Cazurile de reincarnare ce au uimit o lume intreaga

Listverse prezinta cateva astfel de cazuri uimitoare de reincarnare.

Impuscat in Primul Razboi Mondial
Fiul Patriciei Austrian, Edward, avea doar 4 ani cand a inceput sa manifeste tot felul de fobii. Prima data a inceput sa se teama de zilele mohorate, cu burnita. Apoi, in urma unei banale dureri in gat, a sustinut ca ea se datora unei rani prin impuscare.
Baietelul ii dadea mamei sale detalii minutioase cu privire la asa-zisa viata anterioara, pe care si-o petrecuse in timpul Primului Razboi Mondial. Potrivit copilului, atunci fusese impuscat in gat si ucis.
La inceput, medicii nu au gasit un motiv solid pentru durerea sa in gat, asa ca i-au scos amigdalele. Un chist s-a dezvoltat in acea regiune, iar medicii nu au stiut cum sa il trateze. Pe masura ce Edward a inceput sa povesteasca despre acea viata a sa anterioara, chistul a disparut.
Ceasul olandez
Bruce Whittier se confrunta periodic cu vise in care era evreu, ascuns intr-o casa, impreuna cu familia sa. Numele sau era Stefan Horowitz, un evreu olandez, descoperit pana la urma, dus la Auschwitz, unde era ucis. In timpul si dupa aceste vise, Bruce simtea panica si neliniste.
Barbatul a inceput sa isi inregistreze visele, iar intr-o noapte a visat un ceas, pe care a fost capabil sa il deseneze in detaliu apoi, dupa ce s-a trezit.
In vis, ceasul se afla intr-un magazin de antichitati, asa ca barbatul a cautat pravalia. Ceasul din vitrina semana exact cu cel din vis, asa ca barbatul l-a intrebat pe functionar de unde provine. Se pare ca acesta fusese cumparat de la un maior german pensionat, din Olanda. Asta l-a convins pe Whittier ca a avut intr-adevar o viata anterioara.
Cine e bunicul tau?
Gus Taylor avea 18 luni cand a inceput sa spuna ca este propriul lui bunic. Cum copiii pot fi confuzi cu privire la identitatea lor si la gradele de rudenie, nimanui nu i s-a parut ceva ciudat. Cu toate astea, lucrurile s-au schimbat dupa un timp. Bunicul sau murise cu un an inainte ca baietelul sa se nasca, iar cel mic credea cu tarie ca sunt una si aceeasi persoana.
Cand i s-au aratat cateva fotografii de familie, Gus l-a identificat imediat pe bunicul Augie, pe cand acesta avea 4 ani.
De asemenea, familia avea un secret despre care nu vorbisera niciodata in fata baietelului: sora bunicului Augie fusese ucisa. Toti membrii familiei au ramas socati atunci cand Gus a inceput sa vorbeasca despre moartea surorii sale.
Potrivit baietelului, Dumnezeu ii daduse un bilet dupa ce murise, cu ajutorul caruia putea sa calatoreasca printr-o "gaura", astfel ajungand din nou pe Pamant.
Baiatul de pe insula Barra
Cameron Macauley s-a nascut in Glasgow, Scotia, si inca de la varsta de doi ani i-a marturirist mamei sale ca provine dintr-o insula numita Barra, pe coasta de vest a Scotiei. Cameron a inceput sa povesteasca despre o casa alba, o plaja pe care avioanele aterizeaza si un caine alb cu negru.
In plus, baietelul sustinea ca pe tatal sau il cheama Shane Robertson si ca acesta murise intr-un accident de masina. Dupa un timp, baietelului a inceput sa ii fie dor de "cealalta mama a sa".
Tocmai de aceea, parintii au decis sa viziteze insula Barra, aflata la doar o ora distanta cu avionul. Avionul a aterizat pe plaja. Parintii au gasit casa alba care apartinuse familiei Robertson, iar cainele alb cu negru aparea in multe fotografii. Cu toate astea, nimeni nu isi amintea de un baietel pe nume Shane.
Pe masura ce a crescut, Cameron a inceput sa isi piarda treptat amintirile, dar el este convins ca moartea fizica nu este un final implacabil.
Sursa:http://cultural.bzi.ro/cazurile-de-reincarnare-ce-au-uimit-o-lume-intreaga-6165

Fantome

Fantomele, strigoii si stafiile sunt creaturi fictive, a caror existenta nu este dovedita. Ele nu au corp si se crede ca sunt de fapt suflete ale oamenilor care au ramas, dupa moarte pe Pamant. Acest lucru s-a intamplat ori datorita unei morti brutale si a setei de razbunare, ori din cauza ca nu au beneficiat de un ceremonial de inmormantare, deci nu li s-a oferit odihna vesnica. Aceste creaturi dateaza de mult timp.În multe mitologii ele erau vazute drept creaturi malefice, razbunatoare, cu intentii ticaloase. În mitologia japoneza, strigoii sunt violenti, capabili de razbunari fizice teribile asupra dusmanilor care au mai supravietuit. Uneori, aceste creaturi nu sunt decat niste suflete pasnice, tacute, docile, ce pot fi uneori vazute. Povestile cu case bantuite de fantome sunt elemente de baza in istoria acestor fiinte supralumesti.
Se spune ca in Marea Britanie, in special in Scotia, exista cele mai multe locuinte bantuite, care atrag implicit multi turisti. În prezent, Societatea Britanica si Americana pentru Cercetari Metapsihice investigheaza si clasifica o multime de cazuri in care se zice ca ar fi prezente fantome, incercand totodata sa dea explicatii logice si stiintifice acestor intamplari.
O teorie elaborata pentru a explica unele cazuri de aparitii de fantome este cea care sustine ca evenimentele dramatice cauzate de moartea unei persoane dragi, pot influenta sensibilitatea si emotiile unei persoane facand-o astfel sa creada ca vede aceste fiinte paranormale. Daca existenta fantomelor, a strigoilor si a stafiilor ar fi dovedita atunci s-ar putea afla si raspunsul vietii de dupa moarte.
Sursa:portalroman.com

Strigoii

Strigoii, numiti in Banat si strigoni, si strigele, strigoaiele sau strigoaicele (in Banat strigoane), sunt, dupa credinta si spusa romanilor de pretutindeni, de doua felurCei mitici sunt un fel de spirite necurate si rele, care numai rar se arata oamenilor in chip omenesc; cei reali sunt insa au chip omenesc, ca toti oamenii si petrec impreuna cu acestia pana la moarte, iar dupa ce mor se prefac si ei in strigoi si strigoaice adevarate, adica in spirite rele, daca, cand se inmormanteaza, nu se implanta in mormantul lor un par, care sa ajunga pana in corp si sa le strapunga inima.
Strigoii si strigoaicele in chip omenesc se pot cunoaste dintre ceilalti oameni pentru ca au "coada", adica varful spinarii lor e mai prelungit. Se mai cunosc ca nu mananca usturoi si ceapa si se feresc de tamaie. Ei mai au, de obicei, sprancene impreunate, maini paroase si gura larga de capcaun.
Oricand se pot preface in cai sau in alte animale. Strigoaicele cu chip omenesc se destineaza inca inainte de nastere ca sa fie strigoaice. Sunt insa si de acele strigoaice, pe care moasa le ridica la acest rang dupa nastere, rostind cuvintele: "Tu sa fi strigoaica de lapte, tu de furca, tu de sapa, tu de matura, tu de secere" si asa mai departe. Si pe care a facut-o moasa strigoaica, asa ramane in veci si pururea. Cele mai primejdioase insa dintre toate strigoaicele sunt cele furatoare de lapte.
Strigoii se nasc ca orice copil, dar ei se cunosc, pe aceea, ca la nastere au pe cap o tichie sau caita, iar pe corp o camasa. Un astfel de copil este nascut de o femeie, care find insarcinata, a baut apa necurata, in care un drac si-a lasat balele sau care a iesit noaptea cu capul gol.
Atunci Satan vine si-i pune pe cap o tichie rosie ca a lui, iar cand copilul se naste, are si el tichia pe cap, dar aceea e de strigoi. Moasa, cand i-o vede, i-o ia repede de pe cap si i-o rupe, sa nu si-o manance singur copilul, ca astfel sigur se face strigoi. Strigoii se mai fac din oamenii care s-au vandut Diavolului si care isi fac singuri moartea.
Se mai fac si din mortii lasati singuri peste noapte si pe sub care a trecut o mata, un soarece sau un caine. Romanii au in aceasta priviinta foarte multe credinte in legatura cu nasterea si viata strigoilor, de care se tem grozav.
Strigoii vii
Acestia duc o viata cu totul aparte. Ei se aduna in timpul noptii intr-un anumit loc, de obicei o casa parasita, sau in cimitire si pun la cale treburile lor. Intre ei, traiesc ca sot si sotie, chiar daca in viata de zi, pe care o au intre oameni, fiecare are alti soti.
Atat strigoii-spirite, cat si strigoii-oameni, mai ales insa strigoaicele, fac oamenilor multe neplaceri, neajunsuri si daune. Dar nici o fapta fara rasplata! Fac strigoaicele multe neplaceri oamenilor, dar si acestia le vin uneori de hac, cand pun mana pe dansele. Iar aceasta se poate intampla mai ales in ziua a doua de Pasti.
Pe strigoi, numai cei nascuti sambata ii pot vedea su recunoaste. Asa, daca luam in ziua de Pasti lingura cu care s-au amestecat ouale inrosite si o punem dupa curea (serpar) si apoi, cand se scoate ciurda la pascatoare, ne suim intr-un pom inalt, atunci vedem pe toate strigoaicele cum merg nevazute cu ciurda spre a lua laptele de la vaci. Cea mai mare strigoaie e calare pe taurul satului.
Ele, cum se apropie, te simt. Deci se grabesc la tine si, amenintandu-te ca nu cumva sa spui cuiva cele vazute, te imbie sa te dai jos din pom.
Dar tu sa nu te dai induplecat, ca apoi poti pune mana pe ele si faci cu dansele ce vrei.
Mai departe, daca prinzi un sarpe inainte de Pasti, daca-i tai capul cu un ban de argint si apoi ii bagi trei fire de usturoi in gura si astfel il ti in ziua de Pasti in san la Biserica, atunci inca vezi strigoaiele. In fine, care petrece lunea Pastilor stand pe un pod, acela asemenea vede toate strigoaicele ce trec pe acolo.
Ajunul sau ziua care premerge Sfantului George se numeste in unele parti din Banat Sangiorgiul vacilor, din cauza ca in aceasta zi, de cum se insereaza bine si pana dupa miezul noptii, umbla spiritele cele rele, cu deosebire insa strigoii si strigoaicele, pe la casele oamenilor, ca sa ia mana, adica laptele de la vaci.
Strigoaicele insa, dupa credinta si spusa romanilor din Banat, nu merg pe jos, ci ele zboara prin aer, foarte pe sus, incat abia se aud, calarind pe anumiti cai facuti din oameni, care din nenorocire au iesit cu capul gol afara in preseara Sangiorgiului vacilor.
De aceea, fiecare om trebuie sa se pazeasca, ca in aceasta seara sa nu iasa afara cu capul gol, fara palarie, caci lesne i se poate intampla ca strigele sa-l prinda si sa-l faca cal de strigi; vreo strigoaica adica poate pandi la usa celui ce iese cu capul gol si, cand iese, se trezeste ca i-a pus fraul in cap si atunci respectivul cauta sa fuga asa de tare cum ii porunceste ea, si sa mearga acolo unde-l duce ea, iar, cand il lasa, e asa de ostenit, de nu mai stie de capul sau.
Inainte de a merge si a lua laptele de la vaci, strigoaicele, dupa credinta si spusa romanilor din Bucovina si a celor din Transilvania, se aduna in locuri singuratice, in vizuinele codrilor, in case parasite si intre hotare, unde se hotarasc mosiile mai multor comune.
Acolo se apuca apoi la bataie necontenit pana la miezul noptii. Sosind miezul noptii, incaleca fiecare pe cate o melita si astfel se duc la casele oamenilor de iau laptele de la vaci. Dar nu numai strigoaicele sunt acelea care iau noaptea spre Sf. George laptele de la vaci, ci si o seama de vrajitori si vrajitoare.
Strigoaicele mai iau roua de pe ierburi si opresc chiar ploile. Pentru asta ele se feresc de a se scalda, caci de indata ce-ar intra in apa, ploile ar incepe sa curga, iar daca vor sa inece ogoarele sau campurile dintr-un anumit loc, se scalda mai des in acea parte, oricat de adanca ar fi apa, caci ele nu se ineaca.
Strigoii morti
Cand se intampla de moare vreunul din neamul cel mai de aproape al mortului, atunci nu se mai asteapta ca sa treaca timpul hotarat pentru dezgropare, ci-n multe comune, atat din Moldova, cat si din Tara Romaneasca, este datina ca mortul ce a murit mai pe urma sa se dezgroape la sase saptamani si, daca-l gasesc cu fata in jos, se zice ca e strigoi, si indata i se bate un par de lemn de tisa prin inima sau i se scoate inima si cu ea se ung toti membrii familiei, pentru ca prin aceasta se crede ca-i pazeste ca sa nu moara indata si neamurile ramase in viata.
Mormantul de strigoi este gaurit (pe acolo turnandu-se mujdei de usturoi ca sa nu mai iasa afara) sau are pamantul lasat. Mai se poate afla locul unde sunt ingropati strigoii aducand un armasar negru, ori un cocos negru, si la care mormant se duce acolo este mormantul cu pricina.
Cateodata poti scapa de strigoi prin descantece, dar, de cele mai multe ori, oamenii nu pot scapa, decat inmormantandu-l din nou sau dregandul dupa cum urmeaza: in judetul Mehedinti, in timpurile vechi, dupa ce se dezgropa strigoiul, se ducea la munte si se arunca sau se ingropa acolo.
Pentru anihilarea strigoilor se mai practica (in diferite zone ale tarii): infigerea unei andrele in buric (pentru a le scadea puterea), infigerea unui fus in mormant, legarea trupului de un rug si presararea de mei si tamaie in sicriu, in gura, urechi si nasul mortului pentru ca sa nu poata intra Dracul, ingroparea cu fata in jos, punerea de usturoi si pietre in gura mortului sau taierea capului si infigerea unei tepuse in inima.
O alta metoda este si dezgroparea strigoilor si strapungerea trupului lor cu furci de fier in inima, in ochi si piept, si mai apoi ingroaparea din nou cu fata in jos.
Pretutindeni se crede ca strigoii ies noaptea din morminte, cu deosebire in seara spre Sf. Gheorghe, Inaltarea Domnului si Sf. Andrei, cand au cea mai mare putere; si atunci nu numai ca iau laptele de la vacile mulgatoare si le sug sangele, nu numai ca fac oamenilor o multime de neplaceri, neajunsuri si daune, de cum inopteaza si pana canta cocosii, ci totodata mananca, rand pe rand, cate un membru din familia lor, sau le mananca numai inima si le sug sangele, din care cauza trebuie numaidecat sa moara.
Ei sug sangele oamenilor ca sa prinda putere si cel caruia i se intampla acest lucru, gaseste dimineata un punct rosu pe piele dupa un somn nelinistit, are mereu dureri de cap si simte o slabire generala, iar dupa catva timp moare.
Strigoaicele mai vin noaptea si vor sa faca dragoste cu cei vii. Dupa ce se iubeste cu cineva, strigoaica ii suge sangele si dimineata omul acela gaseste pe corpul lui o pata rosie si o impunsatura ca de ac.
Strigoilor, ca oricarui duh necurat, le e frica de copii, care fiind suflete curate si nevinovate, au un inger pazitor mai puternic. De aceea, in ajunul Craciunului si in noaptea Anului Nou, cand se umbla la colindat, dracii, strigoii si orice alt duh necurat, fug de pe pamant.
Sursa:portalroman.com

Reancarnarea

Reincarnarea ofera speranta multor oameni. Daca nu facem ce trebuie in aceasta viata, mai avem o sansa intr-o viata ulterioara. Totusi, chiar si cei care cred in reincarnare admit faptul ca marea majoritate a oamenilor nu isi aminteste de viata anterioara. Atunci cum putem invata din greselile trecute daca nu ni le putem aminti? Se pare ca facem aceleasi greseli din nou si din nou. Ţinand seama de rata greselilor morale din istoria omenirii, avem oare vreun motiv sa speram ca, intr-o viata viitoare, vom face lucrurile asaorm legii karma (o lege impersonala si inflexibila a universului), in fiecare viata primim ceea ce meritam. Faptele nostre bune atrag dupa ele rezultate bune, iar faptele noastre rele atrag dupa ele rezultate rele de la o viata la alta.
Conform legii karma, nicio suferinta nu este nedreapta, pentru ca niciun om nu este nevinovat. Orice suferinta este bine meritata pe baza unei karme rele. Copilasul nascut fara picioare merita acest lucru, la fel si femeia care a fost violata. Fiecare ne purtam karma de la o viata la alta. Nu exista har, iertare sau mila.
Nu numai ca acest lucru nu este o veste buna pentru cei impovarati cu o constiinta incarcata, dar karma intra in conflict si cu simtul nostru moral, care ne spune ca anumite suferinte nu sunt meritate, ca trebuie sa ne fie mila de cei suferinzi si ca trebuie sa facem ceva pentru a alina durerea.
Limitarile reincarnarii
Poate reincarnarea sa ofere in mod realist speranta si un simt al dreptatii unei lumi in necaz? Ce mangaiere ofera ea pentru problema sacaitoare a mortii? Legea karmei este necrutatoare. Cu toate acestea, mesajul lui Iisus Cristos este diferit. Iisus nu a negat faptul ca exista suferinte nedrepte.
El ofera iertare celor care produc aceasta suferinta si alinare celor care o experimenteaza.
Iisus a spus ca nimeni nu poate respecta legea morala. Inima omului este lipsita de puritate, inclinata spre atitudini si fapte gresite, care reprezinta ofense la adresa unui Dumnezeu iubitor si intru totul bun.
Ca Salvator al nostru, Iisus a spus ca ne ofera iertare, platind El Însusi pentru pacatele noastre impotriva lui Dumnezeu.
Sursa:portalroman.com

Lumina sfanta de la Ierusalim

Lumina Sfanta de la Ierusalim
Sfanta Lumina de la Ierusalim este cea mai evidenta dintre minunile crestine care se petrec in Biserica Ortodoxa, “Focul Sfant”, cum mai este numita, se pogoara numai la rugaciunile Patriarhului ortodox al Ierusalimului si numai in ziua Pastelui ortodox, evenimentul fiind consemnat documentar inca din 1.106 In Sambata Mare, la Sfantul Mormant din Ierusalim, locul din care a inviat Hristos, au loc randuieli speciale care aduna zeci de mii de pelerini. Doua evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din Marea Sambata. Primul, perchizitionarea Sfantului Mormant, care dureaza o ora si are ca scop indepartarea oricarei surse de foc din interiorul lui. Perchezitia implica trei inspectii separate, care incep la ora 10.00 si este condusa de un paznic musulman stabilit pentru Sfantul Mormant, in prezenta clericilor armeni, copti si iacobiti. Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea usii Sfantului Mormant, care are loc la ora 11.00. Garda musulmana pune o banda alba printre cele doua manere ale usii, sigiland-o cu ceara, in jurul orei 12.30. Patriarhul ortodox vine in Biserica Invierii – unde corurile canta in limba greaca si araba “Invierea Ta Hristoase, ingerii o lauda in ceruri si pe noi pe pamant ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim!”- urmat de episcopi si ceilalti clerici, inconjoara de trei ori Sfantul Mormant, oprindu-se in fata intrarii. In timp ce se canta “Lumina lina”, Patriarhul isi scoate vesmintele si mitra si se supune perchezitionarii primarului orasului si sefului politiei, pentru a se dovedi ca nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care sa poata aprinde vreo lumanare. Din piatra pe care a fost intins trupului Lui Iisus Christos, in fiecare an izbucneste o flacara rece care nu arde, dar care starneste veneratia si teama a mii si mii de credinciosi. In fiecare an flacara se comporta altfel, are o culoare diferita si un aspect diferit. Uneori este limitata la suprafata pietrei, alteori lumineaza tot mormantul, uneori e albastra, alteori e rosiatica. Dupa ce isi aprinde lumanarile, patriarhul iese din mormant si imparte lumina Sfanta credinciosilor. Se spune ca, in primele 33 de minute, focul nu arde, chiar daca iti treci mana sau parul direct prin el. Mai mult, se pare ca el atinge si lumanarile sau lampile din Biserica, acestea aprinzandu-se spontan.

Vindecare la Maglavit

La noi,in 15 iunie 1935,lui Petrache Lupu,un cioban de 28 de ani,
i-a aparut la 2 km.de Maglavit ,nu departe de Calafat un "mos" cu barba
alba plutind deasupra pamantului .Aparitia s-a repetat peste o saptamana,vindecandu-l
pe Lupu de mutenie si transmitandu-i un mesaj.In dimineata de 15 august 1936.
doua sute de mii de pelerini veniti la Maglavit au urmarit in genunchi ,infricosati,
cum soarele a luat ,timp de 8-10 minute "o forma de armonica "
pe suprafata sa trecand numeroase fulger
SIX-RAY

Padurea Hoia-Baciu(Cluj)-poarta spiritelor

In anul 1993, cercetatorul Adrian Patrut a identificat in padurea Baciu o zona aparte pe care a denumit-o “Punctul 3 social activ”. Zona cu pricina pare a fi centrul de maxima activitate pentru fenomenele paranormale observate in inima Ardealului. Cercetarile de pana in prezent au dus la stabilirea urmatoarelor concluzii :

* Fenomenele din padurea Hoia-Baciu sunt in mod general discrete dar continue in timp.
* Padurea in sine, ofera mai multe date cercetatorilor decat amatorilor de spiritism.
* Fenomenele sunt in mod clar evidente, fiind necontestate chiar si de cei mai sceptici oameni de stiinta.
* Se pare ca exista o legatura intre prezenta in padure a persoanelor cu capacitate de medium si aparitia fenomenelor misterioase.

Frecventa fenomenelor paranormale este una fluctuanta, cauzele fluctuatiilor nefiind descoperite in totalitate. Exista, de asemenea, un consens general in randul specialistilor in parapsihologie, conform caruia Padurea Hoia-Baciu este o “poarta” interdimensionala prin care spiritele, fie ele ale celor decedati recent sau inca neincarnati, pot intra in dimensiunea material-fizica a planetei Terra. Initiatii in stiintele ezoterice sustin insa ca Padurea Hoia-Baciu ar fi un portal intre planul astral si cel teluric, zona intermediara similara cumva Purgatoriului lui Dante, unde sufletele decedatilor adasta timp de 40 de zile, in care li se hotaraste soarta si le se judeca faptele…

Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.

Padurea Hoia-Baciu(Cluj)si fenomenele de aici inexplicabile-2

Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea in varsta de 45 de ani, ignorand avertismentele satenilor, se afla in padurea Baciu pentru a petrece un sfarsit de sapatamana departe de stresul orasului. Impreuna cu el se aflau la acea data prietena sa, Zamfira Matea si alti doi prieteni de familie care au dorit sa-si pastreze anonimatul. In preajma orei 13.00, pe cand se afla in cautarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Intors in poiana, alaturi de prietenii sai, Emil Barnea a apucat sa vada ceea ce parea un OZN care survola la viteza mica padurea Baciu, fara sa scoata niciun sunet. Straniul aparat zburator a inceput sa straluceasca brusc, facand in aer o manevra de rastunare. Fara veste, OZN-ul a accelerat spre cer intr-o directie usor oblica. Urmarindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reusit sa-l mai surpinda in trei cadre. Dupa developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialistii internationali ai fenomenologiei OZN aveau sa clasifice drept ” cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat in Romania si fara indoiala, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodata in lume”.
Pana la acest moment, Emil Barnea intrase deja in contact cu Florin Gheorghita si Ion Hobana, probabil cei mai prestigiosi ufologi romani, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. Dupa ce fotografiile au trecut si de “filtrul” autoritatilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agentia nationala de presa, si facute publice inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea sa atinga noi culmi in decursul anului 1977 cand au fost prezentate de cate profesorul C.S. Vonkeviziczky in cadrul Congresului International de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cartile si revistele din lumea intreaga, care vizeaza cazuistica OZN.

Padurea Baciu(Cluj)si fenomenele de aici inexplicabile-1

Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranta cea mai faimoasa locatie din Romania, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona in sine a devenit cu adevarat celebra pe mapamond de abia in anul 1968, cu toate ca localnicii stiau de existenta sa inca din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rau, unde se intampla lucruri peste puterea de intelegere a omului obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnet venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele ca odata ce au intrat in padure pentru a taia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.nca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze”umbrele”. Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa”umbrele” in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.

Cesare Lombroso-Paranormal

Cesare Lombroso (1836-1909)
Profesor de psihiatrie la Universitatea din Torino, Lombroso isi castigase deja o reputatie internationala ca fondator al criminologiei, cand in 1888 va declara sarcastic ca in conditiile in care atat de multi oameni sunt interesati de acest domeniu, el si prietenii lui ar putea fi considerati ridicoli pentru dispretul lor fata de spiritualism. Cativa ani mai tarziu, acceptand si el cu greu provocarea de a o testa pe Eusapia Palladino, a fost nevoit sa-si admita greseala. Ii era rusine, va scrie el, ca s-a opus “cu atata tenacitate posibilitatii asa-numitelor fapte spiritiste”. “Dar faptele exista, si ma laud ca sunt un sclav al faptelor”, va preciza autorul cartii „After Death, What?”, publicata in anul mortii.

Sir Arthur Conan Doyle-Paranormal

Sir Arthur Conan Doyle (1858-1930)

Celebrul romancier britanic, parintele lui Sherlock Holmes, a studiat medicina la Universitatea din Edinburgh si dupa absolvire s-a angajat ca doctor pe un vas care se indrepta spre coasta Africii de Vest. In 1882 isi va deschide un cabinet la Plymouth, trei ani mai tarziu isi va lua si doctoratul, dar intrucat ducea lipsa de pacienti, isi umplea timpul dintre doua consultatii scriind povestiri. Inca din 1918, in The New Revelation, Conan Doyle descrie cum a fost la inceput foarte sceptic in privinta fenomenelor metapsihice, dar a fost treptat “convertit” (in perioada primului Razboi Mondial va ajunge sa le considere “ceva cu adevarat cutremurator, o strapungere a zidurilor dintre doua lumi”. Entuziast, aproape lipsit de discernamant in aprecierile sale despre ceea ce credea a fi adevarul spiritual, a fost o sursa constanta de ingrijorare pentru SPR, din care a “demisionat” putin inainte de a muri, pe motiv ca asociatia e condusa de sceptici.

Joseph Banks Rhine-Paranormal

Joseph Banks Rhine (1895-1980

De formatie botanist, si sceptic ca temperament, in anii ’20 Rhine va deveni constient de limitele materialismului stiintific citind-ul pe Henri Bergson si va fi atras spre cercetarea metapsihica de scrierile lui Frederic Myers. Va fonda la Duke University o baza unde, cu ajutorul unor pachete de 25 de carti, cu cinci simboluri diferite, isi va testa studentii pentru a descoperi daca vreunul dintre ei poate da raspunsul corect intr-o proportie semnificativ mai mare decat cea intamplatoare (cinci ghiciri corecte). Isi va castiga notorietatea internationala in urma publicarii monografiei Extra-Sensory Perception in 1934, si o reputatie de “parapsihologul nr.1” din Statele Unite pe parcursul urmatorilor 45 de ani, ajutand parapsihologia sa se impuna drept disciplina academica, acceptata in universitati.

Enrico Morselli-Paranormal

Enrico Morselli (1852-1929)
Profesor de neurologie, profund sceptic, conducator al campaniei impotriva spiritualismului, a carui atitudine profesionala nu ii permitea sa tolereze nicio incalcare a legilor biologice cunoscute, Morselli a decis in cele din urma in 1901 s-o examineze pe Eusapia Palladino (medium celebru), cu intentia de a o demasca. Participand incognito la o sedinta de spiritism, a fost atat de impresionat de cele vazute si intamplate incat ulterior va conduce doua serii de teste cu rezultate pozitive. Pe ultima o va descrie in detaliu in lucrarea Psicologia e Spiritismo, publicata in 1908. 

Luna si afacerile

Influenta fazelor lunii in afaceri si viata
Stiati ca fazele lunii va influenteaza foarte mult afacerile si viata?
- Luna in descrestere: dezintoxica foarte bine organismul, elimina si curata. Perioada recomandata pentru cure de slabire, deoarece in aceasta perioada apar rezultatele cele mai bune.
- Luna noua: tot ce se incepe in aceasta faza evolueaza favorabil, se dezvolta, creste. Favorabila planului sentimental. Postul tinut in aceasta perioada are rezultate mai bune decat o cura de slabire in oricare alt interval de timp.
- Luna in crestere: momente prielnice pentru negocieri, tranzactii, afaceri. Ce se incepe in aceasta faza va “face pui”. Recomandata pentru a incepe o relatie, un drum, o afacere. Nu se fac operatii, deoarece vindecarea este mult mai greoaie si incetinita.
- Luna plina: perioada favorabila deciziilor importante, declaratiilor de dragoste, lamuririlor pe toate planurile. Profund nefavorabila in planul sanatatii sau a interventiilor chirurgicale. Perioada foarte benefica pentru culegerea plantelor de leac.

Julian Ochorowitcz-Paranormal

Julian Ochorowitcz (1850-1918)
Pe cand era tanar profesor asistent de filosofie si psihologie la Lemberg, in Polonia, Ochorowitcz a hotarat sa supuna telepatia unor teste riguros controlate pentru a demonstra ca nu exista. In 1887, in cartea Sugestia Mintala, publicata in Franta, va descrie procesul treptat prin care cercetarile sale l-au convins pana la urma ca exista. Ulterior, isi va pune intreaga energie dedicata initial discreditarii cercetarilor metapsihice in slujba studierii fenomenelor paranormale.

Sir William Crookes-Paranormal

Sir William Crookes (1832-1919)

In 1870, William Crookes, tanar chimist si fizician intrat in Royal Society ca urmare a descoperirii elementului taliu, propunea investigarea fenomenelor spiritualiste cu tehnici si aparatura stiintifica. Cercetarile lui Crookes cu mediumi au reprezentat prima incercare sistematica de a aplica metode stiintifice in studiul metapsihicului, iar rezultatele obtinute aveau sa fie naucitoare . Cand Crookes, dupa ce-l investigase pe D.D Home a raportat ca acesta era intr-adevar capabil sa miste obiecte si sa cante la instrumente muzicale fara sa le atinga, entuziasmul confratilor intru stiinta s-a racit brusc, fiind taxat drept gogoman. In mod ironic insa, tocmai cercetarile sale asupra mediumilor il vor duce la inventia radiometrului, ce avea sa schimbe fata chimiei si a fizicii, si sa concure la aparitia televiziunii.

Emmanuel Swedenborg-Paranormal

Emmanuel Swedenborg (1688-1772)
Om de stiintă, om politic, filosof si teosof suedez, supranumit de catre Balzac „Buddha al Nordului”, despre Emanuel Swedenborg se poate spune cu certitudine ca reprezinta una dintre cele mai misterioase si mai complexe personalitati ale Scandinaviei. La implinirea varstei de 50 de ani, a avut insa o viziune in care Dumnezeu il informa ca avea sa fie talmacitorul ales al Bibliei, in folosul intregii specii umane. De-aici un intreg potop de opere, asternute pe hartie, dupa spusele lui Swedenborg insusi, dupa dictarea spiritelor (“eu nu sunt decat secretarul”). Va avea apoi in mod periodic astfel de viziuni, printre care si una care il va fascina pe Kant: Swedenborg va “vedea” focul pustiind Stockholmul pe cand se afla la Goteborg, la 300 de mile departare, si-l va descriie cu lux de amanunte.

Fenomene stranii la Hampton Court

Cazul de la domeniul Hampton Court, de langa Londra, unul dintre locurile preferate de organizat banchete si petreceri ale regelui Henric al VIII-lea (1491-1547) este extrem de recent, datand din decembrie 2003, si a inflacarat sute de mii de pasionati ai paranormalului, intrucat tehnic este vorba despre o fotografie, dar practic avem o intreaga inregistrare video, de aproximativ 1 minut. In prezent, domeniul de la Hampton Court se afla in patrimoniul muzeal britanic, avand ore stricte de vizita. La ora la care s-a realizat inregistrarea, aceste ore se terminasera, iar in sectiunea filmata nu ar mai fi trebuit sa se afle nimeni. Paznicii au auzit la un momentdat niste zgomote puternice, ca si cum cineva ar fi trantit o usa de pereti. Au plecat spre sursa zgomotului, au investigat locul, dar nu au descoperit nimic. Era gol. Curiosi, au luat inregistrarea video a camerei de securitate (setata sa faca filme alcatuite din poze trase odata la o secunda, ori de cate ori senzorul de miscare se pune in functiune). Astfel, au descoperit cu multa stupefactie o iazma transparenta imbracata intr-un costum de epoca care tranteste de cateva ori o usa. Au cercetat din nou domeniul, dar nu au descoperit nimic nou. Despre fantoma de la Hampton Court exista legende de sute de ani, dar nimeni nu mai reusise sa o fotografieze pana acum.

Fantoma lui lady Townshend

 Castelul Raynham Hall din Marea Britanie avea o reputatie legendara de loc bantuit de catre fantoma lui Lady Dorothy Townshend, o femeie care a murit aici in 1726. Fantoma fusese vazuta, de-a lungul timpului, de zeci de martori. In 1936, un reporter si un fotograf de la revista Country Life au fost trimisi aici pentru a realiza un reportaj despre castel. In timp ce se aflau in cladire, au dat nas in nas chiar cu fantoma. Fotograful a avut prezenta de spirit si a reusit sa o imortalizeze chiar inainte ca aceasta sa dispara. Raynham Hall se afla in Norfolk si a fost vreme de 300 de ani resedinta familiei nobiliare Townshend, cel mai faimos locatar al sau fiind Vicontele Charles al II-lea, liderul Casei Lorzilor din Regatul Unit. In 1713, un lord descendent al acestuia a luat-o de sotie pe Dorothy, cea mai frumoasa fata a familiei aristocrate Walpole. Insa, in regiune exista un Casanova notoriu, Lordul Wharton despre care un document al vremii scrie ca “era atat de infam incat nicio tanara doamna nu putea sta sub acelasi acoperis cu el mai mult de patru si douazeci (sic!) de ore fara a-si pata reputatia”. Se pare ca frumoasa Dorothy Townshend nu a rezistat farmecelor, devenind amanta lui Wharton. A murit de tanara, la nici 30 de ani, fiind inmormantata de catre sotul ei in 1726, insa legendele spun ca nu boala ar fi rapus-o si ca, de fapt, nici nu ar fi murit atunci, Lordul Townshend organizand un simulacru de inmormantare cu sicriul inchis. Lordul ar fi aflat de infidelitatea sotiei si ar fi inchis-o in beciurile castelului, de unde nu i-a mai dat drumul niciodata. Motiv pentru care, pana in ziua de astazi, fantoma lui Dorothy ar mai bantui neimpacata domeniul de la Norfolk. La vremea cand revista Country Life a publicat fotografia, s-a starnit multa rumoare in presa vremii, cazul lui Dorothy ajungand sa fie cunoscut pe intreg mapamondul. Cert este ca de atunci fantoma nu s-a mai aratat. Si chiar daca aceasta este cea mai faimoasa fotografie a unei fantome realizata vreodata, expertii foto sunt impartiti atunci cand vine vorba de autenticitatea ei. O parte a acestor experti cred ca avem de-a face cu un fals, un compozit intre o fotografie a scarilor de la Raynham Hall si una a unei statui cu Fecioara Maria care poate fi gasita in orice biserica catolica. Cu toate acestea, trebuie sa luam in calcul si faptul ca desi tehnica prin care se poate face un astfel de colaj este banala astazi, in 1936 nu exista software de prelucrare a imaginilor, iar asemenea colaje cu efect de transparenta ar fi necesitat luni bune de munca in laboratorul foto, fara a avea rezultatul garantat. 

Fantoma din Queen's House-Muzeul National Maritim(Anglia)

Reverendul Ralph Hardy, un cleric pensionar din oraselul englezesc White Rock, a facut aceasta fotografie in 1966, intentionand doar sa surprinda eleganta scara spiralata (cunoscuta si drept “Scara Lalelei”) a sectiunii Queen’s House din Muzeul National Maritim, situat la Greenwich. Dupa ce a developat fotografia, Hardy a observat uimit ca pe scari se intrezareste spectrul unei siluete invesmantate precum un calugar.

Cativa experti foto de la Kodak au examinat negativul si au declarat ca acesta fotografie este autentica. Queen’s House (Casa Reginei) are peste 400 de ani si este un faimos loc bantuit din Anglia, numerosi martori afirmand ca au avut experiente poltergeist, au auzit sunete ciudate sau au vazut fantome aici.