16. Lacul Bucura (2041 m) — Taul Portii (2240 m) — vf. Judele (2400 m) —vf. Sesele Mari (2323 m) — taul Zanoaga Mare (1997 m).
Marcaj: punct rosu. Timp de mers: 4—4½ ore.
Ajunsi in furca de poteci din apropierea Taului Portii, ne vom continua calea pe poteca marcata cu punct rosu, carare care, de aici mai departe, se indreapta catre stinga, coborind, in 7—8 minute, cele citeva zeci de metri cit masoara inaltimea priporului peretelui caldarii imbracate in grohotis de morena glaciara.
Din josul priporului si pina in saua de sub vf. Judele, ne asteapta o ora de urcus neintrerupt si, pe alocuri, pieptis. Aproape imediat dupa inceperea acestui urcus, lasam in dreapta un „ochi de mare' miniatural, pitulat in mijlocul bolovanisului care il copleseste cu puzderia lui de tandari din granit. Nu departe de acest lacusor, intilnim unul dintre cele mai inalt situate lacuri ale „sistemului Bucura': Taul Agatat (2208 m). Grohotisul care il inconjura — adevarata avalansa de steiuri, unele mari cit casa—pare o uriasa navala de granit din inclestarea caruia nu vezi cum biata oglinda de apa a taului reuseste sa mai scape neinghitita de bolovanis.
Parasind cu greu frumusetea locurilor acestora atit de caracteristice pentru „personalitatea' Retezatului, ne continuam calea urcind din greu pe cararea ingusta ce se catara pe versantii prapastiosi ai zanoagei Fundu Bucurei. Cele citeva zeci de metri de drum, ce se desfaseara de-a coasta, intrerupind pentru scurt timp urcusul greoi, accentueaza si mai mult inclinarea potecii care, inainte de a iesi in saua Judelui, aproape ca se transforma in scara.
Pe culme, se ijunge in saua de la S-SE de vf. Judele, la 2370 m alt. Daca vremea este buna, daca atmosfera se mentine clara si daca sintem suficient de antrenati, vom adauga itinerarului nostru si o portiune de urcus catre dreapta, pentru a ajunge pe vf. Judele, pisc pe care vom zabovi citeva minute, pentru a cuprinde cu privirea una dintre cele mai largi panorame ce poate fi admirata in Muntii Retezat. In jurul virfului, se aduna citeva dintre caldarile si Zanoagele ce se bucura de o faima deosebita in masiv: Bucura, Judele, Zanoaga si Gemenele. In planul urmator al privelistii, piscurile, custurile si culmile Pelegii, Slaveiului, Birlei, Seselor, Bucurei si Retezatului, par niste vajnici strajeri de granit ai tezaurului de frumos de la poalele lor, iar in picla departarilor zarea este perdeluita de imaginile estompate ale altor giganti de piatra intre care impresioneaza, mai ales, culmea Lazaru — Gruniu — vf. Custura si muntii Dragsanu, Borascu, Scarisoara, Gugu, Branu si Zlata.
Din saua Judelui, pornim mai departe urcind usor catre sud-vest si incepem apoi un coboris lung care, dupa trei sferturi de ora, ne va scoate pe malurile taului Zanoaga Mare. La inceput — dupa coborirea din saua Judelui si dupa ce vom fi prins in vedere Zanoagele Judelui (dreapta) si lacul Judele (stinga) — mergem mai mult de-a coasta, pe clina sudica a culmii Seselor si nu mult prea jos de spinarea ei. Mai departe, poteca trece peste valuririledomoale ale picioarelor de munte ce coboara catre sud, din Sesele. De pe spinarea unuia dintre ele, incepem a zari oglinda de apa a taului Zanoaga Mare, la inceput insa, numai parte din ea oferindu-se privirii.
In continuare, calea se desfasoara coborind lin odata cu marcajul punct rosu (Bordu Zanoagei ramine in dreapta); traseul nostru sfirseste pe malul taului Zanoaga Mare (1997 m), la fruntea lacului, loc in care intilnim poteca marcata cu cruce albastra si cu triunghi rosu. Ambele semne insotesc cararea ce vine de la lacul Bucura (peste Slavei si pe la Crucea Trasnitului) si care, de la taul Zanoaga Mare mai departe, se ramifica: triunghi rosu conduce, peste Rades, la cabana Gura Zlata, iar crucea albastra insoteste cararea care, trecind prin apropierea lacului Zanoguta si peste vf. Zlata, coboara la Gura Apei.
Aici linga taul Zanoaga Mare, traseul nr. 16 ia sfirsit.
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu