Ghe NICA-Blog: Centru Greci – Valea Morsu – Vf Țuțuiatu – Valea Piscului Înalt – Valea Seacă – Valea Fagilor

joi, 4 mai 2023

Centru Greci – Valea Morsu – Vf Țuțuiatu – Valea Piscului Înalt – Valea Seacă – Valea Fagilor – Punct Informare Cetăţuia *muntii Macin

Marcaj: Triunghi albastru

Lungime: 7 km

Ruta: Centru Greci – Valea Morsu – Vf Țuțuiatu – Valea Piscului Înalt – Valea Seacă – Valea Fagilor – Punct Informare Cetăţuia

*Traseul Tutuiatu

Loc de campare: Valea Seacă

Traseul porneşte din localitatea Greci „escaladând” cea mai mare formaţiune granitică din Munţii Măcin care a luat naştere acum aprox. 295 de milioane de ani. Vf. Ţuţuiatu este cel mai spectaculos punct de observaţie de pe rama vestică a Munţilor Măcin, acesta fiind şi cel mai înalt vârf (467 m). Panorama este vastă şi impresionantă – se observă Culmea Pricopanului şi vârfurile crestei principale a Munţilor Măcin, oraşele Galaţi, Măcin, Brăila, Depresiunea Greci, Vîrful Iacob Deal, Rezervaţia naturală Chervant – Priopcea, braţele Dunării. În zona de pădure întâlnim peisaje de pădure balcanică, mediteraneeană, central europeană care în amestec dau o mare varietate coloristică a frunzişului.
Pe acest traseu întâlnim plante xerofile precum: Ciucuşoara de stâncă (Alyssum saxatile), Bujorul dobrogean (Paeonia peregrina), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis); insecte protejate la nivel european (Rosalia alpina, Morimus funereus, Cerambix cerdo); reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşter (Lacerta viridis), Balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata); dar şi mamifere: pisica sălbatică (Felis silvestris), căprior (Capreolus capreolus). Vârful Ţuţuiatu este un foarte bun punct de observare a păsărilor răpitoare ca: şoimul dunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo rufinus), şerparul (Circaetus gallicus).

Sursa:https://parcmacin.ro/traseul-tutuiatu/

Foto:Wikimedia Commons

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;