Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata - vf. Mohorul - saua Dengherul - cabana Rinca
Marcaj: Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata (cruce rosie - marcaj nou); saua Piatra Taiata - saua Dengherul (banda rosie); saua Dengherul - cabana Rinca (triunghi rosu - marcaj rar, in refacere). Intre saua Urdele si cabana Rinca, drum auto deteriorat.
Timp: 6-7 ore
traseu accesibil numai vara
Etapa a doua a zonei alpine Paring se desfasoara intr-o regiune stincoasa, alternind cu platouri si sei intinse, cu schimbari dese de directie, deci cu o orientare dificila.
Pina la refacerea marcajului, traseul se poate realiza cu ajutorul hartii si al busolei. Timpul de mers pe vreme cetoasa poote fi mai lung de 7 ore. De la lacul Cilcescu incepem urcusul pe poteca marcata cu cruce rosie (traseul 2 in sens invers). Trecem pe linga micile lacuri dintre jnepeni, apoi, pe linga peretii muntelui Pasari, iesim in caldarea Zanoaga Mare. Poteca se aduna din nou la sud de lacul glaciar Zanoaga Mare. Ne inscriem pe poteca ce se strecoara peste intinderi de grohotis, iesim sub peretii muntelui Piatra Taiata, unde (la circa 2160 m alt.) se desface pe brina, in dreapta, poteca nemarcata spre saua Stancior, pe care o evitam. Un ultim efort pe acest versant nordic ne scoate in trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Timp: 1-1¼ ora.
La ramificatia potecilor se afla o inscriptie pe lespede: ,,Spre Cilcescu (cruce rosie); spre Rusu (banda rosie); spre Dengherul (banda rosie)' si doi stilpi cu sageti. Pornim deci spre est-sud-est, urmind poteca mai putin batuta, dar vizibila. Marcajul banda rosie, mai rar, ne conduce pe linga stivele de lespezi care orneaza creasta Piatra Taiata ce se ridica in panta usoara spre vf. Setea Mica (2278 m alt.). Poteca de creasta serpuieste pe linga linia abruptului si pe nesimtite atinge vf. Setea Mica. Dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou din care se desprinde spre nord creasta Pasari (traseul 30). Priveliste spre Caldarea Dracului, strajuita de peretii virfului Setea Mare. ,,Cimpuri' de lespezi, blocuri enorme captusesc aceasta caldare; jos licaresc oglinzile lacurilor Pasari si Setea Mare. Alte citeva ochiuri de apa se afla prin poienitele dintre jnepeni. Dupa o portiune de creasta ajungem la baza virfului Setea Mare, o cupola ce domina cu 100 m platforma pe care ne gasim. Poteca, vizibila printre grohotisurile inierbate, urca pina la circa 2330 m alt. si ocoleste virful pe la nord, in lungul unui palier situat deasupra peretilor. Pe vreme buna vom urca virful (2365 m alt.). In apropiere de virf se afla o scochina. Priveliste magnifica spre Paringul Mare, spre vf. Coasta Taiata si vf. Gauri. In partea cealalta, spre est, se profileaza domul Mohorului, frate geaman cu Setea Mare, care, cu toata masivitatea lui, lasa loc de vedere spre culmile frumos ordonate ce pornesc din Papusa si Galbenul spre ,,tara Gorjului'. Pina la vf. Setea Mare: 2-2½ ore.
Reluind traseul, fie coborim pe versantul nordic 35 m diferenta de nivel, pe poteca marcata (varianta comoda), fie urmam cumpana apelor pe muchia estica Setea Mare, bolovanoasa, apoi ierboasa, pina cind iesim pe platoul usor inclinat din saua Plescoaia. In stinga, platoul este curmat de peretii estici ai caldarii Setea Mare, in care isi face loc Hornul Lacurilor. Din buza hornului se observa un sir de momii si marcajul triunghi rosu care continua pina in saua Plescoaia (2229 m alt).
Traseul 3 urmareste poteca. Rar se vede si cite un stilp de marcaj (banda rosie). Traversam fata nordica a virfului Plescoaia (2250 m alt.), ce ramine in dreapta, si iesim pe platoul seii Mohorul (2175 m alt.). Uneori, la inceputul verii, spre baza cupolei Mohorului se infiripa un izvor. Vara si pina toamna folosim insa un alt izvor. Pentru a ajunge la el parasim poteca si ne abatem din saua Mohorului circa 200 m spre sud-est. In stinga, la marginea abruptului sudic, deasupra caldarii Mohorul cu Apa, intr-un mic jgheab stincos, se afla sipotul. Timp 2½ -3 ore.
Revenim in saua Mohorul, la poteca marcata. Drumul ciobanilor ocoleste vf. Mohorul pe la vest. Cei care doresc sa ajunga pe vf. Mohorul (2335 m alt.) urca direct din sa pe cumpana apelor, pe un teren cu iarba si grohotisuri marunte. De la inaltimea Mohorului admiram intregul sector de est al masivului, muntii Capatinii si ai Latoritei, iar pe vreme senina vedem parte din creasta muntilor Fagaras. Coborirea de pe vf. Mohorul se face spre nord, tot pe cumpana de ape, pina la intilnirea cu poteca marcata. Troseul normal ocoleste vf. Mohorul. Poteca urca in diagonala pe versant, avind in stinga caldarea Iezerului si abrupturile impresionante ale muchiei Cilcescu. Poteca urca lent pe deasupra unor abrupturi ale Mohorului. Pe muchia nord-vestica atingem cota 2270 m, loc din care se vede toata valea Iezerului, cu lacul Iezer. Mai departe, un sir de serpentine pe care le coborim comod ne conduc pe platoul seii Iezerului, la 2090 m alt. Timp: 3½ - 4 ore. In stinga se deschide larg o caldare inierbata, prin care se poate cobori la lacul Iezer (traseul 20).
De aici, poteca marcata urca direct spre vf. Iezer, avind pe dreapta abrupturile care marginesc caldarea mare a Mohorului. Privelisti excelente spre muntele si pasul Urdele. Inainte de a atinge vf. Iezer trecem pe linga o troita. Dupa un scurt popas urmam poteca ce se strecoara pe linga vf. Iezer (2157 m alt). Pe platoul iezer parasim traseul 27 si schimbam directia de mers cu 90° la dreapta (est). Poteca reapare spre marginea abruptului dinspre caldarea Mohorului si ne conduce pe serpentine pina in saua Urdele (2040 m alt.). Pe timp ploios sau pe polei, coborirea este dificila. Pentru asigurare se foloseste pioletul. Inainte, spre est, se ridica enorma cupola a Urdelor, pe care se vede panglica drumului national nemodernizat Transparing (DN 67 C). In saua Urdele se desface spre stinga (nord) o poteca ce coboara comod in caldarea Urdele si pe care se poate ocoli vf. Urdele (daca urmam si traseul 21).
Pentru traseul 3 urcam poteca direct spre serpentinele drumului alpin pe care-l atingem la 2085 m alt. Intram apoi pe carosabilul care ne scoate, dupa circa 6 km, linga cabana Rinca. Pina acolo insa avem unele posibilitati de scurtare. Urcam toate serpentinele si cind drumul se stabileste pe orizontala, nu departe de virf, atingem pasul Urdele (2145 m alt), cel mai inalt pas atins de un drum national peste Carpatii nostri. Inconjuram crestetul Urdelor (alt. max. 2223 m) si pe culmea sud-estica coborim pe scurtatura care evita serpentinele, pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Aici se desprinde spre nord-vest poteca traseului 21. Imediat dupa ramificatie se ridica la est vf. Dengherul (2069 m alt.), dupa care se adinceste saua La Coasta Crucii (2015 m alt.). Timp: 4¼ -5½ ore. Din acest punct al traseului, DN 67 C paraseste culmea principala si trece pe flancul sudic, in coborire continua pina la Novaci. Coborim si noi pe soseaua taiata in coastele prapastioase ale Papusii (alt. max. 2136 m). Traversam doua mari ravene, la obirsia vaii Papusa, si la circa 600 m de acestea, chiar la sud de baliza virfului (1870 m alt.), parasim soseaua. Intram pe poteca la est de serpentine, folosind drumul de cai al novacenilor. In capatul ravenei de la obirsia piriului Coada Rincii, scurtatura atinge putin drumul alpin, apoi coboara pe poteca, pe flancul estic, pe deasupra stinei Coada Rincii, si revine pe sosea in saua Coada Rincii (1655 m alt.). Din sa mergem numai pe drumul alpin care intra in padurea de molid pe fata vestica a muntelui Cornesul Mare. Dupa circa 1 km de la saua Coada Rincii, intr-o curba pronuntata a drumului observam, pe dreapta, o cabana: Punctul experimental pomicol al Universitatii din Craiova. De aici iesim din padure intr-o poiana more. Dupa circa 400 m de la curba, drumul alpin (aflat la 1610 m alt.) trece pe deasupra cabanei Rinca (1580 m alt.). Ca sa evitam un ocol inutil de peste 1 km, coborim direct panta cu iarba pina in fata cabanei principale Rinca.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Coomns
Marcaj: Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata (cruce rosie - marcaj nou); saua Piatra Taiata - saua Dengherul (banda rosie); saua Dengherul - cabana Rinca (triunghi rosu - marcaj rar, in refacere). Intre saua Urdele si cabana Rinca, drum auto deteriorat.
Timp: 6-7 ore
traseu accesibil numai vara
Pina la refacerea marcajului, traseul se poate realiza cu ajutorul hartii si al busolei. Timpul de mers pe vreme cetoasa poote fi mai lung de 7 ore. De la lacul Cilcescu incepem urcusul pe poteca marcata cu cruce rosie (traseul 2 in sens invers). Trecem pe linga micile lacuri dintre jnepeni, apoi, pe linga peretii muntelui Pasari, iesim in caldarea Zanoaga Mare. Poteca se aduna din nou la sud de lacul glaciar Zanoaga Mare. Ne inscriem pe poteca ce se strecoara peste intinderi de grohotis, iesim sub peretii muntelui Piatra Taiata, unde (la circa 2160 m alt.) se desface pe brina, in dreapta, poteca nemarcata spre saua Stancior, pe care o evitam. Un ultim efort pe acest versant nordic ne scoate in trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Timp: 1-1¼ ora.
La ramificatia potecilor se afla o inscriptie pe lespede: ,,Spre Cilcescu (cruce rosie); spre Rusu (banda rosie); spre Dengherul (banda rosie)' si doi stilpi cu sageti. Pornim deci spre est-sud-est, urmind poteca mai putin batuta, dar vizibila. Marcajul banda rosie, mai rar, ne conduce pe linga stivele de lespezi care orneaza creasta Piatra Taiata ce se ridica in panta usoara spre vf. Setea Mica (2278 m alt.). Poteca de creasta serpuieste pe linga linia abruptului si pe nesimtite atinge vf. Setea Mica. Dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou din care se desprinde spre nord creasta Pasari (traseul 30). Priveliste spre Caldarea Dracului, strajuita de peretii virfului Setea Mare. ,,Cimpuri' de lespezi, blocuri enorme captusesc aceasta caldare; jos licaresc oglinzile lacurilor Pasari si Setea Mare. Alte citeva ochiuri de apa se afla prin poienitele dintre jnepeni. Dupa o portiune de creasta ajungem la baza virfului Setea Mare, o cupola ce domina cu 100 m platforma pe care ne gasim. Poteca, vizibila printre grohotisurile inierbate, urca pina la circa 2330 m alt. si ocoleste virful pe la nord, in lungul unui palier situat deasupra peretilor. Pe vreme buna vom urca virful (2365 m alt.). In apropiere de virf se afla o scochina. Priveliste magnifica spre Paringul Mare, spre vf. Coasta Taiata si vf. Gauri. In partea cealalta, spre est, se profileaza domul Mohorului, frate geaman cu Setea Mare, care, cu toata masivitatea lui, lasa loc de vedere spre culmile frumos ordonate ce pornesc din Papusa si Galbenul spre ,,tara Gorjului'. Pina la vf. Setea Mare: 2-2½ ore.
Reluind traseul, fie coborim pe versantul nordic 35 m diferenta de nivel, pe poteca marcata (varianta comoda), fie urmam cumpana apelor pe muchia estica Setea Mare, bolovanoasa, apoi ierboasa, pina cind iesim pe platoul usor inclinat din saua Plescoaia. In stinga, platoul este curmat de peretii estici ai caldarii Setea Mare, in care isi face loc Hornul Lacurilor. Din buza hornului se observa un sir de momii si marcajul triunghi rosu care continua pina in saua Plescoaia (2229 m alt).
Traseul 3 urmareste poteca. Rar se vede si cite un stilp de marcaj (banda rosie). Traversam fata nordica a virfului Plescoaia (2250 m alt.), ce ramine in dreapta, si iesim pe platoul seii Mohorul (2175 m alt.). Uneori, la inceputul verii, spre baza cupolei Mohorului se infiripa un izvor. Vara si pina toamna folosim insa un alt izvor. Pentru a ajunge la el parasim poteca si ne abatem din saua Mohorului circa 200 m spre sud-est. In stinga, la marginea abruptului sudic, deasupra caldarii Mohorul cu Apa, intr-un mic jgheab stincos, se afla sipotul. Timp 2½ -3 ore.
Revenim in saua Mohorul, la poteca marcata. Drumul ciobanilor ocoleste vf. Mohorul pe la vest. Cei care doresc sa ajunga pe vf. Mohorul (2335 m alt.) urca direct din sa pe cumpana apelor, pe un teren cu iarba si grohotisuri marunte. De la inaltimea Mohorului admiram intregul sector de est al masivului, muntii Capatinii si ai Latoritei, iar pe vreme senina vedem parte din creasta muntilor Fagaras. Coborirea de pe vf. Mohorul se face spre nord, tot pe cumpana de ape, pina la intilnirea cu poteca marcata. Troseul normal ocoleste vf. Mohorul. Poteca urca in diagonala pe versant, avind in stinga caldarea Iezerului si abrupturile impresionante ale muchiei Cilcescu. Poteca urca lent pe deasupra unor abrupturi ale Mohorului. Pe muchia nord-vestica atingem cota 2270 m, loc din care se vede toata valea Iezerului, cu lacul Iezer. Mai departe, un sir de serpentine pe care le coborim comod ne conduc pe platoul seii Iezerului, la 2090 m alt. Timp: 3½ - 4 ore. In stinga se deschide larg o caldare inierbata, prin care se poate cobori la lacul Iezer (traseul 20).
De aici, poteca marcata urca direct spre vf. Iezer, avind pe dreapta abrupturile care marginesc caldarea mare a Mohorului. Privelisti excelente spre muntele si pasul Urdele. Inainte de a atinge vf. Iezer trecem pe linga o troita. Dupa un scurt popas urmam poteca ce se strecoara pe linga vf. Iezer (2157 m alt). Pe platoul iezer parasim traseul 27 si schimbam directia de mers cu 90° la dreapta (est). Poteca reapare spre marginea abruptului dinspre caldarea Mohorului si ne conduce pe serpentine pina in saua Urdele (2040 m alt.). Pe timp ploios sau pe polei, coborirea este dificila. Pentru asigurare se foloseste pioletul. Inainte, spre est, se ridica enorma cupola a Urdelor, pe care se vede panglica drumului national nemodernizat Transparing (DN 67 C). In saua Urdele se desface spre stinga (nord) o poteca ce coboara comod in caldarea Urdele si pe care se poate ocoli vf. Urdele (daca urmam si traseul 21).
Pentru traseul 3 urcam poteca direct spre serpentinele drumului alpin pe care-l atingem la 2085 m alt. Intram apoi pe carosabilul care ne scoate, dupa circa 6 km, linga cabana Rinca. Pina acolo insa avem unele posibilitati de scurtare. Urcam toate serpentinele si cind drumul se stabileste pe orizontala, nu departe de virf, atingem pasul Urdele (2145 m alt), cel mai inalt pas atins de un drum national peste Carpatii nostri. Inconjuram crestetul Urdelor (alt. max. 2223 m) si pe culmea sud-estica coborim pe scurtatura care evita serpentinele, pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Aici se desprinde spre nord-vest poteca traseului 21. Imediat dupa ramificatie se ridica la est vf. Dengherul (2069 m alt.), dupa care se adinceste saua La Coasta Crucii (2015 m alt.). Timp: 4¼ -5½ ore. Din acest punct al traseului, DN 67 C paraseste culmea principala si trece pe flancul sudic, in coborire continua pina la Novaci. Coborim si noi pe soseaua taiata in coastele prapastioase ale Papusii (alt. max. 2136 m). Traversam doua mari ravene, la obirsia vaii Papusa, si la circa 600 m de acestea, chiar la sud de baliza virfului (1870 m alt.), parasim soseaua. Intram pe poteca la est de serpentine, folosind drumul de cai al novacenilor. In capatul ravenei de la obirsia piriului Coada Rincii, scurtatura atinge putin drumul alpin, apoi coboara pe poteca, pe flancul estic, pe deasupra stinei Coada Rincii, si revine pe sosea in saua Coada Rincii (1655 m alt.). Din sa mergem numai pe drumul alpin care intra in padurea de molid pe fata vestica a muntelui Cornesul Mare. Dupa circa 1 km de la saua Coada Rincii, intr-o curba pronuntata a drumului observam, pe dreapta, o cabana: Punctul experimental pomicol al Universitatii din Craiova. De aici iesim din padure intr-o poiana more. Dupa circa 400 m de la curba, drumul alpin (aflat la 1610 m alt.) trece pe deasupra cabanei Rinca (1580 m alt.). Ca sa evitam un ocol inutil de peste 1 km, coborim direct panta cu iarba pina in fata cabanei principale Rinca.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Coomns
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu