28. Cabana I.F. Gauri - valea Lotrului - valea Gauri - vf. Piatra Taiata - vf. Setea Mica - creasta Pasari - lacul Cilcescu - stina Carbunele - Podul Lotrului - cabana Obirsia Lotrului
Marcaj: Cabana Gauri - ramificatia Gauri (cruce rosie); ramificatia Gauri - sub vf. Piatra Taiata (nemarcat); sub vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata (banda albastra); saua Piatra Taiata - L. Pencu (nemarcat); L. Pencu - L. Cilcescu (triunghi rosu); L. Cilcescu - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie)
Timp: 9½ -11 ore.
Traseu interzis iarna.
Prima parte a traseului - de la cabana I. F. Gauri (1410 m alt.) la ramificatia Gauri (1490 m alt.) este descrisa la inceputul traseului 27. Timp: l¼ -1½ ora.
Din punctul de ramificatie aflat la circa 70 m inapoi fata de podul peste Lotru (1490 m alt.), linga un vilcel sec se distinge cu destula greutate inceputul unui hatas care patrunde imediat in desisul padurii. Citeva momii ne orienteaza pina cind poteca se infiripa mai bine. Poteca urca pe dreapta vilcelului si dupa doua mici serpentine ajunge intr-un luminis in care remarcam pe stinga o mare ravena. Traversam luminisul spre dreapta, pe liziera de jos, si urcam in padure paralel cu marginea luminisului, pina la 1550 m alt. Trecem din nou spre stinga, pe deasupra luminisului, depasim capatul ravenei lunecoase si atingem in padure o muchie ingusta. Urcam pe aceasta citiva metri si razbatem in alt luminis, la 1585 m alt. Priveliste foarte frumoasa spre valea glaciara Cilcescu. Reintram in molidis direct pe panta, pe poteca ingusta dar continua si clara. Pe timpul urcusului mai trecem printr-un luminis, apoi, dupa un cot la stinga, poposim intr-un alt luminis, pardosit cu tufe de afin. Il strabatem in lungime de la 1660 m alt. pina la 1680 m alt., apoi, in padure, trecem peste un molid rasturnat si ne orientam 45° la stinga. Panta se indulceste si iesim intr-o poiana mare, in plina zona carstica, la 1775 m alt. Continuam urcusul direct prin poiana pina cind atingem poteca ciobaneasca. Aceasta e o varianta a potecii ce leaga, pe sub vf. Coasta lui Rus (Mica), stinele Gauri si Huluzul. In dreapta se afla un izvoras. Timp: 2½ -3¼ ore.
Pornim la stinga pe poteca mult mai comoda, care lasa in dreapta o varianta spre stina Huluzul si care ajunge la o strunga taiata in stincile pravalite din vf. Coasta lui Rus. Traversam doua mici jgheaburi si iesim sub un colt (1805 m alt.). De aici se deschide prima priveliste asupra caldarii Gauri. Poteca coboara pe pajistea noroioasa si trece piriul Gauri in fata stinei (1790 m alt). Timp: 2¾ -3½ ore.
De aici in sus se vad pe ambele maluri ale piriului poteci care conduc spre treptele superioare ale ulucului glaciar. Mai convenabila pentru noi este poteca ce se stabileste pe malul drept, adica pe cel cu stina. In urcus pe pragul glaciar inclinat, depasim micile cascade ale vaii si iesim intr-o poiana. Urcam usor pe linga piriias si ajungem la baza unui povirnis care formeaza pragul dintre treapta inferioara si cea mijlocie a caldarii. Aici se aduna citeva fire de apa cristalina. Alegem poteca ce traverseaza primul torent din stinga, apoi si pe cel din dreapta si urcam printre jnepeni, atingem o polita cu splendide poienite si ajungem la baza marilor abrupturi de sub muchia Murgoci. Aceasta muchie se ridica in trepte si sprijina temeinic muntele Gauri, o adevarata orga daltuita in piatra. Undeva mai spre dreapta noastra se vede Peretele cu Lastuni, o frumoasa formatie carstica. De sub aceste stincarii soseste o poteca bine conturata. Ea continua in directia treptei superioare, pe care trebuie sa o urcam si noi. Deasupra noastra se ridica in continuare abruptul impresionant al muntelui Gauri, cunoscut sub numele de Peretii Albi. Trecem pe linga abrupt si traversam jgheabul sec al vaii pentru a patrunde in caldarea superioara. La stinga, caldarea este inchisa de Culmea lui Stancior, iar fundul caldarii este ,,zidit' de peretii negri ai crestei alpine Piatra Taiata - Coasta lui Rus (Mare). De pe tapsanul unde ne oprim putem sa probam marea putere de reverberare sonora a acestei caldari. Ecoul este rasfrint de 10-15 ori, o ciudatenie care evidentiaza pozitia si relieful peretilor rinduiti succesiv. Caldarea are cursuri de apa subterane, specifice carstului. Poteca, usor de urmarit, trece pe linga ,,Bisericile din Gauri', stinci albe, izolate pe pajiste. Traversam cimpuri de lapiezuri si treptat ne apropiem de versantul din stinga. Dupa citeva serpentine pe versantul estic iesim in saua Stancior (2220 m alt.). Priveliste foarte frumoasa spre caldarea Zanoaga Mare si lacul Cilcescu. La fel de frumoasa este panorama caldarii Gauri, din care am iesit si in care descoperim un lac mai mare si unul colmatat, ascunse pe o treapta, nu departe de abrup-turile Coastei lui Rus. Timp: 4¼ -5½ ore.
Creasta Stancior continua spre sud cu o muchie ascutita care sfirseste in virful Piatra Taiata. Poteca urca mai intii pe creasta, lasind la cota 2240 m o scurtatura pe brina, spre saua Piatra Taiata. Poteca de creasta trece pe fata nordica si dupa un scurt parcurs prin teren accidentat iese in saua dintre virfurile Piatra Taiata si Coasta lui Rus (Mare). De aici pornim la stinga (banda albastra) si dupa citeva zeci de metri sosim pe vf. Piatra Taiata, la 2299 m alt. Coborim spre sud-est si ajungem in saua Piatra Taiata, dupa ce lasam in dreapta stincariile din locul lumit La Foi. In saua Piatra Taiata (2251 m alt.) intilnim ramificatia potecilor marcate cu banda rosie si cruce rosie. Pe distanta vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata intilnim marcajul nou banda albastra. Prin sa trec traseele 2, 3, 6, 7, 26. Timp: 4¾ -5¾ ore.
De la ramificatie pornim spre sud-est pe creasta principala (banda rosie). Pe stinga se insira abrupturile caldarii Zanoaga Mare, iar pe dreapta povirnisul Setea Mica. Poteca se mentine in apropierea crestei, peste stive de lespezi si peste pajisti, pina in vf. Setea Mica (2278 m alt.). Imediat dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou, loc in care vom parasi traseul crestei si ne vom abate pe un traseu dificil, pe muchia muntelui Pasari. Prima parte a traseului este mai grea, avind, pe linga coborirea iute peste zone stincoase, si prezenta unui mare abrupt pe stinga si a altuia si mai mare pe dreapta. Imediat sub nivelul crestei ajungem la Locul Rau, o denivelare de circa 10 m pe care trebuie s-o coborim cu atentie. Mai jos, creasta Pasari ramine in continuare ascutita, dar fara obstacole majore. In apropiere de 2200 m alt. apar tufe de jneapan, printre care se strecoora serpuind hatasul oilor. Din locul in care desisul pune stapinire pe creasta ocolim pe flancul vestic, pina cind ajungem intr-o sa neteda, la 2155 m alt. In dreapta este practicat un culoar in jnepeni, prin care intram pe flancul dinspre Caldarea Dracului. Dupa circa 100 m cotim 90° la dreapta, coborind comod prin poienite, pina cind ajungem pe malul unui mic lac (2098 m alt.). Coborim pe pajiste pe linga firisorul de apa care cade in trepte, formind mici lacuri, pina ce ajungem pe malul vestsic al frumosului lac Pasari (2078 m alt.). Traversam pe lespezi apa ce se scurge din lac spre treapta glaciara Vidal; ocolim pe la nord lacul si urcam 17 m pina la nivelul lacului Setea Mare, iezer de o deosebita frumusete. Timp: 5½ -6¾ ore.
Continuam coborirea. Directia este sud-est. Ne strecuram pe un culoar cu lespezi si cu iarba. Tra-versam un ,,caus' cu un mic lac si descindem in larga ,,caldare' a Hornului Lacurilor, linga un bloc cratic, la jonctiunea cu traseul 27 (2060 m alt.). Aici ne orientam spre stinga, pe pragul glaciar care coboara strans intre peretii Pasarilor si peretii muchiei nordice Cilcescu (triunghi rosu). Dupa 15 minute de la lacul Setea Mare traversam treapta glaciara Pencu pe linga lacul Vidal (1987 m alt). Observam in dreapta si lacul Pencu (1991 m alt.). De pe treapta Vidal, poteca coboara pe linga steiuri, mentinindu-se pe malul drept al piriului Vidal pina la lacul Cilcescu (1935 m alt), o splendida ,,mare' a Paringului. Timp: 6-7½ ore.
Pe malul nordic, la iesirea piriului Cilcescu din lac, intilnim poteca traseului 26 (cruce rosie). Din acest punct coborim printre jnepeni pe poteca de pe malul drept. La marginea treptei glaciare patrundem intr-o deschizatura taiata in stinci. Traversam piriul Cilcescu pe partea stinga si coborim pe linga cascade timp de 5 minute, ajungind in caldarea inferioara Cilcescu (circa 1780 m alt), unde comunica cele doua caldari vecine: Cilcescu si Zanoaga Mare. Traversam din nou piriul Cilcescu pe malul drept, lasam in stinga confluenta Cilcescu - Zanoaga Mare (1765 m alt.) si coborim putin pe malul drept al piraielor unite, care se ascund intr-o ripa adinca. Lasind in urma un trunchi de zimbru si inainte de primii molizi ajungem la o ramificatie importanta. Varianta pe valea Lotrului (traseul 26) trece pe maiul sting, iar varianta Carbunele si Iezerul (traseul 20) ramine pe malul drept. Aceasta varianta are un marcaj vechi, greu de urmarit. Pina la refacerea marcajului se recomanda coborirea pe traseul 26. Timp pina la traversarea piriului Cilcescu (1765 m alt.): 6½ -7¾ ore. De aici si pina la cabana Obirsia Lotrului, urmind traseul 26: 9 -11 ore.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php
Marcaj: Cabana Gauri - ramificatia Gauri (cruce rosie); ramificatia Gauri - sub vf. Piatra Taiata (nemarcat); sub vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata (banda albastra); saua Piatra Taiata - L. Pencu (nemarcat); L. Pencu - L. Cilcescu (triunghi rosu); L. Cilcescu - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie)
Timp: 9½ -11 ore.
Traseu interzis iarna.
Prima parte a traseului - de la cabana I. F. Gauri (1410 m alt.) la ramificatia Gauri (1490 m alt.) este descrisa la inceputul traseului 27. Timp: l¼ -1½ ora.Din punctul de ramificatie aflat la circa 70 m inapoi fata de podul peste Lotru (1490 m alt.), linga un vilcel sec se distinge cu destula greutate inceputul unui hatas care patrunde imediat in desisul padurii. Citeva momii ne orienteaza pina cind poteca se infiripa mai bine. Poteca urca pe dreapta vilcelului si dupa doua mici serpentine ajunge intr-un luminis in care remarcam pe stinga o mare ravena. Traversam luminisul spre dreapta, pe liziera de jos, si urcam in padure paralel cu marginea luminisului, pina la 1550 m alt. Trecem din nou spre stinga, pe deasupra luminisului, depasim capatul ravenei lunecoase si atingem in padure o muchie ingusta. Urcam pe aceasta citiva metri si razbatem in alt luminis, la 1585 m alt. Priveliste foarte frumoasa spre valea glaciara Cilcescu. Reintram in molidis direct pe panta, pe poteca ingusta dar continua si clara. Pe timpul urcusului mai trecem printr-un luminis, apoi, dupa un cot la stinga, poposim intr-un alt luminis, pardosit cu tufe de afin. Il strabatem in lungime de la 1660 m alt. pina la 1680 m alt., apoi, in padure, trecem peste un molid rasturnat si ne orientam 45° la stinga. Panta se indulceste si iesim intr-o poiana mare, in plina zona carstica, la 1775 m alt. Continuam urcusul direct prin poiana pina cind atingem poteca ciobaneasca. Aceasta e o varianta a potecii ce leaga, pe sub vf. Coasta lui Rus (Mica), stinele Gauri si Huluzul. In dreapta se afla un izvoras. Timp: 2½ -3¼ ore.
Pornim la stinga pe poteca mult mai comoda, care lasa in dreapta o varianta spre stina Huluzul si care ajunge la o strunga taiata in stincile pravalite din vf. Coasta lui Rus. Traversam doua mici jgheaburi si iesim sub un colt (1805 m alt.). De aici se deschide prima priveliste asupra caldarii Gauri. Poteca coboara pe pajistea noroioasa si trece piriul Gauri in fata stinei (1790 m alt). Timp: 2¾ -3½ ore.
De aici in sus se vad pe ambele maluri ale piriului poteci care conduc spre treptele superioare ale ulucului glaciar. Mai convenabila pentru noi este poteca ce se stabileste pe malul drept, adica pe cel cu stina. In urcus pe pragul glaciar inclinat, depasim micile cascade ale vaii si iesim intr-o poiana. Urcam usor pe linga piriias si ajungem la baza unui povirnis care formeaza pragul dintre treapta inferioara si cea mijlocie a caldarii. Aici se aduna citeva fire de apa cristalina. Alegem poteca ce traverseaza primul torent din stinga, apoi si pe cel din dreapta si urcam printre jnepeni, atingem o polita cu splendide poienite si ajungem la baza marilor abrupturi de sub muchia Murgoci. Aceasta muchie se ridica in trepte si sprijina temeinic muntele Gauri, o adevarata orga daltuita in piatra. Undeva mai spre dreapta noastra se vede Peretele cu Lastuni, o frumoasa formatie carstica. De sub aceste stincarii soseste o poteca bine conturata. Ea continua in directia treptei superioare, pe care trebuie sa o urcam si noi. Deasupra noastra se ridica in continuare abruptul impresionant al muntelui Gauri, cunoscut sub numele de Peretii Albi. Trecem pe linga abrupt si traversam jgheabul sec al vaii pentru a patrunde in caldarea superioara. La stinga, caldarea este inchisa de Culmea lui Stancior, iar fundul caldarii este ,,zidit' de peretii negri ai crestei alpine Piatra Taiata - Coasta lui Rus (Mare). De pe tapsanul unde ne oprim putem sa probam marea putere de reverberare sonora a acestei caldari. Ecoul este rasfrint de 10-15 ori, o ciudatenie care evidentiaza pozitia si relieful peretilor rinduiti succesiv. Caldarea are cursuri de apa subterane, specifice carstului. Poteca, usor de urmarit, trece pe linga ,,Bisericile din Gauri', stinci albe, izolate pe pajiste. Traversam cimpuri de lapiezuri si treptat ne apropiem de versantul din stinga. Dupa citeva serpentine pe versantul estic iesim in saua Stancior (2220 m alt.). Priveliste foarte frumoasa spre caldarea Zanoaga Mare si lacul Cilcescu. La fel de frumoasa este panorama caldarii Gauri, din care am iesit si in care descoperim un lac mai mare si unul colmatat, ascunse pe o treapta, nu departe de abrup-turile Coastei lui Rus. Timp: 4¼ -5½ ore.
Creasta Stancior continua spre sud cu o muchie ascutita care sfirseste in virful Piatra Taiata. Poteca urca mai intii pe creasta, lasind la cota 2240 m o scurtatura pe brina, spre saua Piatra Taiata. Poteca de creasta trece pe fata nordica si dupa un scurt parcurs prin teren accidentat iese in saua dintre virfurile Piatra Taiata si Coasta lui Rus (Mare). De aici pornim la stinga (banda albastra) si dupa citeva zeci de metri sosim pe vf. Piatra Taiata, la 2299 m alt. Coborim spre sud-est si ajungem in saua Piatra Taiata, dupa ce lasam in dreapta stincariile din locul lumit La Foi. In saua Piatra Taiata (2251 m alt.) intilnim ramificatia potecilor marcate cu banda rosie si cruce rosie. Pe distanta vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata intilnim marcajul nou banda albastra. Prin sa trec traseele 2, 3, 6, 7, 26. Timp: 4¾ -5¾ ore.
De la ramificatie pornim spre sud-est pe creasta principala (banda rosie). Pe stinga se insira abrupturile caldarii Zanoaga Mare, iar pe dreapta povirnisul Setea Mica. Poteca se mentine in apropierea crestei, peste stive de lespezi si peste pajisti, pina in vf. Setea Mica (2278 m alt.). Imediat dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou, loc in care vom parasi traseul crestei si ne vom abate pe un traseu dificil, pe muchia muntelui Pasari. Prima parte a traseului este mai grea, avind, pe linga coborirea iute peste zone stincoase, si prezenta unui mare abrupt pe stinga si a altuia si mai mare pe dreapta. Imediat sub nivelul crestei ajungem la Locul Rau, o denivelare de circa 10 m pe care trebuie s-o coborim cu atentie. Mai jos, creasta Pasari ramine in continuare ascutita, dar fara obstacole majore. In apropiere de 2200 m alt. apar tufe de jneapan, printre care se strecoora serpuind hatasul oilor. Din locul in care desisul pune stapinire pe creasta ocolim pe flancul vestic, pina cind ajungem intr-o sa neteda, la 2155 m alt. In dreapta este practicat un culoar in jnepeni, prin care intram pe flancul dinspre Caldarea Dracului. Dupa circa 100 m cotim 90° la dreapta, coborind comod prin poienite, pina cind ajungem pe malul unui mic lac (2098 m alt.). Coborim pe pajiste pe linga firisorul de apa care cade in trepte, formind mici lacuri, pina ce ajungem pe malul vestsic al frumosului lac Pasari (2078 m alt.). Traversam pe lespezi apa ce se scurge din lac spre treapta glaciara Vidal; ocolim pe la nord lacul si urcam 17 m pina la nivelul lacului Setea Mare, iezer de o deosebita frumusete. Timp: 5½ -6¾ ore.
Continuam coborirea. Directia este sud-est. Ne strecuram pe un culoar cu lespezi si cu iarba. Tra-versam un ,,caus' cu un mic lac si descindem in larga ,,caldare' a Hornului Lacurilor, linga un bloc cratic, la jonctiunea cu traseul 27 (2060 m alt.). Aici ne orientam spre stinga, pe pragul glaciar care coboara strans intre peretii Pasarilor si peretii muchiei nordice Cilcescu (triunghi rosu). Dupa 15 minute de la lacul Setea Mare traversam treapta glaciara Pencu pe linga lacul Vidal (1987 m alt). Observam in dreapta si lacul Pencu (1991 m alt.). De pe treapta Vidal, poteca coboara pe linga steiuri, mentinindu-se pe malul drept al piriului Vidal pina la lacul Cilcescu (1935 m alt), o splendida ,,mare' a Paringului. Timp: 6-7½ ore.
Pe malul nordic, la iesirea piriului Cilcescu din lac, intilnim poteca traseului 26 (cruce rosie). Din acest punct coborim printre jnepeni pe poteca de pe malul drept. La marginea treptei glaciare patrundem intr-o deschizatura taiata in stinci. Traversam piriul Cilcescu pe partea stinga si coborim pe linga cascade timp de 5 minute, ajungind in caldarea inferioara Cilcescu (circa 1780 m alt), unde comunica cele doua caldari vecine: Cilcescu si Zanoaga Mare. Traversam din nou piriul Cilcescu pe malul drept, lasam in stinga confluenta Cilcescu - Zanoaga Mare (1765 m alt.) si coborim putin pe malul drept al piraielor unite, care se ascund intr-o ripa adinca. Lasind in urma un trunchi de zimbru si inainte de primii molizi ajungem la o ramificatie importanta. Varianta pe valea Lotrului (traseul 26) trece pe maiul sting, iar varianta Carbunele si Iezerul (traseul 20) ramine pe malul drept. Aceasta varianta are un marcaj vechi, greu de urmarit. Pina la refacerea marcajului se recomanda coborirea pe traseul 26. Timp pina la traversarea piriului Cilcescu (1765 m alt.): 6½ -7¾ ore. De aici si pina la cabana Obirsia Lotrului, urmind traseul 26: 9 -11 ore.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php
-20110207115829.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu