Ghe NICA-Blog: Cerna-Valea Cernei-Valea Poteca Tigancii-Vf.Vergu-Vf.Vinului-Creasta Cardonului-Hamcearca * muntii Macin

vineri, 4 august 2023

Cerna-Valea Cernei-Valea Poteca Tigancii-Vf.Vergu-Vf.Vinului-Creasta Cardonului-Hamcearca * muntii Macin

Traseul Valea Vinului

Marcaj: Bandă galbenă

Lungime: 12 km
Ruta: Cerna – Valea Cernei – Valea Poteca Ţigăncii – Vf Vergu – Vf Vinului – Creasta Cardonului – Hamcearca

Loc de Campare: Poteca Ţigăncii

Traseul este cu pante line trecând prin multe poieni unde aflorează fundamentul geologic, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Hamcearca, Văii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni vaste de păduri umbroase şi rarişti. Pe acest traseu, în funcţie de pantă şi expoziţie alternează pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu cu habitatele de silvostepă în care gorunul se asociază cu stejar pufos, tei, mojdrean, cărpiniţă, cu rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi corn, şi cu pajiştile de stepă pe creste.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante –Brănduşa aurie (Crocus chrysanthuss), Dediţei (Pulsatilla balcana), Codiţa şoricelului (Achillea ocroleuca); insecte protejate precum Saga pedo, Parnasius mnemosyne, Apatura metis; reptile: Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), Şopârla de stepă (Podarcis taurica) păsări protejate la nivel internaţional – Prigoria (Merops apiaster), Porumbel de scorbură (Columba oenas), Vânturel roşu (Falco tinnunculus); mamifere: Cerb carpatin (Cervus elaphus), Lup (Canis lupus).

*Foto:Wikimedia Commons

*Sursa:https://parcmacin.ro/trasee-turistice/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;