"Natura este un izvor nesecat de frumuseti, locul unde descoperi mereu locuri noi, de unde iti iei energie. Cand esti in mijlocul naturii, fie ca este dimineata sau asfintit, iarna sau vara, toamna sau primavara, realizezi cate minunatii a creat Dumnezeu pentru noi, cum a asezat El fiecare munte, fiecare floare sau copac, fiecare colina sau intindere de apa acolo, la locul ei, spre desfatarea sufletelor noastre, adesea incercate de greutatile vietii”
luni, 18 martie 2013
Cel mai sangeros an-1950 #3
Cel mai sîngeros an-1950
de Cicerone Ionitoiu
#3
A curs sânge mult, nevinovat, sub regimul instaurat de comunişti, dar parca nivelul atins în acest an 1950 n-a mai fost depăşit decât de Ion Iliescu după 22 Dec.1989, când a fugit Ceauşescu şi "teroriştii şi-au făcut de cap trăgând din toate părţile, şi peste tot în ţară, în oameni eliberaţi.
Acum în 1950 au fost ridicaţi din închisori, oameni, în majoritate ţărani, condamnaţi prin înscenări, cu pedepse de la 15 la muncă silnică pe viată . Prin Ordinul 10.007, semnat de A. Nicolschi, au fost asasinaţi la Timişoara între 25 februarie până la 5 aprilie.
Numărul deţinuţilor s-a ridicat la 83. Au fost aruncaţi la Pădurea Verde de la Timişoara, iar moartea lor a fost înregistrată în 14 august 1957 la Starea civilă din Timişoara, într-un registru ţinut secret.
În februarie 1950, se dă directiva -în forţa şi prin forţă- la campania de construire a socialismului. Prin Buletinul oficial din 30 martie, se dispune ca întreaga producţie agricolă, vegetală şi animală, să fie predată statului. În faţa presiunilor şi a şicanelor activiştilor de partid, familia fostului primar PNT, Victor Dumitru din satul Brădiceni, com. Dolhesti,jud .Fălciu, nu se lasă intimidată de ameninţări şi merge împreună cu alţi săteni peste comunistul Bujor Vasile. Arestaţi pe 14 feb,. "chiaburii" au fost judecaţi şi condamnaţi prin Sent.626 din 18 iulie 1950.
ÎNCĂIERARE PE MALUL PRUTULUI
În comuna GORBAN, situată la vreo 35 km nord de Huşi, vis-a -vis de modelul sovietic, organizaţia de partid s-a întâlnit în seara de 14 martie 1950 şi a hotărât ca a doua zi, cu primarul şi 4 tractoare să iasă pentru ararea a 4 hectare de pământ din islazul comunal, pentru a face grădină de zarzavat. Dar islazul era al obştii săteşti.A doua zi dimineaţa, când s-au dus autorităţile au găsit acolo vreo 50 ţărani cu pluguri fracţionate de cai şi boi.
Primarul a pus mâna pe funia boilor traşi în fata unui tractor iar tovarăşul Grigore Ignat, îndemnat de secretarul organizaţiei de bază, a apucat de coarnele plugului să-l scoată din brazdă.Ţăranii le-au spus să se potolească, dar primarul Leonte Ion n-a voit să ţină cont. A intervenit şi Diaconu Gheorghe ,secretarul de partid. Grigore Ignat a fost doborât la pământ de Matran Ion iar alţii au sărit pe Diaconu Gheorghe,care a reuşit s-o rupă la fugă.
Ca de obicei, în regimul comunist de vină sunt cei ce-şi apără proprietatea. A fost anunţată securitatea si miliţia care au trecut la arestări pentru a dovedi "instigatorii". Au fost arestaţi, printre ei numărându-se:
MATRAN Ion, cu fiul lui, MATRAN I.Jean, SURPANU Manole, RAICU Nichita, MADA Ghită, MĂRTINAŞ Nicolae, GÂŢU Mircea, GÂŢU Dumitru, ANDREI Gheorghe. ANDREI Ion...
Duşi la Huşi, au fost bătuţi şi o parte din ei trimişi în judecată şi condamnaţi prin Sent. 381/8 mai 1950 pentru instigare. Încă o înscenare a securităţii.
VLASCA SE MIŞCA
Odată cu colţul ierbii, au răsărit şi nemulţumirile ţăranilor, provocate de autorităţile comunale care, incitate de activiştii de partid, vroiau să se evidenţieze. Comitetul Provizoriu din com. Căscioarele, de pe Neajlov, cu preşedinta în frunte, a colectat cartofii de la oameni fără să-i plătească, pe cei buni i-a oprit pentru nevoile lor sau îi puneau în vânzare la cooperativă. Datorită acestei cauze, unii s-au retras de pe listele de colectivizare.
În alte comune nemulţumirile se datorează întocmirii proaste a contractelor de cultură (com. Gostinu) sau refuzului de a cultiva bumbac şi tutun, care au fost foarte prost plătite. Pe 16 martie au izbucnit nemulţumiri din cauza autorităţilor locale care nu primeau produse pentru nepredarea cotelor. Când secretarul plasei Vida a venit să le "explice", ţăranii au început sa strige: "Cooperativa este făcută de noi şi nu de Comitetul Provizoriu al plasei. Este capitalul nostru şi-l vom retrage".
Aceşti "provizorii" de la comună si plăşi, văzând că nu mai sunt ascultaţi, au apelat la miliţie ca să-i facă pe ţărani să semneze contractele şi să se întocmească acte de trimitere în judecată. Represiunea după planul sovietic îşi arăta roadele nefaste. Gospodăriile ţărăneşti începuseră să fie înlocuite cu colhozuri, partidele istorice desfiinţate şi conducătorii arestaţi iar regele şi familia regală exilaţi.
Acum, în 5/6 mai 1950, s-a trecut la arestarea tuturor miniştrilor care mai erau în viată, de la Ctitoria României din 1918 până la această dată, în vederea exterminării lor. Peste 2 ani va urma arestarea tuturor prefecţilor, primarilor sau alte oficialităţi administrative din aceiaşi perioadă şi tot în scopul exterminări.
În această atmosferă de teroare şi nesiguranţă, ţărănimea urma sa să apere cum putea, bazându-se pe forţele ei. Spiritul de împotrivire era unanim, neorganizat şi izbucnea unde nici nu te aşteptai şi se manifestat sub fel de fel de forme.
Ţăranul era născut cu dragostea de libertate şi pentru pământul moştenit sau câştigat prin munca cinstită, iar acum ajunsese la discreţia elementelor şcolite de Moscova care lucrau nestingherite de nimeni pentru punerea în aplicare a planului ce le fusese trasat.
"Politica faţă de mica gospodărie ţărănească urmează acest curs pentru a face gospodăria particulară nerentabilă. După aceia trebuie începută colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezistentă mai mare din partea ţăranilor, trebuie redusă împărţirea mijloacelor de producţie şi repartizate concomitent cu creşterea obligaţiilor de predare a cotelor".
REVOLTA ŢĂRANILOR DE LA BÂRGĂOANI
O comună răsărita, cu oameni gospodari crescuţi în religia romano-catolică din regiune, ajunsese sub conducerea unui Şulteş Vasile, soldat căzut prizonier, venit cu Divizia trădătoare condusa de Nicolae Cambrea. Acest neisprăvit, ajuns membru de partid, a trecut la nenorocirea consătenilor, hotărând cu cei de la "raion" din Piatra Neamţ, să înfiinţeze colectivul în comună pe 25 iunie 1950. Pentru ziua respectivă, a adus activişti de partid din judeţ şi o formaţie artistică de la Piatra Neamţ. El, primarul, a hotărât să scoată covoarele şi băncile din biserica romano-catolică pentru a înfrumuseţa adunătura.
Când oamenii lui Şultea s-au dus la biserică, oamenii tocmai ieşeau de la Sf. Slujbă. Evenimentul se petrecea tocmai când începuse şi marea teroare asupra bisericii romano-catolice, după ce Msg.Luigi Boga fusese arestat(mort la scurt timp), iar vicarul general de la Iasi ,Mark Glasser, omorât cu cruzime de securitatea din Iaşi, între expulzarea din 7 iulie a nunţiului apostolic Gerald Patrik O'Hara şi a colaboratorilor lui(aflaţi în anchetă la aceea data.)
În faţa încercării de a intra cu forţa în biserică, credincioşii au început sa-i huiduiască şi să arunce cu pietre în ei, îndreptându-se spre maşinile venite cu activiştii din Piatra Neamţ. Atunci, înaintea colhoznicilor, a apărut miliţianul Scorocârfa, care a început să tragă cu pistolul.
Au fost anunţate si au venit două camioane cu ostaşi care, văzând furia mulţimii, s-au retras. Ţăranul Gherghelaş Gheorghe a tăiat firele telefonice. După vreo două săptămâni a sosit armată multă, a înconjurat satul, fără ca cineva să mai poată ieşi şi înre 1 si 4 dimineaţa au trecut la arestări cu securitatea. Torturaţi la Roman de Davidovici şi Szgal, li s-a înscenat un proces şi prin Sent. nr.662/2-08-1950 a T.M. Iasi au fost condamnaţi următorii:
Darie Gheorghe, ţăran fruntaş al satului, care nici nu fusese în sat, bătut până a recunoscut fapte ireale, a fost condamnat la 10ani.
Gherghelaş Gheorghe, reuşind să scape a fost condamnat 11 ani şi arestat prin trădarea unui consătean, Minac, dintr-o mină unde se .aranjase, a trecut prin lagărele de exterminare.
GHERGHELAŞ Nita, soţia, după tortura îndurată ca sa-si denunţe soţul, a primit 6 ani si 6 luni. După eliberare, a fost găsită moartă pe câmp, în putrefacţie.
IONUŞEL Petru, condamnat la 10 ani, BUDĂU Leon, la 8 ani, PASCARU Mihai, 3 ani, PASCARU Ianos-Ferdinand, la 1 an şi 6 luni, ARVU Vasile, la 1 an şi doua luni.
Peste 40 de ţărani au trecut prin chinurile anchetei.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0018]
Sursa:universulromanesc.com
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu