Clopotiva-Valea Raului Mare-Cabana "Gura Zlatei"-Colonia "Tomeasa" (muntii Tarcu)

Clopotiva - valea Rîului Mare - cabana ,,Gura Zlatei" - colonia ..Tomeasa"

Traseu nemarcat                                                      

Durata: 6-7 ore (25,5 km)

Legături cu traseele: 10, 14, 15 şi 16

Acest traseu se integrează atît sistemului de marcaje din Munţii Retezat, cît şi celui din Munţii Ţarcu, urmărind limita geografică dintre cele două grupe muntoase. Pornind din Clopotiva, unul dintre cele mai vechi şi mai autentice sate din “Ţara Haţegului", pătrundem în munte pe şoseaua modernizată din lungul Rîului Mare şi ne angajăm să străbatem una dintre cele mai frumoase văi ale Carpaţilor. Mergem către sud, pe stînga rîului; după 1 km de la ie.ţirea din sat trecem prin dreptul coloniei ,,Brazi" si lăsăm în dreapta drumul ce urcă pe versant, folosit de traseul 11. În continuare, ne strecurăm prin despicâtura văii, sculptată între Măgura Zimbrului (1251 m), stînga, şi Furcătura Clopotivei (1457 m), dreapta, trecînd printre pereţii stîncoşi. în dreptul meandrelor, unde lunca se lărgeşte, apar din loc în loc mici poieniţe şi sălaşe. Din stînga sosesc apele vijelioase ale pîrîului Lespezi, strînse tocmai de sub vîrful Chiciura din Retezat.
După 9,5 km ajungem la ,,Casa Verde, acolo unde Rîul Mare se strecoară pe sub culmile împădurite ale Prisăcii (vest) şi Picuiului (est). Valea se îngustează puternic din nou, iar pădurea coboară aproape pînă în albia rîului. Cleanţul Hornarilor ne aţine calea cu pereţii săi abrupţi, aşa încît şoseaua este nevoită să treacă pe dreapta apei. Mergînd pe sub muchiile Gorganului şi Brădetului ajungem la gura Văii Mari, vale ce îşi adună izvoarele de pe faţa estică a Muntelui Petreanu. In continuare, trecem din nou pe stînga rîulul şi ajungem la confluenţa Zlătuiei cu Rîul Mare. Intr-o poiană de pe dreapta şoselei ne întîmpină cabana nGura Zlatei" (17 km de la Clopotiva).
Mai sus de cabană valea se îngustează, dovedind apriga luptă a rîului cu stîncile muntelui. El descrie numeroase meandre, străjuite de abrupturi brăzdate de scocuri şi ghirlande de grohotişuri, în timp ce colţi de stîncă ţîşnesc din mantia pădurii. Ne strecurăm cu greu pe sub abrupturile vîrfului Cioaca Radeşului (1453 m), stînga, şi Cioaca Albinului, dreapta, ce prind în încleştare apele înspumate ale Rîului Mare.
Depăşim gura Radeşului, cu izvoarele în Munţii Retezat, şi ajungem la vărsarea pîrîului Pietrei (Netişului) în Rîul Mare. El izvorăşte din lacul cu acelaşi nume, adăpostit în căldarea glaciară de sub Vîrful Pietrei. După ce am parcurs 25,5 km de la plecare, sosim la gura văii Tomeasa, în lungul căreia urcă drumul folosit parţial de traseul 17. După încă 200 m ajungem la colonia nTomeasa". Aici, în despicătura văii apare construcţia masivă a barajului de la Gura Apelor, de pe al cărui coronament putem admira peisajul din jur. Pentru aceasta urmăm drumul modernizat ce o ia la dreapta şi urcă pe versantul stîng al Rîului Mare. Ajungem astfel la o intersecţie, de unde o luăm la stînga, în urcuş, pe drumul modernizat ce suie în continuare pe versantul acoperit cu grohotişuri. După 1 km ajungem deasupra barajului. De aici se poate urma drumul de contur al lacului (nemodernizat) ce face legătura cu potecile traseelor turistice 10, 15 şi 16.
Cele două mari golfuri ale lacului, de pe Rîul Şes şi de pe Lăpuşnicul Mare sînt separate de o culme muntoasă, deasupra căreia se înalţă piramidal vîrful Gugu din Munţii Godeanu.
Sursa:guideromania.com