Marcaj:Triunghi rosu;Cerc rosu;
Durata:1-8 ore
Distanţa: 27,5 km
De la cabana Şureanu se porneşte, spre sud, pe cărarea descrisă la traseul 2. După 20 minute ajungem la curmătura Şureanu, unde se întretaie mai multe poteci. O alegem pe cea din dreapta, care urca pe piciorul sud-vestic al Muntelui Şureanu, pe o pajişte străbătută de ravene şi îngustată de înaintarea pădurii. După 5-10 minute de la intersecţia potecilor, pădurea rămîne în urmă, se urca încă 5 minute şi se iese pe un platou mic, unde întîlnim o potecă nemarcată ce vine de la cabana Şureanu. O tablă indicatoare ne face cunoscut că pînă la cabana Şureanu facem 15 minute, iar pînă la cabana Prislop, 7½ ore. De aici, poteca - mai bine conturată şi marcată cu triunghi şi punct roşu - se angajează în urcuş continuu pe faţa sudică a Vf. Şureanu, pe versantul unui circ glacio-nival aflat la obîrşia văii Auşel. Acest circ, datorită expunerii sudice, a fost alimentat cu cantităţi mai mici de zăpadă. De aceea, aici nu a rezultat un gheţar propriu-zis cu efecte de subsăpare. Zăpada şi firnul în cantităţi mai mici au dus la lărgirea obîrşiei văii preglaciare. După topirea acestora, cuveta rezultată a fost distrusă de eroziunea torenţială viguroasă, determinată de nivelul de baza coborît al văii Auşel. După 30-40 minute, poteca pietroasă ne scoate în şaua dintre vîrfurile Şureanu şi Brateş. Din acest punct se poate ajunge, pe cărări nemarcate, pe Vf. Şureanu sau pe muntele şi la circul glaciar Cîrpa. Ele se desfăşoară la dreapta (nord). La Vf. Şureanu se urca susţinut circa 120 m prin păşune. Pentru circul Cîrpa se ocoleşte mai întîi pe la vest Vf. Şureanu, apoi se merge jumătate stînga (spre NV) la marginea estică a culmii ce duce la Vf. Cîrpa. Poteca trece pe la partea superioară a circului, după care coboară la stîna Cîrpa. Circul glaciar Cîrpa, de aceeasi orientare ca şi circul Şureanu, este însă mai dezvoltat în suprafaţă şi are un contur mai regulat, cu abrupturi stîncoase sfîrtecate de torenţi. În cadrul său se distinge un relief haotic format din grohotişuri, depozite morenice, spinări de berbec şi fragmente din praguri structurale. La baza versanţilor se văd conuri de grohotiş şi potcoave nivale. Două din ele închid lacuri (Iezerul şi Iezeraşul). În partea sudică a circului (cea mai adîncă şi mlăştinoasă) se schiţează un uluc care se continuă şi în aval de pragul glaciar. Continuarea traseului către Vf. Pîrva presupune întoarcerea în poteca marcată, în sud-vestul Vf. Şureanu. Ea este jalonată cu rari stîlpi metalici şi marcată cu triunghi şi punct roşu. Ne deplasăm pe direcţia vest, lăsăm în stînga culmea Brateşului, coborîm uşor circa 25 minute pe la sudul unui mamelon, într-o şa plată, lîngă o ,,casă de piatră". Spre nord, în dreapta, observăm spinarea prelungă a Muntelui Cîrpa, spre sud şi SE (stînga) Dosul lui Brat şi valea adîncă a Dobraiei (Brătcuşului), a cărei obîrşie largă şi povîrnită ne face să presupunem o veche modelare glacio-nivală; în SV apare culmea Dobraiei, iar spre vest (în fata), Munţii Pîrva şi Comărnicel spre care ne îndreptăm. In continuare, traseul trece pe la nord de culmea Dobraia, pe care o recunoaştem după ,,omul de piatră", cu funcţie de limită de păşune, şi pe la sud de vîrfurile Pîrva (1901 m) şi Gropşoara (1894 m). În acest sector se ocoleşte într-un arc de cerc obîrşia văii Popii. Astfel, după 60-70 minute de la plecarea de sub Şureanu, ajungem într-o mica şa în faţa Muntelui Comărnicel, pe care-l recunoaştem după baliză. De pe acest tronson al traseului se pot vizita circurile glaciare Pîrva şi Gropşoara, abătîndu-ne spre nord (circa 10 minute), din dreptul Dobraiei pentru circul Pîrva şi din şaua Comărnicelului pentru circul Gropşoara. Circul glaciar Pîrva este orientat spre nord. Pe versanţii săi se distinge o treaptă distrusă parţial de torenţi; în relief apar cîţiva umeri erozivo-structurali. Circul glaciar Gropşoara, mult mai mic, are forma semicirculară cu versanţi puţin abrupţi, îmbrăcaţi într-o manta de grohotişuri înierbate, afectate de solifluxiuni. El pare a fi format mai degrabă de eroziunea firnică. Din acest punct, neconcretizat în teren printr-un indicator turistic, există o cărare care merge spre sud, ocoleşte pe la est Muntele Comărnicel şi se îndreaptă spre pasul Băniţa, peste culmile Ştevia, Drugu, Jigoru (traseul 18). Poteca pe care o urmăm coboară pe la nordul Vf. Comărnicel în curmătura Gropşoarelor. Mergînd pe ea, vom avea în faţă domul stîncos al Vf. Negru. El reprezintă un corp magmatic format din roci ultrabazice (serpentinite) al cărui nume vine, probabil, de la culoarea verde-închisă a jnepenişului (abundent pe versanţii dinspre vest şi nord). După parcurgerea a 15-20 minute ajungem lîngă un indicator turistic la baza Vf. Negru, aflat la o intersecţie de poteci abia vizibile prin iarba pajiştei. O potecă (nemarcată) se îndreaptă spre Titiana. Din ea se desprinde, în dreapta, o ramură care ocoleşte Vf. Negru pe la sud şi vest. Poteca marcată cu punct (alteori cu triunghi) roşu, pe care o urmăm, ocoleşte acest munte pe la est şi nord. După un scurt popas la întretăierea potecilor pornim spre dreapta (nord). La început urcăm uşor şi traversăm cîteva pîrîiaşe ale căror izvoare se află în trena de grohotiş care îmbracă baza acestui dom magmatic, trecem printr-o vraniţă, ocolim obîrşia adîncă a pîrîului Rovinei şi urcăm pe culmea Mlăcile, care ne impresionează prin netezimea ei. Ea este un martor al unei vechi suprafeţe de eroziune. De altfel, netezimea acesteia şi condiţiile climatice favorizează menţinerea umezelii solului, formarea marghilelor şi a proceselor de turbificare. De aici şi numele de mlacă, care înseamnă mlaştină, smîrc. Traversăm culmea Mlăcile de la SE la NV, ghidîndu-ne după cîţiva stîlpi metalici, şi după 35-45 minute facem joncţiunea cu poteca nemarcată care ocoleşte Vf. Negru pe la vest. Ne continuăm drumul spre nord, pe la vestul culmii Mlăcilor, avînd în stînga pîraiele care alcătuiesc obîrşia Petroşului (cursul superior al Streiului). De aici coborîm timp de 30 minute pînă în şaua Şinca. Inainte de a ajunge în ea trecem de o vîlcea, unde atenţia ne este atrasă de susurul apei unui izvor ,,captat" într-un jgheab, cotim apoi la stînga (vest) şi urcăm uşor. După cîteva minute ajungem lîngă troiţele din Capu Mlăcilor (şaua Şinca), unde poate mai există un indicator degradat cu 3 săgeţi metalice îndreptate spre Vf. Şureanu, cabana Prislop şi Vf. Bătrîna. Aici se desprinde la dreapta o potecă (punct roşu) pe care se poate ajunge la Cugir, trecînd prin Vf. Bătrîna, Nisipişte, Poiana Groşilor etc. (traseul 9). Noi însă menţinem direcţia stînga (vest), pe marcajul triunghi roţu, trecem pe la obîrşiile pîraielor Rovinei şi Cald şi după circa 20 minute (de la troiţe) ajungem la o rarişte de brazi printre care zărim, în fundul văii Şinea, stîna cu acelaşi nume. Poteca turistică cste ceva mai slab bătută decît cea care duce la stînă; ea coteşte prin păşune la dreapta şi după cca 5 minute coboară în pădure. La capătul a 10-15 minute de coborîş pe un drum cu pietre ajungem la albia pîrîului Şinca, pe care îl trecem mai sus de confluenţa cu pîrîul Şteaua. Traversăm ambele cursuri de apă de pe dreapta pe stînga şi, eventual, facem un scurt popas lîngă săgeata care indică drumul sprc Şureanu (pe care am venit). Mai departe, cărarea marcată cu triunghi roşu (uneori, punct roşu) coteşte spre vest şi urcă costiş pe versantul stîng al văii Şteaua, ale cărei luncă largă şi terase pun interesante probleme de evoluţie geomorfologică; după 10 minute intrăm în pădure şi după alte 10 minute ajungem pe cumpăna de ape din dealul Cocoşului, zărim în faţă vîrful golaş al Scîrnei, ieşind din codrul de conifere. Coborîm puţin cotind spre stînga şi în 5 minute ieşim spre obîrşia văii Scîrna (valea Mare), unde un indicator arată drumul spre Şureanu şi Prislop. Poteca traversează un drum forestier ce urcă în Şteaua, apoi ocoleşte liziera pădurii (rămîne pe dreapta), urca prin golul de pe partea estică a culmii Scîrna şi se menţine aproximativ pe curba de nivel pînă ce ocoleşte vîrful principal şi ajunge în partea nordică a lui (timp necesar: 25- 30 minute). Aici întîlnim poteca ce coboară pe versantul vestic al Scîrnei. În continuare, lăsînd pe dreapta o casă de adăpost a muncitorilor forestieri, intrăm în pădure pe un drum de care. Marcajul este rar. După circa 15 minute ieşim într-o plantaţie de răşinoase şi începem să coborîm aproximativ pe cumpăna de ape timp de 15 minute. Drumul de care intră din nou în pădure şi după încă 10 minute ajungem într-o şa. Din ea urcăm puţin (5-l0 minute) pe culmea Gertezu şi apoi coborîm continuu pînă în poiana din curmătura adîncă a Lupşei (unde ajungem după 60-80 minute de la părăsirea pajiştii din Muntele Scîrna). Aici ajunge şi poteca marcată cu punct roşu, care face legătura cu traseul 9. Această curmătură, creată de eroziunea regresivă a pîrîului Lupşa, indică o viitoare captare a sectorului superior al Rîului Mic. In mijlocul curmăturii există un stîlp indicator; săgeţile ne fac cunoscut că pînă la cabana Prislop mai avem de mers 1½ oră, la cabana Şureanu prin culmea Scîrna (deci pe traseul parcurs) sînt nccesare 6 ore, iar prin culmile Groşi-Bătrîna, 7 ore (traseul 9). De la stîlp mai coborîm puţin (circa 10 m diferenţă de nivel), apoi urcăm pe o poteca largă, un adevărat drum de care ce merge costiş prin pădure pe versantul vestic al culmii Dosu Lupşei. După 45 minute ieşim pe o pajişte, trecem pe lîngă un izvor şi traversăm cumpăna de ape dintre bazinul Sibişelului (vest) şi al Cugirului (est), prin şaua dintre Lupşa (1488 m) şi Dosul Lupşei. Ajunşi pe faţa estică a Muntelui Lupşa, ne continuăm drumul aproximativ în curba de nivel, trecem pe lîngă două izvoare, pe deasupra stînelor (veche şi nouă) situate în josul pantei spre dreapta. După 15-25 minute terminăm ocolirea Vf. Lupşa, lăsînd în dreapta o culme întinsă (Tisa-Pleşoiu). De aici începem coborîşul prin pădurea de fag pe vcrsantul nordic, apoi pe cumpăna de ape. După cca 30 minute de la intrarea în pădure, în faţa noastră se deschide poiana curmăturii Prislop. În marginea poienii întîlnim drumul forestier care traversează culmea şi face legătura între văile Rîul Mic şi Alunul. În mijlocul poienii se află cabana turistică Prislop.
Sursa:guideromania.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu