Frămîntările din satele comunei Găgeşti-Bîrlad
De Cicerone Ionitoiu
#6
Sătenii din Peicani şi Giurcani aşezate la vărsarea pârâului Jigălia în râul Elanului au avut mari necazuri din cauza conducerii colectivului şi a sfatului popular al comunei Găgeşti de care aparţineau deoarece erau pur şi simplu jefuiţi şi o duceau mult mai rău decât înainte de colectivizare. Credeau săracii ţărani că asta se întâmplă numai la ei, dar când au auzit că zvonul nemulţumirilor este o realitate ce se abătuse peste ţară au început şi ei să se zbată.
Au întocmit un memoriu şi l-au înaintat direct Comitetului Central PMR fiindcă mai jos nu aveai cui să te plângi, memoriu în care arătau nedreptăţile ce se fac la ei în sate şi de către cine. Dar memoriul a rămas pe undeva acoperit de alte nemulţumiri venite din alte colţuri de ţară.
Atunci s-au hotărît să ducă o campanie de ieşirea din colectiv şi au început să-şi ceară adeziunile înapoi. Luna Decembrie 1957 şi Ianuarie 1958 au fost marcate de hărţuieli cu autorităţile locale până când acestea nemaiputând face faţă au apelat la forţele raionului Murgeni şi mai departe la regiune.
Securitatea şi-a luat misiunea să facă dreptate şi a arestat pe "plângăreţi" şi i-a bătut bine făcându-i să recunoască că au instigat pe ceilalţi săteni să producă destrămarea colectivului. Şi cei ce se plânseseră la Bucureşti au fost implicaţi într-o înscenare după ce fuseseră arestaţi din Februarie 1958.
Tribunalul militar Iaşi a judecat "nedreptatea" ţăranilor şi prin Sent. nr. 329/22-07-1958 a condamnat pe următorii:
Sava C. Teodor, născut pe 25-01-1925 în com. Găgeşti-Bârlad, ţăran tată a 6 copii a fost condamnat la 8 ani.
Iovu E. Mihai, născut 15-10-1923 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
Todiraşcu N. Ion, născut 22-06-1913 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 4 copii a fost condamnat la 7 ani. Andries P. Gheorghe, din Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii, condamnat 5 ani.
LASCU P. Nichifor, născut 13-03-1913 la Scorţeni, domiciliat la Găgeşti, tehnician agronom, tată a 4 copii a fost condamnat la 10 ani pentru că era intelectual cu 8 clase de liceu agronomic.
Lefter L. Corneliu, născut 27-04-1925 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
Cât a fost de "dreaptă" judecata s-a văzut în 1967 când prin decizia nr. 92/1967 sentinţa din 1958 a fost casată, dar ţăranii s-au ales cu pedeapsa executată pe nedrept şi averea confiscată de uneltele ce au servit comunismul.
REVOLTA DIN COM. VÂNĂTORI-GALATI
Pe 31 Ianuarie 1958, în comuna Vânători situată aproape de Focşani, pe pârâul Putna, ţăranii s-au dus cu toţii la sfat să ceară restituirea cererilor de intrare în colectiv deoarece fuseseră minţiţi. A intervenit miliţia şi i-a împrăştiat cu forţa.
Într-o altă şedinţă care a avut loc pentru lămurirea oamenilor despre avantajele colectiviştilor faţă de ţăranii individuali, ţăranii au început să vocifereze cerând să li se restituie adeziunile că nu mai au nevoie de avantajele colhozului şi vor să trăiască fără ele dar individual.
După câtva timp a fost arestat Lefterache C. Ioan şi condamnat 6 ani pentru că fusese legionar şi se infiltrase în colectiv. Torturat a fost la securitatea din Galaţi care i-a înscenat procesul şi Trib. mil. Constanţa 1-a condamnat prin Sent. nr. 179/1959. Au mai fost şi alţii arestaţi.
ŞI LA VÂNĂTORI-CUJMIR, JUDEŢUL DOLJ ACELEAŞI NEMULŢUMIRI
In luna Aprilie 1958 ţăranii s-au adunat la Sfatul popular ca să desfiinţeze întovărăşirea refuzând să mai iasă la câmp. De asemenea în şedinţa ce a avut loc pentru lămurirea lor s-a cerut ieşirea din întovărăşire. A fost arestat Vărzaru Gheorghe, ţăran, fost legionar, dus la Craiova, bătut şi condamnat 10 ani, într-o înscenare ce s-a judecat urgent, arestat fiind pe 21 Mai 1958, pentru a înspăimânta pe ceilalţi. Dar răzvrătirile vor continua în regiune.
MIHAIL KOGALNICEANU-GALAŢI. DIN NOU TULBURĂRI
După arestările din 1957, în anul următor, luna Februarie a fost din nou fierbinte din cauza presiunilor de colectivizare. Au fost proteste, cereri de retrageri din colectiv, refuzuri de intrări în colectiv, ameninţări cu schimbarea regimului după retragerea trupelor sovietice, toate creaseră mari nemulţumiri.
Sfatul popular a cerut intervenţia autorităţilor pentru liniştirea spiritelor şi securitatea a fost promptă trecând la arestări, la chinuirea celor ridicaţi din sânul familiilor şi chinuirea pentru a-i cataloga drept instigatori.
Au fost înscenate procese şi s-au pronunţat condamnări următorilor:
Gheduşescu V. Constantin, năs. 7-01-1907 pentru redactare de scrisori anonime, cu fapte reale trimise ziarului "Scânteia" a fost condamnat 8 ani.
VOICULEŢ C. Stan, năs. 5-02-1910 a fost condamnat la 12 ani.
MOLDOVEANU Gh. Radu, năs. 20-03-1894,fost legionar condamnat 18 ani.
UNGUREANU I. Ion, năs. 20-04-1912, fost legionari condamnat 16 ani.
Dacă pentru un moment au avut impresia că au liniştit lucrurile, nemulţumirile vor căuta să răbufnească şi alte arestări au urmat.
COMUNA CUZA VODĂ DIN JUD. GALAŢI ÎŞI ARATĂ NEMULŢUMIRILE
Cererile de ieşire din colectiv sunt împiedecate din câteva arestări. Securitatea, în urma manifestărilor din comună în cursul lunii Februarie 1958, a arestat, pe Stoian C. Constantin, năs.15-10-1916, mai ales că era legionar, şi l-a condamnat printr-un proces înscenat de securitatea din Galaţi învinuindu-1 că a ameninţat autorităţile comunale ca să nu mai desfăşoare activitate pentru forţarea oamenilor de a se înscrie în colectiv.
COMUNA ROMANU-BRĂILA CERE IEŞIREA DIN COLECTIV
Aşezată la circa 30 Km. de Brăila, a cunoscut în Februarie 1958 frământări serioase. Ţăranii au început să întocmească cereri de ieşire din colectiv unde spuneau că au intrat forţat şi se ducea campanie ca să nu se mai înscrie şi alţii. Depăşită conducerea colectivului care era acuzată şi de nereguli a apelat la securitate care a trecut la arestări şi schingiuiri. Unuia i-a înscenat şi proces învinuindu-1 de "instigare". Este vorba de Rădulescu P. Gheorghe, năs.11-05-1922 pe care l-au arestat pe 9 Martie 1958 şi l-au condamnat la 6 ani prin Sent. nr. 250/21-05-1958 a Trib. mil. Constanţa deplasat la Galaţi.
MĂSURI REPRESIVE
In faţa răzvrătirilor tot mai accentuate şi generalizate, regimul comunist a luat măsuri de pedepsire a ţăranilor cu internarea în lagările de muncă foţată pe o perioadă între 2 şi 6 ani fără nici o judecată, ci pe bază de tabele. Măsura era justificată ca "privind asigurarea ordinii de stat" Art. l din HCM 282 hotăra: "Persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă".
De acum înainte se vor mări numărul arestărilor, fiindcă nemulţumirile vor fi şi ele în creştere, iar cei sortiţi "gulagurilor" nu vor mai trece prin fabricile de procese, ci direct la locurile de exterminare prin muncă forţată.
Ameninţarea din partea lui Gheorghiu-Dej a fost imediată anunţând că lupta de clasă continuă împotriva "duşmanilor regimului democrat-popular din rândurile chiaburilor şi a altor elemente exploatatoare."
Începând după 6 Martie 1945, ţăranii fuseseră întâi împropietăriţi apoi jefuiţi ajungând după 12 ani la "sapă de lemn"; era lupta deschisă împotriva tuturor ţăranilor care se săturaseră de jugul colectivului şi căutau să-si câştige libertatea de a munci individual.
GÂRLA MARE - CUJMIR REFUZĂ COLECTIVIZAREA
Sat aşezat pe malul Dunării vis-a-vis de vărsarea Timocului în Dunăre a fost chemat la o adunare generală a întovărăşirii agricole unde să se pună problema înfiinţării gospodării colective. Oamenii hotărâţi ca să nu accepte, au părăsit adunarea ca să nu poată avea numărul necesar ţinerii şi luării de decizii. Nu s-a putut înfiinţa, dar au continuat presiunile asupra ţăranilor şi au găsit un "instigator" în persoana ţăranului Neagoe Dumitru, de 49 ani, tatăl unui copil, ţăran sărac cu 3 pogoane, dar legionar şi l-au arestat, chinuit la securitatea din Craiova şi înscenându-i-se un proces i s-au repartizat 9 ani prin Sent. 567/1959.
COMUNA ŢANDĂRA-Dolj PROTESTEAZĂ
Viespe P. Constantin, n.22-08-1901 domiciliat în com. Ţandăra pe Valea Amaradiei, în apropiere de Melineşti, a trimis o scrisoare secretarului Comitetului de partid prin care ameninţa comuniştii pentru forţarea ţăranilor la înscrierea în colectiv. După a doua scrisoare a fost arestat, bătut la securitatea din Craiova şi i s-a înscenat un proces condamnându-l la 20 ani M.S.
LA DEJOI-VÎLCEA AU ARESTAT ŞEFUL PNŢ şi AL LEGIONARILOR CA SĂ POATĂ FACE COLECTIVUL
Comuna Dejoi, aşezată pe pârâul Cerna afluent al Olteţului în jud. Vâlcea refuza să se înscrie în colectiv. Securitatea a găsit soluţia să aresteze pe instigatori. L-a ridicat întâi pe Floare B. Ion, n.19-02-1894, ţăran aşezat, fost membru al PNŢ-ului, l-a dus la securitatea din Craiova unde maiorul Vasilescu l-a schingiuit şi i-a înscenat un proces învinuindu-l că a îndemnat oamenii să nu se înscrie în colectiv şi că regimul comunist se va schimba reîntorcându-se vechile partide. După arestarea din 6 Iulie 1958 a urmat condamnarea de 8 ani.
Şi ca teama să se instaureze şi mai mult în ţărani, pe 6 Dec. 1958 tot Vasilescu a hotărît şi arestarea lui Bunescu N. Dumitru, năs. 10-06-1906, ca fost şef de garnizoană legionară, l-a bătut şi i-a înscenat un proces condamnându-l la 20 ani M.S. pentru că s-a împotrivit colectivizării şi a criticat conducătorii partidului comunist ca incapabili.
Deoarece întâmpinau greutăţi în confecţionarea colectivului în această comună, tot securitatea a rezolvat problema arestând pe Petru N. Constantin, fost ajutor de primar sub legionari şi pe 26 Sept. 1958 l-au dus la Craiova l-a schingiuit Vasilescu şi la obligat să iscălească, că a instigat oamenii să nu se înscrie în colectiv şi că pe vremea lui ca ajutor de primar era mai bine. Trib. mil Craiova l-a condamnat la 6 ani conform dispoziţiei primite.
PRELUDIUL DE LA CETATE
Această regiune fierbea şi nu peste mult, în 1959 până în 1961 vor avea loc răsturnări de colective şi sute de arestări. Stângă I. Ion, n .22-09-1920 la Cetate, crezând că va preveni a făcut o scrisoare anonimă împotriva colectivizărilor. Arestat pe 4-08-1958 a fost condamnat la 5 ani.
SATUL ROMÂNEŞTI REFUZĂ SĂ DEA ISLAZUL CAP-ului.
Aşezat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, satul Româneşti-Prahova a refuzat să dea islazul comunal în folosinţa CAP-lui, susţinându-se de ţărani că regimul se va schimba. Securitatea a căutat un "instigator" şi l-a găsit în persoana lui Mihai Stelian, şofer şi l-a arestat în 31-03-1959 învinuindu-l de greutăţile întâmpinate în socializarea agriculturi, mai ales că a "găsit" martori care ar fi "auzit" că în 1958 a spus că în cooperative nu se găsesc mărfuri ca pe vremea negustorilor. Trib. mil. Bucureşti l-a condamnat la 8 ani prin Sent. 779/1959.97
PĂMÂNTUL ŢĂRANILOR DIN RĂTEŞTI-TOPOLOVENI A FOST FURAT
Pe 18 Aprilie 1958 ţăranii din com. Răteşti au semnat un memoriu pentru Comitetul Central în care se plângeau că organele locale le-au furat pământurile. Pe 30 Aprilie 1958 a fost arestat ţăranul PĂNESCU Victor, de 47 ani, fost legionar, tată a 5 copii şi l-au învinuit de redactarea memoriului şi de întârzierea colectivizării. După ce a trecut prin ghearele securităţii, trib. mil. Craiova l-a condamnat la 8 ani, dar n-a dispus restituirea pământurilor furate.
NECAZURI IN COMUNA LIPOV, JUDEŢUL DOLJ
Ţăranii refuzau înscrierea în colectiv. Securitatea n-a umblat prea mult ca să găsească "instigatorul". Deocamdată au arestat pe ţăranul Staicu Ion despre care ochii şi urechile securităţii au spus că în luna Aprilie 1958 a îndemnat sătenii să nu se înscrie în colectiv şi pentru că fusese legionar cu 2 decenii în urmă, securitatea Craiova l-a "convins" să recunoască învinuirile, pe care le-a negat în faţa Tribunalului, dar totuşi a fost condamnat 10 ani.
ASALTUL ASUPRA COMUNEI FRUMUŞIŢA-GALAŢI
Din toamna anului 1957 s-a pornit asaltul ameninţător al colectivizării asupra satului. S-au întâmpinat rezistenţe. Printre cei ce n-au accepta era şi Ariton S. Ion, n.9-03-1909, tată a 3 copii. In luna Aprilie 1958 alte incidente la Sfatul popular în legătură cu însămânţările şi colectivizare. Printre "agitatori" securitatea a descoperit pe Nistor T. Gheorghe fost membru PNŢ şi l-a arestat o lună.
In luna August 1958 din nou s-au dus peste Ariton Ion să-i ia căruţa. Refuzând s-o dea şi ceilalţi care asistau 40-50 de ţărani i-au dat dreptate şi au spus că şi ei vor face la fel. Învinuindu-1 de "instigare" l-au arestat imediat, pe 19 August 1958 şi după înscenarea procesului de securitatea Galaţi, a fost condamnat la 8 ani închisoare, prin Sent. nr. 506/10-10-1958 semnată de preşedinte căp. Galatiuc Mircea şi procuror, căp. Dulva Liviu.
ÎNVRĂJBIRE IN COMUNA FOCURI - Tg.FRUMOS
Aşezată pe pârâul Bulbucani, comuna Focuri a cunoscut pe 6 Mai 1958 o mare răzvrătire cauzată de întovărăşia de la Coarnele Caprei care venise să are pământul pe care îl alesese. Cei frustraţi de pământul ce-l aveau în proprietate au ieşit la câmp şi au împiedecat aratul tractorului. Cu această ocazie au fost arestaţi mai mulţi şi condamnat de securitatea şi Tribunalul din Iaşi prin Sent. nr. 83 şi 805 ambele din 1958.
Moroi M. Tănase n. 1928 tată a 2 copii condamnat la muncă silnica pe viaţă.
Popa M. Mihai, n.1915, preot arestat pe 16 Iulie 1958, 1a 12 ani M.S.
Coţoveanu Petru din com. Focuri condamnat.
PISCUL VECHI - CALAFAT SUB PRESIUNEA COLECTIVIZĂRII
Sub directivele de accentuare a colectivizării activiştii de partid forţau tot mai mult pe ţărani pentru a obţine aderarea.Butoi Gheorghe, n.1916 în această comună în luna Mai 1958 l-a ameninţat că va da socoteală, pe Screciu Constantin cel mai hain dintre ei. Acesta l-a reclamat securităţii care l-a ridicat, l-a dus la Craiova, chinuit la securitate şi înscenat un proces prin care a primit 10 ani închisoare, liniştind pentru un moment spiritile prin frica şi ameninţarea cu alte arestări ale oamenilor.
LA DOBROTEŞTI TELEORMAN AU ARESTAT PREOTUL SATULUI
Recolta de grâu a fost foarte slabă. De abia s-a reuşit să se acopere cota. Oamenii se aranjaseră pe cete ca să treiere, iar cota se punea pe cergă de unde seara se ducea la silozul de la Balaci. Dar acolo nu a mai corespuns cantitatea adunată la batoză cu cea predată silozului. Atunci au arestat şefii de cete. La una din ele era preotul Iscru Constantin iubit de săteni pentru comportamentul lui cu lumea. Preotul a fost bătut la securitate şi i s-a făcut proces de "sabotaj" pentru că ar fi învăţat pe săteni să fure grâul.
La proces, în ziua respectivă, la Judecătoria Roşiorii de Vede au venit ţăranii ca martori şi au demonstrat că pe drumul denivelat de circa 18 km. până l-a siloz s-a pierdut o cantitate importantă ce nu s-a văzut din cauza nopţii, demonstrând că preotul n-a avut nici o vină. Astfel au reuşit să-şi salveze preotul.
COMUNA SĂLCUTA - PLENITA
Pe 12 Iulie 1958 când oamenii erau în fierbere a venit un zvon care i-a îndîrjit şi mai mult în contra autorităţilor comunale. S-a atribuit lui Mateiaş Ştefan de 70 de ani din Sălcuţa zvonul după care studenţii s-ar fi răsculat împotriva guvernului şi nu mai este cazul să se respecte obligaţiile către stat, cote, achiziţii sau contractări. După ce securitatea s-a "lămurit" în sat că el este cauza, l-au arestat pe 25 Nov. 1958. Ajuns la securitatea din Craiova, călăul maior Vasilescu l-a bătut până a reuşit să-l facă să iscălească declaraţia pe baza căreia I-a înscenat procesul şi Trb. mil. Craiova l-a condamnat 6 ani ţinând cont că bătrânul fusese naţional ţărănist şi lansase zvonul intenţionat.
MĂCEŞUL DE JOS - JUD. DOLJ REFUZĂ SĂ TREIERE GRÂUL
Pe 22 Iulie 1958 ţăranii din com. Măceşul de Jos, situat între balta Bistreţ şi Gura Jiului, s-au adunat vreo 40-50 şi au hotărît să nu treiere grâul în comun cum se hotărîse în adunarea colectivului. Şi pentru că oamenii îşi respectau angajamentul, securitatea a trecut imediat la arestări şi pe 28 Iulie 1958 printre cei ridicaţi şi duşi la Craiova se afla Boţea Iancu şi Drăghici I. Petre. Au fost bătuţi şi cel de-al doilea fiindcă fusese legionar în 1940 a primit 8 ani condamnare pe care a făcut-o la lagărele de muncă forţată.
DISCUTII APRINSE IN COMUNA CUJMIR-DOLJ
Pe 26 Iulie erau adunaţi cetăţenii în mijlocul comunei şi discutau în legătură cu cotele mari ce trebuiau să le dea, în timp ce recolta era slabă. Secretarul comitetului de partid fiind de faţă a fost ameninţat pentru că el a înfiinţat colectivul în comună şi că va vedea el că se va schimba regimul în curând. Din tot grupul, securitatea a socotit "instigator" pe Balaci D. Ştefan pe care l-a torturat la Craiova şi condamnat la 7 ani muncă forţată.
COMUNA MODELU CĂLĂRAŞI
In comuna Modelu aşezată pe Braţul Borcea, lângă Călăraşi, în ziua de Sf. Ilie, pe 20 Iulie 1958 oamenii discutatau asupra situaţiei de muritori de foame în care ajunseseră. Ţăranul Domnica Ştefan, de 47 ani, tată a 4 copii, dându-si părerea a spus că toată nenorocirea vine de la Marx, Lenin şi Stalin şi datorită lor s-a instalat acest regim în ţară. Şi ar trebui să se termine, ţăranii să se retragă din gospodăriile colective. Pe 28 Iulie securitatea 1-a arestat, i-a înscenat proces şi Trib. mil. Bucureşti l-a repartizat 7 ani de muncă forţată.
LA CERAT-SEGARCEA NEMULTUMIRILE SUNT IN SÂNUL COLECTIVULUI
Pârvu D. Marin, născut în 1913, făcând parte din conducerea colectivului, împreună cu consăteanul său Floricel Ştefan, în luna Iulie 1958 când situaţia agricolă era grea l-au acuzat pe preşedintele gospodăriei de incompetentă şi să se retragă redactându-şi o hârie în acest sens. Sesizată securitatea,l-a găsit pe Pârvul Marin că fusese legionar cu 20 ani înainte şi l-au condamnat 8 ani ca instigator, pentru a linişti spiritele în colectiv, prin teroare.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0029]
Sursa:universulromanesc.com
De Cicerone Ionitoiu
#6
Sătenii din Peicani şi Giurcani aşezate la vărsarea pârâului Jigălia în râul Elanului au avut mari necazuri din cauza conducerii colectivului şi a sfatului popular al comunei Găgeşti de care aparţineau deoarece erau pur şi simplu jefuiţi şi o duceau mult mai rău decât înainte de colectivizare. Credeau săracii ţărani că asta se întâmplă numai la ei, dar când au auzit că zvonul nemulţumirilor este o realitate ce se abătuse peste ţară au început şi ei să se zbată.
Au întocmit un memoriu şi l-au înaintat direct Comitetului Central PMR fiindcă mai jos nu aveai cui să te plângi, memoriu în care arătau nedreptăţile ce se fac la ei în sate şi de către cine. Dar memoriul a rămas pe undeva acoperit de alte nemulţumiri venite din alte colţuri de ţară.
Atunci s-au hotărît să ducă o campanie de ieşirea din colectiv şi au început să-şi ceară adeziunile înapoi. Luna Decembrie 1957 şi Ianuarie 1958 au fost marcate de hărţuieli cu autorităţile locale până când acestea nemaiputând face faţă au apelat la forţele raionului Murgeni şi mai departe la regiune.
Securitatea şi-a luat misiunea să facă dreptate şi a arestat pe "plângăreţi" şi i-a bătut bine făcându-i să recunoască că au instigat pe ceilalţi săteni să producă destrămarea colectivului. Şi cei ce se plânseseră la Bucureşti au fost implicaţi într-o înscenare după ce fuseseră arestaţi din Februarie 1958.
Tribunalul militar Iaşi a judecat "nedreptatea" ţăranilor şi prin Sent. nr. 329/22-07-1958 a condamnat pe următorii:
Sava C. Teodor, născut pe 25-01-1925 în com. Găgeşti-Bârlad, ţăran tată a 6 copii a fost condamnat la 8 ani.
Iovu E. Mihai, născut 15-10-1923 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
Todiraşcu N. Ion, născut 22-06-1913 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 4 copii a fost condamnat la 7 ani. Andries P. Gheorghe, din Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii, condamnat 5 ani.
LASCU P. Nichifor, născut 13-03-1913 la Scorţeni, domiciliat la Găgeşti, tehnician agronom, tată a 4 copii a fost condamnat la 10 ani pentru că era intelectual cu 8 clase de liceu agronomic.
Lefter L. Corneliu, născut 27-04-1925 la Găgeşti-Bârlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
Cât a fost de "dreaptă" judecata s-a văzut în 1967 când prin decizia nr. 92/1967 sentinţa din 1958 a fost casată, dar ţăranii s-au ales cu pedeapsa executată pe nedrept şi averea confiscată de uneltele ce au servit comunismul.
REVOLTA DIN COM. VÂNĂTORI-GALATI
Pe 31 Ianuarie 1958, în comuna Vânători situată aproape de Focşani, pe pârâul Putna, ţăranii s-au dus cu toţii la sfat să ceară restituirea cererilor de intrare în colectiv deoarece fuseseră minţiţi. A intervenit miliţia şi i-a împrăştiat cu forţa.
Într-o altă şedinţă care a avut loc pentru lămurirea oamenilor despre avantajele colectiviştilor faţă de ţăranii individuali, ţăranii au început să vocifereze cerând să li se restituie adeziunile că nu mai au nevoie de avantajele colhozului şi vor să trăiască fără ele dar individual.
După câtva timp a fost arestat Lefterache C. Ioan şi condamnat 6 ani pentru că fusese legionar şi se infiltrase în colectiv. Torturat a fost la securitatea din Galaţi care i-a înscenat procesul şi Trib. mil. Constanţa 1-a condamnat prin Sent. nr. 179/1959. Au mai fost şi alţii arestaţi.
ŞI LA VÂNĂTORI-CUJMIR, JUDEŢUL DOLJ ACELEAŞI NEMULŢUMIRI
In luna Aprilie 1958 ţăranii s-au adunat la Sfatul popular ca să desfiinţeze întovărăşirea refuzând să mai iasă la câmp. De asemenea în şedinţa ce a avut loc pentru lămurirea lor s-a cerut ieşirea din întovărăşire. A fost arestat Vărzaru Gheorghe, ţăran, fost legionar, dus la Craiova, bătut şi condamnat 10 ani, într-o înscenare ce s-a judecat urgent, arestat fiind pe 21 Mai 1958, pentru a înspăimânta pe ceilalţi. Dar răzvrătirile vor continua în regiune.
MIHAIL KOGALNICEANU-GALAŢI. DIN NOU TULBURĂRI
După arestările din 1957, în anul următor, luna Februarie a fost din nou fierbinte din cauza presiunilor de colectivizare. Au fost proteste, cereri de retrageri din colectiv, refuzuri de intrări în colectiv, ameninţări cu schimbarea regimului după retragerea trupelor sovietice, toate creaseră mari nemulţumiri.
Sfatul popular a cerut intervenţia autorităţilor pentru liniştirea spiritelor şi securitatea a fost promptă trecând la arestări, la chinuirea celor ridicaţi din sânul familiilor şi chinuirea pentru a-i cataloga drept instigatori.
Au fost înscenate procese şi s-au pronunţat condamnări următorilor:
Gheduşescu V. Constantin, năs. 7-01-1907 pentru redactare de scrisori anonime, cu fapte reale trimise ziarului "Scânteia" a fost condamnat 8 ani.
VOICULEŢ C. Stan, năs. 5-02-1910 a fost condamnat la 12 ani.
MOLDOVEANU Gh. Radu, năs. 20-03-1894,fost legionar condamnat 18 ani.
UNGUREANU I. Ion, năs. 20-04-1912, fost legionari condamnat 16 ani.
Dacă pentru un moment au avut impresia că au liniştit lucrurile, nemulţumirile vor căuta să răbufnească şi alte arestări au urmat.
COMUNA CUZA VODĂ DIN JUD. GALAŢI ÎŞI ARATĂ NEMULŢUMIRILE
Cererile de ieşire din colectiv sunt împiedecate din câteva arestări. Securitatea, în urma manifestărilor din comună în cursul lunii Februarie 1958, a arestat, pe Stoian C. Constantin, năs.15-10-1916, mai ales că era legionar, şi l-a condamnat printr-un proces înscenat de securitatea din Galaţi învinuindu-1 că a ameninţat autorităţile comunale ca să nu mai desfăşoare activitate pentru forţarea oamenilor de a se înscrie în colectiv.
COMUNA ROMANU-BRĂILA CERE IEŞIREA DIN COLECTIV
Aşezată la circa 30 Km. de Brăila, a cunoscut în Februarie 1958 frământări serioase. Ţăranii au început să întocmească cereri de ieşire din colectiv unde spuneau că au intrat forţat şi se ducea campanie ca să nu se mai înscrie şi alţii. Depăşită conducerea colectivului care era acuzată şi de nereguli a apelat la securitate care a trecut la arestări şi schingiuiri. Unuia i-a înscenat şi proces învinuindu-1 de "instigare". Este vorba de Rădulescu P. Gheorghe, năs.11-05-1922 pe care l-au arestat pe 9 Martie 1958 şi l-au condamnat la 6 ani prin Sent. nr. 250/21-05-1958 a Trib. mil. Constanţa deplasat la Galaţi.
MĂSURI REPRESIVE
In faţa răzvrătirilor tot mai accentuate şi generalizate, regimul comunist a luat măsuri de pedepsire a ţăranilor cu internarea în lagările de muncă foţată pe o perioadă între 2 şi 6 ani fără nici o judecată, ci pe bază de tabele. Măsura era justificată ca "privind asigurarea ordinii de stat" Art. l din HCM 282 hotăra: "Persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă".
De acum înainte se vor mări numărul arestărilor, fiindcă nemulţumirile vor fi şi ele în creştere, iar cei sortiţi "gulagurilor" nu vor mai trece prin fabricile de procese, ci direct la locurile de exterminare prin muncă forţată.
Ameninţarea din partea lui Gheorghiu-Dej a fost imediată anunţând că lupta de clasă continuă împotriva "duşmanilor regimului democrat-popular din rândurile chiaburilor şi a altor elemente exploatatoare."
Începând după 6 Martie 1945, ţăranii fuseseră întâi împropietăriţi apoi jefuiţi ajungând după 12 ani la "sapă de lemn"; era lupta deschisă împotriva tuturor ţăranilor care se săturaseră de jugul colectivului şi căutau să-si câştige libertatea de a munci individual.
GÂRLA MARE - CUJMIR REFUZĂ COLECTIVIZAREA
Sat aşezat pe malul Dunării vis-a-vis de vărsarea Timocului în Dunăre a fost chemat la o adunare generală a întovărăşirii agricole unde să se pună problema înfiinţării gospodării colective. Oamenii hotărâţi ca să nu accepte, au părăsit adunarea ca să nu poată avea numărul necesar ţinerii şi luării de decizii. Nu s-a putut înfiinţa, dar au continuat presiunile asupra ţăranilor şi au găsit un "instigator" în persoana ţăranului Neagoe Dumitru, de 49 ani, tatăl unui copil, ţăran sărac cu 3 pogoane, dar legionar şi l-au arestat, chinuit la securitatea din Craiova şi înscenându-i-se un proces i s-au repartizat 9 ani prin Sent. 567/1959.
COMUNA ŢANDĂRA-Dolj PROTESTEAZĂ
Viespe P. Constantin, n.22-08-1901 domiciliat în com. Ţandăra pe Valea Amaradiei, în apropiere de Melineşti, a trimis o scrisoare secretarului Comitetului de partid prin care ameninţa comuniştii pentru forţarea ţăranilor la înscrierea în colectiv. După a doua scrisoare a fost arestat, bătut la securitatea din Craiova şi i s-a înscenat un proces condamnându-l la 20 ani M.S.
LA DEJOI-VÎLCEA AU ARESTAT ŞEFUL PNŢ şi AL LEGIONARILOR CA SĂ POATĂ FACE COLECTIVUL
Comuna Dejoi, aşezată pe pârâul Cerna afluent al Olteţului în jud. Vâlcea refuza să se înscrie în colectiv. Securitatea a găsit soluţia să aresteze pe instigatori. L-a ridicat întâi pe Floare B. Ion, n.19-02-1894, ţăran aşezat, fost membru al PNŢ-ului, l-a dus la securitatea din Craiova unde maiorul Vasilescu l-a schingiuit şi i-a înscenat un proces învinuindu-l că a îndemnat oamenii să nu se înscrie în colectiv şi că regimul comunist se va schimba reîntorcându-se vechile partide. După arestarea din 6 Iulie 1958 a urmat condamnarea de 8 ani.
Şi ca teama să se instaureze şi mai mult în ţărani, pe 6 Dec. 1958 tot Vasilescu a hotărît şi arestarea lui Bunescu N. Dumitru, năs. 10-06-1906, ca fost şef de garnizoană legionară, l-a bătut şi i-a înscenat un proces condamnându-l la 20 ani M.S. pentru că s-a împotrivit colectivizării şi a criticat conducătorii partidului comunist ca incapabili.
Deoarece întâmpinau greutăţi în confecţionarea colectivului în această comună, tot securitatea a rezolvat problema arestând pe Petru N. Constantin, fost ajutor de primar sub legionari şi pe 26 Sept. 1958 l-au dus la Craiova l-a schingiuit Vasilescu şi la obligat să iscălească, că a instigat oamenii să nu se înscrie în colectiv şi că pe vremea lui ca ajutor de primar era mai bine. Trib. mil Craiova l-a condamnat la 6 ani conform dispoziţiei primite.
PRELUDIUL DE LA CETATE
Această regiune fierbea şi nu peste mult, în 1959 până în 1961 vor avea loc răsturnări de colective şi sute de arestări. Stângă I. Ion, n .22-09-1920 la Cetate, crezând că va preveni a făcut o scrisoare anonimă împotriva colectivizărilor. Arestat pe 4-08-1958 a fost condamnat la 5 ani.
SATUL ROMÂNEŞTI REFUZĂ SĂ DEA ISLAZUL CAP-ului.
Aşezat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, satul Româneşti-Prahova a refuzat să dea islazul comunal în folosinţa CAP-lui, susţinându-se de ţărani că regimul se va schimba. Securitatea a căutat un "instigator" şi l-a găsit în persoana lui Mihai Stelian, şofer şi l-a arestat în 31-03-1959 învinuindu-l de greutăţile întâmpinate în socializarea agriculturi, mai ales că a "găsit" martori care ar fi "auzit" că în 1958 a spus că în cooperative nu se găsesc mărfuri ca pe vremea negustorilor. Trib. mil. Bucureşti l-a condamnat la 8 ani prin Sent. 779/1959.97
PĂMÂNTUL ŢĂRANILOR DIN RĂTEŞTI-TOPOLOVENI A FOST FURAT
Pe 18 Aprilie 1958 ţăranii din com. Răteşti au semnat un memoriu pentru Comitetul Central în care se plângeau că organele locale le-au furat pământurile. Pe 30 Aprilie 1958 a fost arestat ţăranul PĂNESCU Victor, de 47 ani, fost legionar, tată a 5 copii şi l-au învinuit de redactarea memoriului şi de întârzierea colectivizării. După ce a trecut prin ghearele securităţii, trib. mil. Craiova l-a condamnat la 8 ani, dar n-a dispus restituirea pământurilor furate.
NECAZURI IN COMUNA LIPOV, JUDEŢUL DOLJ
Ţăranii refuzau înscrierea în colectiv. Securitatea n-a umblat prea mult ca să găsească "instigatorul". Deocamdată au arestat pe ţăranul Staicu Ion despre care ochii şi urechile securităţii au spus că în luna Aprilie 1958 a îndemnat sătenii să nu se înscrie în colectiv şi pentru că fusese legionar cu 2 decenii în urmă, securitatea Craiova l-a "convins" să recunoască învinuirile, pe care le-a negat în faţa Tribunalului, dar totuşi a fost condamnat 10 ani.
ASALTUL ASUPRA COMUNEI FRUMUŞIŢA-GALAŢI
Din toamna anului 1957 s-a pornit asaltul ameninţător al colectivizării asupra satului. S-au întâmpinat rezistenţe. Printre cei ce n-au accepta era şi Ariton S. Ion, n.9-03-1909, tată a 3 copii. In luna Aprilie 1958 alte incidente la Sfatul popular în legătură cu însămânţările şi colectivizare. Printre "agitatori" securitatea a descoperit pe Nistor T. Gheorghe fost membru PNŢ şi l-a arestat o lună.
In luna August 1958 din nou s-au dus peste Ariton Ion să-i ia căruţa. Refuzând s-o dea şi ceilalţi care asistau 40-50 de ţărani i-au dat dreptate şi au spus că şi ei vor face la fel. Învinuindu-1 de "instigare" l-au arestat imediat, pe 19 August 1958 şi după înscenarea procesului de securitatea Galaţi, a fost condamnat la 8 ani închisoare, prin Sent. nr. 506/10-10-1958 semnată de preşedinte căp. Galatiuc Mircea şi procuror, căp. Dulva Liviu.
ÎNVRĂJBIRE IN COMUNA FOCURI - Tg.FRUMOS
Aşezată pe pârâul Bulbucani, comuna Focuri a cunoscut pe 6 Mai 1958 o mare răzvrătire cauzată de întovărăşia de la Coarnele Caprei care venise să are pământul pe care îl alesese. Cei frustraţi de pământul ce-l aveau în proprietate au ieşit la câmp şi au împiedecat aratul tractorului. Cu această ocazie au fost arestaţi mai mulţi şi condamnat de securitatea şi Tribunalul din Iaşi prin Sent. nr. 83 şi 805 ambele din 1958.
Moroi M. Tănase n. 1928 tată a 2 copii condamnat la muncă silnica pe viaţă.
Popa M. Mihai, n.1915, preot arestat pe 16 Iulie 1958, 1a 12 ani M.S.
Coţoveanu Petru din com. Focuri condamnat.
PISCUL VECHI - CALAFAT SUB PRESIUNEA COLECTIVIZĂRII
Sub directivele de accentuare a colectivizării activiştii de partid forţau tot mai mult pe ţărani pentru a obţine aderarea.Butoi Gheorghe, n.1916 în această comună în luna Mai 1958 l-a ameninţat că va da socoteală, pe Screciu Constantin cel mai hain dintre ei. Acesta l-a reclamat securităţii care l-a ridicat, l-a dus la Craiova, chinuit la securitate şi înscenat un proces prin care a primit 10 ani închisoare, liniştind pentru un moment spiritile prin frica şi ameninţarea cu alte arestări ale oamenilor.
LA DOBROTEŞTI TELEORMAN AU ARESTAT PREOTUL SATULUI
Recolta de grâu a fost foarte slabă. De abia s-a reuşit să se acopere cota. Oamenii se aranjaseră pe cete ca să treiere, iar cota se punea pe cergă de unde seara se ducea la silozul de la Balaci. Dar acolo nu a mai corespuns cantitatea adunată la batoză cu cea predată silozului. Atunci au arestat şefii de cete. La una din ele era preotul Iscru Constantin iubit de săteni pentru comportamentul lui cu lumea. Preotul a fost bătut la securitate şi i s-a făcut proces de "sabotaj" pentru că ar fi învăţat pe săteni să fure grâul.
La proces, în ziua respectivă, la Judecătoria Roşiorii de Vede au venit ţăranii ca martori şi au demonstrat că pe drumul denivelat de circa 18 km. până l-a siloz s-a pierdut o cantitate importantă ce nu s-a văzut din cauza nopţii, demonstrând că preotul n-a avut nici o vină. Astfel au reuşit să-şi salveze preotul.
COMUNA SĂLCUTA - PLENITA
Pe 12 Iulie 1958 când oamenii erau în fierbere a venit un zvon care i-a îndîrjit şi mai mult în contra autorităţilor comunale. S-a atribuit lui Mateiaş Ştefan de 70 de ani din Sălcuţa zvonul după care studenţii s-ar fi răsculat împotriva guvernului şi nu mai este cazul să se respecte obligaţiile către stat, cote, achiziţii sau contractări. După ce securitatea s-a "lămurit" în sat că el este cauza, l-au arestat pe 25 Nov. 1958. Ajuns la securitatea din Craiova, călăul maior Vasilescu l-a bătut până a reuşit să-l facă să iscălească declaraţia pe baza căreia I-a înscenat procesul şi Trb. mil. Craiova l-a condamnat 6 ani ţinând cont că bătrânul fusese naţional ţărănist şi lansase zvonul intenţionat.
MĂCEŞUL DE JOS - JUD. DOLJ REFUZĂ SĂ TREIERE GRÂUL
Pe 22 Iulie 1958 ţăranii din com. Măceşul de Jos, situat între balta Bistreţ şi Gura Jiului, s-au adunat vreo 40-50 şi au hotărît să nu treiere grâul în comun cum se hotărîse în adunarea colectivului. Şi pentru că oamenii îşi respectau angajamentul, securitatea a trecut imediat la arestări şi pe 28 Iulie 1958 printre cei ridicaţi şi duşi la Craiova se afla Boţea Iancu şi Drăghici I. Petre. Au fost bătuţi şi cel de-al doilea fiindcă fusese legionar în 1940 a primit 8 ani condamnare pe care a făcut-o la lagărele de muncă forţată.
DISCUTII APRINSE IN COMUNA CUJMIR-DOLJ
Pe 26 Iulie erau adunaţi cetăţenii în mijlocul comunei şi discutau în legătură cu cotele mari ce trebuiau să le dea, în timp ce recolta era slabă. Secretarul comitetului de partid fiind de faţă a fost ameninţat pentru că el a înfiinţat colectivul în comună şi că va vedea el că se va schimba regimul în curând. Din tot grupul, securitatea a socotit "instigator" pe Balaci D. Ştefan pe care l-a torturat la Craiova şi condamnat la 7 ani muncă forţată.
COMUNA MODELU CĂLĂRAŞI
In comuna Modelu aşezată pe Braţul Borcea, lângă Călăraşi, în ziua de Sf. Ilie, pe 20 Iulie 1958 oamenii discutatau asupra situaţiei de muritori de foame în care ajunseseră. Ţăranul Domnica Ştefan, de 47 ani, tată a 4 copii, dându-si părerea a spus că toată nenorocirea vine de la Marx, Lenin şi Stalin şi datorită lor s-a instalat acest regim în ţară. Şi ar trebui să se termine, ţăranii să se retragă din gospodăriile colective. Pe 28 Iulie securitatea 1-a arestat, i-a înscenat proces şi Trib. mil. Bucureşti l-a repartizat 7 ani de muncă forţată.
LA CERAT-SEGARCEA NEMULTUMIRILE SUNT IN SÂNUL COLECTIVULUI
Pârvu D. Marin, născut în 1913, făcând parte din conducerea colectivului, împreună cu consăteanul său Floricel Ştefan, în luna Iulie 1958 când situaţia agricolă era grea l-au acuzat pe preşedintele gospodăriei de incompetentă şi să se retragă redactându-şi o hârie în acest sens. Sesizată securitatea,l-a găsit pe Pârvul Marin că fusese legionar cu 20 ani înainte şi l-au condamnat 8 ani ca instigator, pentru a linişti spiritele în colectiv, prin teroare.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0029]
Sursa:universulromanesc.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu