Ghe NICA-Blog: Cabana Baleia-Cleantul Cozmei-Piciorul Lancita-Saua Lacului-Lacul Galesu-Cabana Pietrele(muntii Retezat)

vineri, 5 octombrie 2012

Cabana Baleia-Cleantul Cozmei-Piciorul Lancita-Saua Lacului-Lacul Galesu-Cabana Pietrele(muntii Retezat)

9. Cabana Baleia (1410 m — Cleantu Cozmei (1862 m) — piciorul Lancita—Saua Lacului (2300 m) — lacul Galesu (2040 m) —cabana Pietrele (1480 m).

Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers: 8—9 ore.

Intre cabana Baleia si Saua Lacului, traseul nr. 9 este comun cu precedentul (traseul nr. 8).
Din Saua Lacului mai departe, incepem coborisul prin caldarea Galesului, coboris dificil prin aceea ca peretii caldarii, mult inclinati, sint captusiti cu un bolovanis mare si raspindit haotic. Pe mai tot parcursul, traseul nostru urmeaza, prin caldare, un hatas rasucit in serpentine. Abia cu citeva sute de metri inainte de a ajunge la lacul Galesu, panta cararii se domoleste aproape cu totul.
Bogat in pastravi ca nici unul din lacurile Retezatului, lacul Galesu ni se infatiseaza cu un chip de o neintrecuta frumusete. Este unul dintre cele mai mari lacuri ale Carpatilor nostri (suprafata lui depaseste trei hectare si jumatate).
De la lac, pornim la vale pe versantul drept al vaii, mergind printre numerosi bolovani mari, unii dintre acestia prezentind caracteristicile „berbecilor' glaciari. La distante aproape egale (circa 500 m), trecem de-a curmezisul a doua terase glaciare dupa depasirea carora intram intr-o zona acoperita de jnepenisuri. A doua poiana pe care o intilnim in cale se afla intr-o zona in care arborii inalti (rasinoase) formeaza pilcuri mari in vecinatatea jnepenisurilor. De aici se poate face o abatere pe o varianta nemarcata a traseului principal, varianta ce conduce tot la cabana Pietrele, dar care, in cale, trece pe linga Taul Negru dintre Brazi.
Nu departe de poiana amintita, incepem un coboris pe serpentinele potecii ce urmeaza versantul drept al vaii Galesu. Traversam acest piriu, putin mai in aval de confluenta acestuia cu torentul Valea Rea. In aceste locuri, venind dinspre stinga, coboara poteca marcata cu momii, carare care — din cea de a doua poiana intilnita dupa plecarea de la Galesu —s-a abatut pe la Taul Negru dintre Brazi.
De aici mai departe, urcam usor versantul sting al Vaii Rele, apoi, pe drum fara declivitati si cotind spre stinga, ajungem pe malul drept al piriului Pietrele. Coborim, trecem peste apa si curind ne aflam in josul greabanului piciorului de munte dintre vaile Pietrele si Stinisoara. Aici intilnim marcajul banda albastra (traseul nr. 1) si, incrucisindu-l, coborim la cabana Pietrele, punct terminus al traseului.
Sursa:scrigroup.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;