Poiana Nedeii - vf. Cirja - vf. Paringul Mare - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu
Marcaj: Poiana Nedeii - saua Piatra Taiata (banda rosie); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie - marcaj nou)
Timp: 6¼ -7½ ore.
Traseu accesibil numai vara.
Sositi in Poiana Nedeii fie cu telescaunul, fie pe traseele 1C sau 10, ne aflam la inceputul culmii principale alpine. Ne aprovizionam cu apa pentru sase ore. Drumul montan auto razbate din padure si continua pe crestetul muntelui, pe linga releul TV, apoi se termina in apropierea complexului sportiv studentesc. In jos, prin culoar, trece pirtia mare de schi, deschisa spre valea Gruniu. De pe platoul Nedeii urcam usor pe drumul spalat de ploi, avind pe dreapta si pe stinga mici refugii. Urcam prin culoarul de pe culme. Pe stinga se afla o linie de teleschi spre valea Gruniu. Dupa ultimele constructii depasim limita superioara a padurii de molid si poposim pe dilma cu lespezi a virfului Badea (1850 m alt). Pe dreapta, un abrupt domina padurile Scaritei. Priveliste spre muntele Paringul Mic, cu cele doua virfuri (unul la 2074 m alt., altul la 2071 m alt). Pe panta vestica a acestui munte voluminos se afla o alta linie de teleschi, ce coboara de sub virf pina la izvorul sudic al Gruniului. De asemenea se vede piramida dominanta a Cirjei. In apropiere de vf. Badea, poteca marcata cu banda rosie ajunge la o ramificatie situata exact pe muchie (1860 m alt.): o poteca nemarcata continua pe directia cumpenei de ape direct spre vf. Paringul Mic, la capatul de sus al teleschiului; poteca marcata se abate pe versantul sudic, traversind pantele sudice ale Paringului Mic. Dupa 15 minute de la ramificatie ajungem pe muchia sud-vestica ce coboara din vf. Paringul Mic. Priveliste frumoasa spre vf. Cirja. Trecem in urcus usor de-a coasta pe deasupra obirsiei piriului Izvorul, spre care pornesc ravene adinci. Mai jos, sub poteca, se vad abrupturi. Dupa circa 40 minute de la ramificatie atingem linia crestei principale, la 2040 m alt., linga un mic adapost din lespezi. Creasta se lasa din vf. Paringul Mic si formeaza pina aici o serie de sei despartite de stincarii, saua cea mai adinca (2010 m alt.) fiind linga virful cu cota 2071 m.
Cei care doresc sa parcurga creasta integral, de la ramificatie (1860 m alt.) pot urca pe poteca nemarcata, atingind vf. Paringul Mic I (2074 m alt.), apoi vf. Paringul Mic II (2071 m alt.) si coborind pe creasta, la intilnirea cu poteca marcata la 2040 m alt. Se adauga la timpul general inca o ora.
Poteca se mentine inca 3-4 minute pe flancul vestic si, urcind lent, iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Exact aici se desprinde la stinga, spre lacul Mija, poteca traseului 28. De la telescaun pina aici: o ora. Priveliste vasta asupra salbaticei vai Mija Mare. Din sa pornim in urcus mai greu pe muntele Scurtul. Ocolim pe la vest pintenii de pe creasta si cind iesim din nou pe muchie, intr-o sa inalta (2180 m alt.), deslusim pe stinga caldarea Cirja nordica. Piscul Cirjei umbreste aceasta fundatura. In calea noastra apare o creasta ingusta pe care o evitam prin dreapta, mai ales cind trecem pe linga vf. Scurtul (2225 m alt.). La sud de acesta coborim citeva minute pina in saua Caprelor (2195 m alt), loc din care se inalta brusc vf. Cirja. Ne aflam la ,,portile de piatra' ale Paringului. Lespezile si stincariile masive se tin lant pina sus, pe creasta alpina. De la refugiul rudimentar din saua Caprelor pornim in urcus sustinut pe poteca ce se strecoara in zigzag, ferindu-ne de marginea prapastiei din stinga. Dupa 2 ½ -2 3/4 ore de la plecare atingem piscul Cirja (2405 m alt.). Dominam de la mare inaltime valea Jiului, muntii Vilcan si comparam inaltimea pe care ne aflam cu virfurile Custura, Papusa si Virful Mare din muntii Retezat. In apropiere ne captiveaza creasta principala, care se desprinde din vf. Cirja pina in vf. Paringul Mare. Privirile ne sint atrase de caldarea Slivei, cu lacuri, pilcuri de jneapan si pinze de grohotis.
Reluam traseul mai intii printr-o scurta coborire din vf. Cirja in saua Stoienita (2360 m alt.). Ocolim vf. Stoienita (2421 m alt.) pe la vest si ne apropiem de saua Gemanarii (2378 m alt). Traversam saua peste lespezi si reluam urcusul spre sud, in directia virfului Gemanarea (2426 m alt.). Inainte de cele doua gurguie ale virfului se vede in stinga o mica trecatoare pe unde vine poteca nemarcata din directia stinei Rosiile (traseul 11). Aceeasi poteca coboara din vf. Gemanarea pe piciorul Tecanului, in directia defileului Jiului. Poteca marcata nu trece chiar peste vf. Gemanarea; vom urca totusi pe virf, ca sa observam mai usor muchia Sliveiului, care desparte caldarile Sliveiului (stinga) de cele ale Gemanarii (Seaca Paringului). Prima dintre ele este presarata cu lacuri, cu jnepeni si pajisti. Ultima este un tinut salbatic si arid, o imensitate de lespezi naruite din pereti, acoperite cu licheni cenusiu-galbui. Si totusi aici se ascunde un lac, lacul Zanoaga Gemanarii. Coborim din virf spre sud, in saua inalta Tecanul (2410 m alt.), avind mereu in stinga marele spectacol al caldarii Gemanarea: pereti inalti, surplombati, hornuri, muchii ruinate, blocuri imense in echilibru precar, zapada ascunsa in locurile umbrite. Toate la un loc sint strajuile de vf. Paringul Mare, spre care ne indreptam acum. Dupa 10 minute de urcus moderat ajungem intr-un punct pe creasta, de unde poteca se orienteaza brusc spre stinga (est). Atentie pe timp de ceata! Ne aflam la 2490 m alt. si trebuie sa urcam in continuare pe acest ,,acoperis' aproape 500 m, pina ce ajungem pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Virful propriu-zis ofera loc de adapost nu numai in micul refugiu de lespezi, ci si intr-o scochina, unde este cladit un meterez din lespezi. Timp: 3½ - 4½ ore.
Prin asezarea sa pe creasta principala, prin diferenta de inaltime fata de celelalte piscuri, Paringul Mare isi merita supranumele de ,,acoperis al Olteniei'. Virful domina o aglomerare de piscuri de la Cirja pina la Setea Mare, la Papusa si chiar la indepartata Buila-Vinturarita. Strajuie inaltimile spre Virful lui Patru sau spre Steflesti si Cindrel. O priveliste unica se poate prinde toamna, cind valea Jiului, infundata cu nori, ramine asemenea unei mari agitate pe care ,,pluteste' silueta semeata a Retezatului, cu virfurile Custura, Papusa, Virful Mare, Lancita etc. Pe versantul sud-estic isi trage izvoarele Gilortul. Privelistea mindra a acestui cuib de vulturi a facut ca ciobanii din Novaci sa-i dea Paringului numele de Mindra. Mentionam insa ca vf. Mindra (2360 m alt), situat mai spre sud (vezi traseul 12), nu trebuie confundat cu Paringul. Dupa un ragaz coborim spre est. Poteca se asaza pe muchia ingusta (mare abrupt spre stinga) si coboara vertiginos in saua Gruiul (2305 m alt.). Aici, prin horn, coboara spre nord poteca traseului 12. In fata, pe creasta principala, se ridica impetuos vf. Gruiul (2345 m alt), pe care il urcam pina la un punct (2325 m alt.), apoi il ocolim pe la sud pina in saua Piclesa (2225 m alt). Pe marginea crestei putem sa vedem, in caldarea Rosiile, lacul Rosiile, de care sintem foarte aproape. Cei care doresc sa evite virfurile Piclesa si lesul pot sa coboare din saua Piclesa 200 m, pentru a gasi o poteca ciobaneasca (la circa 2050 m alt.) care merge pe curba de nivel, trece peste izvorul Gruiului, apoi pe deasupra micilor lacuri ale lesului si iese in saua Gheresul (2113 m alt.), pe poteca marcata. Poteca normala urca spre nord-est, la vf. Piclesa. Pe stinga se insira pereti care inchid caldarea Rosiile, iar pe dreapta se schiteaza o caldare cu iarba, din care, prin taietura unor ravene, se formeaza piriul Gruiul. Din vf. Piclesa, traseul de creasta continua coborind usor in saua Iesul (2310 m alt.), de unde urca la vf. Iesul (2375 m alt.). Linga vf. Iesul, din care se desprinde spre nord o ramificatie prin vf. Gheresul, vom schimba directia spre est, ca sa coborim mult pina in saua Gheresul. Priveliste frumoasa spre caldarea si lacul Gheresul. Spre nord-est de saua Gheresul se inalta vf. Coasta lui Rus (2301 m alt.), cumpana tripla de ape intre Jiu, Lotru si Gilort. Poteca marcata intra pe fata sudica. Dupa ce trecem prin dreptul virfurilor Coasta lui Rus si Piatra Taiata (2299 m alt.), la capatul urcusului atingem din nou creasta principala. Ne aflam la trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Atentie pe timp de ceata! Pe o lespede se afla inscriptii cu vopsea. In acest loc importont al traseului, poteca de creasta (banda rosie) ramine pe directia virfului Setea Mare. Din acest loc, unde s-a cladit o stiva inalta de lespezi, marcatorii au deschis un nou traseu spre vf. Coasta lui Rus si Groapa Seaca (banda albastra, traseul 26). Pentru a incheia etapa va trebui sa coborim in caldarile nordice, sa instalam tabara la lacul Cilcescu. Pina in sa: 5½ - 6½ ore.
In saua Piatra Taiata, inscriptia ne indica: ,,Spre Cilcescu'. De la Piatra Taiata la Cilcescu, marcajul cruce rosie a fost refacut in anul 1984. Din creasta, poteca coboara brusc intr-o strunga mica si apoi pe brina de sub peretii virfului Piatra Taiata. Dupa circa 200 m, la o bucla a potecii, lasam in stinga poteca nemarcata spre saua Stancior si coborim pe o morena inierbata, pe treapta superioara a caldarii Zanoaga Mare. Mai jos si in stinga se distinge oglinda lacului Zanoaga Mare (2030 m alt.). Poteca se pierde printre lespezi si reapare pe pajiste. Pentru a inlesni orientarea in caldare au fost plantati citiva stilpi, iar in intervalul dintre ei au fost cladite stive mari de lespezi pe care se vede marcajul cruce rosie. Coborim pe la sud de lac, traversam caldarea, lasam lateral un bordei ciobanesc si, pe directia generala est, urcam printre pilcuri de jnepeni si prin poienite, avind in dreapta abruptul muntelui Pasari. Coborim putin prin culoarul dintre jnepeni, pe linga doua lacuri mici, si ajungem linga malul lacului Cilcescu (1935 m alt), unde gasim suficiente locuri pentru instalarea cortului si vetre gata aranjate.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Commons
Marcaj: Poiana Nedeii - saua Piatra Taiata (banda rosie); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie - marcaj nou)
Timp: 6¼ -7½ ore.
Traseu accesibil numai vara.
Cei care doresc sa parcurga creasta integral, de la ramificatie (1860 m alt.) pot urca pe poteca nemarcata, atingind vf. Paringul Mic I (2074 m alt.), apoi vf. Paringul Mic II (2071 m alt.) si coborind pe creasta, la intilnirea cu poteca marcata la 2040 m alt. Se adauga la timpul general inca o ora.
Poteca se mentine inca 3-4 minute pe flancul vestic si, urcind lent, iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Exact aici se desprinde la stinga, spre lacul Mija, poteca traseului 28. De la telescaun pina aici: o ora. Priveliste vasta asupra salbaticei vai Mija Mare. Din sa pornim in urcus mai greu pe muntele Scurtul. Ocolim pe la vest pintenii de pe creasta si cind iesim din nou pe muchie, intr-o sa inalta (2180 m alt.), deslusim pe stinga caldarea Cirja nordica. Piscul Cirjei umbreste aceasta fundatura. In calea noastra apare o creasta ingusta pe care o evitam prin dreapta, mai ales cind trecem pe linga vf. Scurtul (2225 m alt.). La sud de acesta coborim citeva minute pina in saua Caprelor (2195 m alt), loc din care se inalta brusc vf. Cirja. Ne aflam la ,,portile de piatra' ale Paringului. Lespezile si stincariile masive se tin lant pina sus, pe creasta alpina. De la refugiul rudimentar din saua Caprelor pornim in urcus sustinut pe poteca ce se strecoara in zigzag, ferindu-ne de marginea prapastiei din stinga. Dupa 2 ½ -2 3/4 ore de la plecare atingem piscul Cirja (2405 m alt.). Dominam de la mare inaltime valea Jiului, muntii Vilcan si comparam inaltimea pe care ne aflam cu virfurile Custura, Papusa si Virful Mare din muntii Retezat. In apropiere ne captiveaza creasta principala, care se desprinde din vf. Cirja pina in vf. Paringul Mare. Privirile ne sint atrase de caldarea Slivei, cu lacuri, pilcuri de jneapan si pinze de grohotis.
Reluam traseul mai intii printr-o scurta coborire din vf. Cirja in saua Stoienita (2360 m alt.). Ocolim vf. Stoienita (2421 m alt.) pe la vest si ne apropiem de saua Gemanarii (2378 m alt). Traversam saua peste lespezi si reluam urcusul spre sud, in directia virfului Gemanarea (2426 m alt.). Inainte de cele doua gurguie ale virfului se vede in stinga o mica trecatoare pe unde vine poteca nemarcata din directia stinei Rosiile (traseul 11). Aceeasi poteca coboara din vf. Gemanarea pe piciorul Tecanului, in directia defileului Jiului. Poteca marcata nu trece chiar peste vf. Gemanarea; vom urca totusi pe virf, ca sa observam mai usor muchia Sliveiului, care desparte caldarile Sliveiului (stinga) de cele ale Gemanarii (Seaca Paringului). Prima dintre ele este presarata cu lacuri, cu jnepeni si pajisti. Ultima este un tinut salbatic si arid, o imensitate de lespezi naruite din pereti, acoperite cu licheni cenusiu-galbui. Si totusi aici se ascunde un lac, lacul Zanoaga Gemanarii. Coborim din virf spre sud, in saua inalta Tecanul (2410 m alt.), avind mereu in stinga marele spectacol al caldarii Gemanarea: pereti inalti, surplombati, hornuri, muchii ruinate, blocuri imense in echilibru precar, zapada ascunsa in locurile umbrite. Toate la un loc sint strajuile de vf. Paringul Mare, spre care ne indreptam acum. Dupa 10 minute de urcus moderat ajungem intr-un punct pe creasta, de unde poteca se orienteaza brusc spre stinga (est). Atentie pe timp de ceata! Ne aflam la 2490 m alt. si trebuie sa urcam in continuare pe acest ,,acoperis' aproape 500 m, pina ce ajungem pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Virful propriu-zis ofera loc de adapost nu numai in micul refugiu de lespezi, ci si intr-o scochina, unde este cladit un meterez din lespezi. Timp: 3½ - 4½ ore.
Prin asezarea sa pe creasta principala, prin diferenta de inaltime fata de celelalte piscuri, Paringul Mare isi merita supranumele de ,,acoperis al Olteniei'. Virful domina o aglomerare de piscuri de la Cirja pina la Setea Mare, la Papusa si chiar la indepartata Buila-Vinturarita. Strajuie inaltimile spre Virful lui Patru sau spre Steflesti si Cindrel. O priveliste unica se poate prinde toamna, cind valea Jiului, infundata cu nori, ramine asemenea unei mari agitate pe care ,,pluteste' silueta semeata a Retezatului, cu virfurile Custura, Papusa, Virful Mare, Lancita etc. Pe versantul sud-estic isi trage izvoarele Gilortul. Privelistea mindra a acestui cuib de vulturi a facut ca ciobanii din Novaci sa-i dea Paringului numele de Mindra. Mentionam insa ca vf. Mindra (2360 m alt), situat mai spre sud (vezi traseul 12), nu trebuie confundat cu Paringul. Dupa un ragaz coborim spre est. Poteca se asaza pe muchia ingusta (mare abrupt spre stinga) si coboara vertiginos in saua Gruiul (2305 m alt.). Aici, prin horn, coboara spre nord poteca traseului 12. In fata, pe creasta principala, se ridica impetuos vf. Gruiul (2345 m alt), pe care il urcam pina la un punct (2325 m alt.), apoi il ocolim pe la sud pina in saua Piclesa (2225 m alt). Pe marginea crestei putem sa vedem, in caldarea Rosiile, lacul Rosiile, de care sintem foarte aproape. Cei care doresc sa evite virfurile Piclesa si lesul pot sa coboare din saua Piclesa 200 m, pentru a gasi o poteca ciobaneasca (la circa 2050 m alt.) care merge pe curba de nivel, trece peste izvorul Gruiului, apoi pe deasupra micilor lacuri ale lesului si iese in saua Gheresul (2113 m alt.), pe poteca marcata. Poteca normala urca spre nord-est, la vf. Piclesa. Pe stinga se insira pereti care inchid caldarea Rosiile, iar pe dreapta se schiteaza o caldare cu iarba, din care, prin taietura unor ravene, se formeaza piriul Gruiul. Din vf. Piclesa, traseul de creasta continua coborind usor in saua Iesul (2310 m alt.), de unde urca la vf. Iesul (2375 m alt.). Linga vf. Iesul, din care se desprinde spre nord o ramificatie prin vf. Gheresul, vom schimba directia spre est, ca sa coborim mult pina in saua Gheresul. Priveliste frumoasa spre caldarea si lacul Gheresul. Spre nord-est de saua Gheresul se inalta vf. Coasta lui Rus (2301 m alt.), cumpana tripla de ape intre Jiu, Lotru si Gilort. Poteca marcata intra pe fata sudica. Dupa ce trecem prin dreptul virfurilor Coasta lui Rus si Piatra Taiata (2299 m alt.), la capatul urcusului atingem din nou creasta principala. Ne aflam la trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Atentie pe timp de ceata! Pe o lespede se afla inscriptii cu vopsea. In acest loc importont al traseului, poteca de creasta (banda rosie) ramine pe directia virfului Setea Mare. Din acest loc, unde s-a cladit o stiva inalta de lespezi, marcatorii au deschis un nou traseu spre vf. Coasta lui Rus si Groapa Seaca (banda albastra, traseul 26). Pentru a incheia etapa va trebui sa coborim in caldarile nordice, sa instalam tabara la lacul Cilcescu. Pina in sa: 5½ - 6½ ore.
In saua Piatra Taiata, inscriptia ne indica: ,,Spre Cilcescu'. De la Piatra Taiata la Cilcescu, marcajul cruce rosie a fost refacut in anul 1984. Din creasta, poteca coboara brusc intr-o strunga mica si apoi pe brina de sub peretii virfului Piatra Taiata. Dupa circa 200 m, la o bucla a potecii, lasam in stinga poteca nemarcata spre saua Stancior si coborim pe o morena inierbata, pe treapta superioara a caldarii Zanoaga Mare. Mai jos si in stinga se distinge oglinda lacului Zanoaga Mare (2030 m alt.). Poteca se pierde printre lespezi si reapare pe pajiste. Pentru a inlesni orientarea in caldare au fost plantati citiva stilpi, iar in intervalul dintre ei au fost cladite stive mari de lespezi pe care se vede marcajul cruce rosie. Coborim pe la sud de lac, traversam caldarea, lasam lateral un bordei ciobanesc si, pe directia generala est, urcam printre pilcuri de jnepeni si prin poienite, avind in dreapta abruptul muntelui Pasari. Coborim putin prin culoarul dintre jnepeni, pe linga doua lacuri mici, si ajungem linga malul lacului Cilcescu (1935 m alt), unde gasim suficiente locuri pentru instalarea cortului si vetre gata aranjate.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Commons
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu