Ghe NICA-Blog: iulie 2026

joi, 9 iulie 2026

Cabana Voina – vf. Păpușa, 2391 m – Muntele Dracsinului – Muntele Tămalul Mare – Cabana Plaiul Foii. Trasee Iezer-Papusa

Cabana Voina – vf. Păpușa, 2391 m – Muntele Dracsinului – Muntele Tămalul Mare – Cabana Plaiul Foii. *Traseu Iezer Pausa

*Foto:Licenta PEXELS

*Sursa: https://campulung-muscel.ro/trasee-montane-masivul-iezer-papusa/#google_vignette

Marcaj: Cabana Voina – Izvorul din Plai, triunghi roșu; Izvorul din Plai – vf. Păpușa, bandă roșie; Păpușa – Valea Dracsinului, bandă albastră; Valea Dracsinului – Plaiul Foii, bandă albastră.

Durata: Cabana Voina – Izvorul din Plai, 4 ore; Izvorul din Plai – vf. Păpușa, 1 ½ – 2 ore; Păpușa – Valea Dracsinului, 3 ore; Valea Dracsinului – PlaiulFoii, 3 ½.

Caracteristici: traseul nu este accesibil iarna

miercuri, 1 iulie 2026

Alexandru Paleologu * Informator al Securitatii

Alexandru (Alecu) Paleologu (n. 14 martie 1919 la Bucureti– d. 2 septembrie 2005 Bucuresti, Romania) a fost un scriitor, eseist, critic literar, diplomat si politician roman.

Este tatăl lui Theodor PaleologuAlecu Paleologu este unul dintre rarii intelectuali români care, după ce a colaborat cu Securitatea, a recunoscut încă dinainte de 1989 această colaborare, iar după 1990 a fost primul caz de recunoaștere și asumare publică și explicită a acestei colaborări.
În primele luni ale lui 1990 a fost primul și unul dintre cei foarte puțini oameni de cultură români care și-au recunoscut colaborarea cu Securitatea. Mărturia sa va fi publicată mai târziu (în 1995) într-un volum de convorbiri cu istoricul și romancierul Stelian Tanase .Sfidarea memoriei. De asemeni, își cere public iertare pentru ceea ce va numi „o obnubilare a inteligenței”. Racolarea sa ca informator s-ar fi petrecut în condiții de detenție la Botosani în 1963, sub presiunea șantajului, bătăilor și umilințelor.

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Paleologu

Foto:Licenta PEXELS

Abonați-vă la: Postări (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;