrii familiilor luptătorilor Viet Cong. Neutralizarea avea la bază o lege specială ( Directiva MACV 381-41/ 1967) emisă în secret de preşedintele SUA, care permitea arestarea şi execuţia vietnamezilor, fără să fie nevoie de nici o probă şi de nici un proces. Acest aşa-zis contra-terorism inventat de CIA, denumit codificat Phoenix, nu avea nici un corespondent în strategia militară, el legitimând de fapt utilizarea procedeelor neconvenţionale de către nişte dezaxaţi, pentru a comite crime împotriva umanităţii. În perioada 1965-1972 programul Phoenix a "neutralizat" prin asasinare, pe loc, 26.369 de vietnamezi, restul până la 81.740 decedând în închisorile secrete ale CIA, denumite PRU (centre de interogare), ca urmare a torturii. Reţeaua PRU era subordonată direct lui Peer DeSilva, şeful CIA de la Saigon şi fiecare centru de interogare era condus de unul din cei 704 ofiţeri superiori ai CIA, detaşaţi în Vietnam.
În perioada 1984-1986, colonelul Steele a fost comandantul corpului de instructori americani, specializaţi în contra insurgenţă (US MilGroup), care a fost detaşat în El Salvador pentru instruirea unităţilor de contraspionaj ale armatei naţionale. Rapoartele întocmite ulterior de ONU în Nicaragua şi Salvador, relatau cum colonelul Steele a adaptat şi aplicat aceeaşi doctrină a contra insurgenţei din Vietnam, prin care, la lupta de eliberare naţională, escadroanele morţii, constituite de el şi acţionând sub comanda sa, răspundeau prin acte clasice de terorism. Potrivit acestor rapoarte, Steele ar fi fost responsabil de dispariţia sau asasinarea a zeci de mii de civili salvadorieni, printre care şi a cardinalului Oscar Romero. David Petraeus, pe atunci maior, a efectuat o vizită de documentare în El Salvador, în 1986, devenind un adept şi un susținător al metodelor de contraspionaj ale lui Steele.

În 1996 o investigaţie a jurnalistului Robert Parry, reporter al Associated Press,Newsweek şi PBS TV, reproducea una din declaraţiile date FBI-lui de salvadorianul Luis Posada Carriles, care dezvăluia detalii halucinante ale vastei operaţiuni de trafic de arme şi de droguri, coordonată de colonelul Steele, ca intermediar al locotenent colonelului Oliver North, consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Ronald Reagan. Subiectul scandalului Iran-Contras, vizând transporturile de arme, derulate de la baza de operare a CIA, de pe aeroportul Ostend din Belgia, l-am tratat pe larg într-un material anterior.
(Vezi: Ţigareta 2, model NATO 2013)
Pentru apărarea teritoriului propriu, România mai dispune acum de 20-25 de MIG-21 fabricate în 1971 (cu resursa expirată) şi de instalaţii de rachete AA sovietice, din generaţia întâi, fabricate în 1960. La baza aeriană americană Davis-Monthan din Tucson (statul Arizona) pe o suprafaţă de 11 km pătraţi, sunt aliniate în perfectă stare de conservare 4.400 de aeronave şi sisteme de rachete AA, gata pentru a fi folosite, într-un nou război (http://en.wikipedia.org/wiki/309th_Aerospace_Maintenance_and_Regeneration_Group). Între acestea figurează avioane moderne de tip F-16 C/D, F-15 D/E, A-10, F-18, etc. Anual, un număr neprecizat dintre acestea se întorc în serviciul activ al diferitelor statele partenere ale SUA (Pakistan, Grecia, Turcia, Australia, etc.), întotdeauna altele decât România.
Potrivit unor telegrame ale ambasadei SUA la Bucureşti, publicate de WikiLeaks, la 21 iulie 2005 preşedintele Traian Băsescu l-a informat pe ambasadorul Richard Jones, consilier al Secretarului şi Coordonatorului Politicii pentru Irak, că ţara sa era dispusă să şteargă 80% din datoria istorică de 2,6 miliarde USD, pe care trebuia să o primească de la Irak. Totodată, Băsescu solicita un sprijin suplimentar din partea guvernului SUA pentru reforma în domeniul apărării, care putea permite României să-şi dezvolte contribuţia în Irak. Traian Băsescu n-a avut nici o apăsare privind necesitatea înzestrării armatei române, el fiind preocupat doar de satisfacerea pretenţiilor de dominaţie mondială ale SUA.
Aşa se explică faptul că în 2003, România a înfiinţat la Târgu Mureş primul batalion de forţe pentru operaţii speciale (FOS). O parte din membrii acestui batalion au urmat cursuri de specialitate (US Army Special Forces) la Fort Bragg, restul fiind antrenaţi de instructori din Forţele speciale ale SUA, Israel şi Anglia, detaşaţi timp de 6 luni în România. În aprilie 2006, primul contingent românesc FOS şi-a început misiunea în Afganistan, în cadrul operaţiei „Enduring Freedom”, al forţelor de coaliţie conduse de SUA (ISAF), desfăşurând misiuni de luptă în zone considerate din cele mai periculoase din Afganistan. Din anul 2011, România dispune de Brigada 6 de Operaţii Speciale, compusă din batalionul 610 Operaţii Speciale - Tg. Mureş, batalionul 620 Operaţii Speciale-Buzău, batalionul 630 Paraşutişti - Bacău şi batalionul 640 Logistic.
Despre implicarea specialiştilor, instruiţi de forţele pentru operaţiuni speciale ale SUA, în răsturnarea de la putere a preşedintelui Slobodan Miloşevici din 2000, în „Revoluţia trandafirilor" din Georgia din 2003, în cea „Portocalie" din Ucraina din 2004, în cea a „Lalelelor" din Kârgâzstan din 2005 și în cea din R. Moldova din 2009, precum şi despre modul în care America Latina a fost devastată de grupurile paramilitare, specializate în acte de terorism, la centrul de instrucţie al forţelor pentru operaţiuni speciale americane de la Fort Benning (statul Georgia), am relatat pe larg în finalul unui material anterior.
Sursa:WikiLeaks Romania