Se afișează postările cu eticheta muntii Macin. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muntii Macin. Afișați toate postările

duminică, 5 noiembrie 2023

Jijila-Valea Jijilei-Vf.Cheia-Vf Cheita-Vf.Caramalau-Fantana de Leac-Manastirea Fantana de Leac * muntii Macin


Traseul tematic Valea Jijilei


Marcaj: Cruce albastră

Lungime: 7 km

Ruta: Jijila – Valea Jijilei – Vf. Cheia – Vf. Cheiţa – Vf. Caramalău – Fântâna de Leac – Mănăstirea Fântâna de Leac

Loc de campare: Fântâna de Leac

Traseul tematic urcă în paralel cu Valea Vasilica Mică şi atinge în scurt timp Vârful Cheia. Traseul urmează apoi linia crestei, atinge înşeuări accentuate şi continuă cu un urcuş domol pe până pe Vf. Caramalău unde se intersectează cu traseul marcat cu bandă albastră ce urcă de la Fântâna cu Leac în Culmea Pricopanului. De asemenea, traseul prezintă puncte de belvedere de unde pot fi văzute numeroase specii de plante şi animale dar şi oraşul Macin, oraşele Brăila, Galaţi şi braţele Dunării.
Din punct de vedere al geodiversităţii, vizitatorii au ocazia de a admira peisaje specifice stâncăriilor de granit (alterate sub acţiunea vântului şi a climei şi exfoliate „în foi de ceapă”), exemplificate prin formaţiuni precum: „Armata împietrită” sau „Cetatea Arsă”.
Cu o biodiversitate remarcabilă, Munţii Măcinului oferă turiştilor ocazia de a observa specii rare sau endemice precum Merinana (Moehringia grisebachii) sau Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica).
Pe traseu se pot observa specii de reptile precum Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca) – monument al naturii – sau Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) – cel mai mare şarpe din România. Şi dintre speciile de păsări pot fi observate: Acvila ţipătoare mare (Aquila danga), Şerpar (Circaetus gallicus), Şorecar mare (Buteo ruffinus), Şoim dunărean (Falco cherrug), iar dintre mamifere Căpriorul (Capreolus capreolus), Dihorul pătat (Vormela peregusna) şi alte specii.
Pe traseu există 4 panouri turistice de informare pe care se găsesc informaţii despre Munţii Măcinului, „Granit-Geneză şi evoluţie” şi informaţii despre ceea ce poate fi văzut „Deasupra Munţilor”.

Foto:Wikimedia Commons




















duminică, 8 octombrie 2023

Macin-Regia Tutunului-Vf.Sulucu Mare-Piatra Raioasa-Saua Serparu-Vf Caramalau-Fantana de Leac-Macin muntii Macin

 


Traseul Culmea Pricopanului


Marcaj: Bandă albastră

Lungime: 6 km

Ruta: Măcin – Regia Tutunului – Vf. Sulucu Mare – Piatra Râioasă – Șaua Șerparu – Vf. Caramalău – Fântâna de Leac – Măcin

Loc de campare: Fântâna de Leac

Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aprox. 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan din punct de vedere peisagistic constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, fiind caracterizată prin uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar Oraşele Galaţi, Brăila, Reni. Fiind aproape complet despădurit, masivul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterare ca nişte „foi de ceapă”, şi care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară.

Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţă internaţională precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) – endemism dobrogean, Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Merinana (Moehringia grisebachii şi M. jankae). Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şarpele rău (Coluber caspius); dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), dihorul de stepă (Mustela eversmani). Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.

Foto:Wikimedia Commons













joi, 7 septembrie 2023

Cerna-Valea lui Puiu-Vf. Echistea-Vf.Crapcea-Dealul Crapcea-Balabancea * muntii Macin

 

Traseul Vârful Crapcea


Marcaj: Bandă roşie

Lungime: 12 km

Ruta: Cerna – Valea lui Puiu – Vf. Echiștea – Vf. Crapcea – Dealul Crapcea – Balabancea *muntii Macin

Loc de campare: Poiana Pârlita

Traseul este o sinusoidă cu urcuşuri şi coborâşuri domoale ce străbate piscurile de pe latura sudică a parcului presărată cu poieni de stepă cu stâncării, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Taiţa, Culmii Niculiţel, lacului de acumulare Horia şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni de pădure şi rarişte.
Din punct de vedere al habitatelor, pe acest traseu alternează pădurile moesic-vest pontice de carpen, gorun şi tei cu habitatele de silvostepă – rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi cărpiniţă, şi cu pajiştile de stepă şi asociaţii saxicole pe piscuri.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante – Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Dediţei (Pulsatilla balcana); fluturi endemici – Polia cherrug, Chersotis laeta măcini şi Chersotis fibriola niculescui; reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), Şopârla de stepă (Podarcis taurica); păsări protejate la nivel internaţional – şorecarul mare (Buteo ruffinus), pietrarul (Oenanthe isabelina), exis­tent la limita vestică a arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), piţigoiul de livadă (Parus lugubris); mamifere: Cerb carpatin (Cervus elaphus), jderul de piatră (Martes foina), jderul de copac (Martes martes), Şacalul auriu (Canis aureus).












vineri, 4 august 2023

Cerna-Valea Cernei-Valea Poteca Tigancii-Vf.Vergu-Vf.Vinului-Creasta Cardonului-Hamcearca * muntii Macin

 


Traseul Valea Vinului

Marcaj: Bandă galbenă

Lungime: 12 km
Ruta: Cerna – Valea Cernei – Valea Poteca Ţigăncii – Vf Vergu – Vf Vinului – Creasta Cardonului – Hamcearca

Loc de Campare: Poteca Ţigăncii

Traseul este cu pante line trecând prin multe poieni unde aflorează fundamentul geologic, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Hamcearca, Văii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni vaste de păduri umbroase şi rarişti. Pe acest traseu, în funcţie de pantă şi expoziţie alternează pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu cu habitatele de silvostepă în care gorunul se asociază cu stejar pufos, tei, mojdrean, cărpiniţă, cu rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi corn, şi cu pajiştile de stepă pe creste.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante –Brănduşa aurie (Crocus chrysanthuss), Dediţei (Pulsatilla balcana), Codiţa şoricelului (Achillea ocroleuca); insecte protejate precum Saga pedo, Parnasius mnemosyne, Apatura metis; reptile: Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), Şopârla de stepă (Podarcis taurica) păsări protejate la nivel internaţional – Prigoria (Merops apiaster), Porumbel de scorbură (Columba oenas), Vânturel roşu (Falco tinnunculus); mamifere: Cerb carpatin (Cervus elaphus), Lup (Canis lupus).

*Foto:Wikimedia Commons