Comuna Măciuca
de Cicerone Ionitoiu
#5
Situaţia de dezertare din colective era generalizată în tară, căutându-se fel de fel de motive. Ţăranii Găgeanu Gh.Marin (născut 1912) şi Georgescu Gheorghe din com Măciuca, au făcut un memoriu din partea ţăranilor din satul Frăţeşti aşezat pe râul Cerna(Jud.Vâlcea) ca să fie afiliat comunei Dejoi aşezat mai la nord, intrând într-o altă categorie de teren, sperându-se că vor scăpa de colectivizare. Cei doi au fost socotiţi instigatori ce au creat o stare de spirit nesănătoasă între membrii colectivului din Măciuca de unde trebuiau să plece. Au fost chinuiţi la securitatea din Craiova şi condamnaţi la câte 10 ani.
Fierberea mare a ţăranilor era în judeţul Galaţi, unde cei înşelaţi căutau să scape de jugul ce li se pusese prin intrarea forţată în colectiv. Tot în luna decembrie 1957, ţăranii din comuna Griviţa, de lângă Costache Negrii, au întocmit o listă semnată de ţărani, în vederea ieşirii din colectiv. Cum numărul celor ce ar fi trebuit arestaţi era prea mare, securitatea a hotărât să caute câţiva ca instigatori şi să-i pedepsească, ca exemplu pentru ceilalţi. Aici necazul a căzut pe Mihalache I.Ştefan, născut în 1925, poate că purta un nume de rezonanţă în lumea ţărănească.
L-au arestat pe 10 ianuarie 1958, l-au dus la securitatea din Galaţi, l-au chinuit bine şi prin Sentinţa nr.324/26-07-1958 a Trib. mil. Constanţa a fost condamnat la 10 ani. Dar liniştea nu s-a restabilit şi pe 17 ianuarie 1958, alte nemulţumiri prin care se cerea retragerea din colectiv aducându-se acuzaţii întemeiate conducerii colectivului şi primarului. De data aceasta a fost arestat Andrei E.Niţă, născut în 1899, fost naţional ţărănist. Dus la Galaţi, bine bătut, i s-a înscenat un proces condamnându-l la 5 ani prin Sent.nr.l4l din 1958 a Trib. mil. Constanta.
COMUNA BUDEŞTI
Comuna Budeşti, din bazinul viticol Coteşti-Odobesti, a cunoscut din plin frământările împotriva colectivizării, în decembrie 1957. In luna ianuarie 1958 au venit pe capul lor şi cu contractările de cereale. Şedinţa ce a avut loc s-a terminat cu scandal, oamenii refuzând să contracteze. Găsirea unui "instigator" nu a fost grea. Necazul a căzut pe Scăunaş M.Ion, născut în 1911, pe care l-au arestat, chinuit la securitatea din Galaţi şi condamnat la 7 ani prin Sent.6l5/ din 1958 a Trib. mil. Constanta.
COMUNA MĂCIN
In ziua de Sfântul Ion, ţăranii din comuna Măcin, jud.Tulcea s-au dus la Sfatul popular şi au cerut restituirea aderărilor la colectiv, cerând şi la ceilalţi să facă la fel. A fost criticat regimul comunist care i-a înşelat şi pe comuniştii din comună care le-au luat cu forţa pământul.
Ţap ispăşitor l-au găsit deocamdată pe Vasile I.Ion, născut în 1906 care era şi colectivist şi fost legionar. Arestat, a fost trecut Dunărea în chinurile securităţii din Galaţi unde i s-a înscenat proces şi l-au condamnat la 7 ani prin Sent 183/1958.
Polodeanu Ghiţă, ţăran de 52 de ani din comuna 23 August, raionul Măcin, tată a 4 copii, s-a dus în seara de 7 Ianuarie la nişte rude din satul vecin şi le-a povestit ce s-a petrecut cu sătenii lui în legătură cu retragerea din colectiv. Ca urmare la cele auzite, sătenii s-au dus a doua zi la primărie şi timp de trei zile au acţionat mobilizând şi pe alţi săteni, sechestrând doi activişti de partid şi devastând birourile CAP-urilor. Polodeanu Ghită a fost arestat şi i s-a înscenat un proces prin care l-au condamnat la 10 ani prin Sent.117/1958.
RĂSCOALA DIN COMUNA PISICA -GALAŢI
Ţăranii din comuna Pisica, judeţul Galaţi, s-au adunat în dimineaţa de 15 Ianuarie 1958 cu forţa în Sfatul popular, strigând "jos colectivul, nu vrem colectiv" şi au forţat autorităţile să le restituie cererile de adeziune date forţat. Secretarul Sfatului popular a fost adus forţat la gospodăria colectivă, ca să li se dea cererile. După amiaza au mers la Scoală generală şi au obligat organe de stat şi de partid să le restituie cererile. Si acestea le-au fost restituite.
Securitatea a trecut la represalii, la arestarea şi chinuirea celor pe care i-au botezat instigatori. S-a înscenat un proces care s-a judecat pe 4 septembrie 1958, având ca preşedinte pe lt. maj. Petrescu Teodor şi procuror pe căp. Puia Vasile. Prin Sentinţa nr.401. au fost condamnaţi:
Trişcă I.Costică, n.22-03-1922 în comuna Pisica, tată a trei copii, fără avere, la 8 ani închisoare. Rolea A.Zisu, n.15-08-1907, în comuna Pisica, ţăran sărac, neştiutor de carte, tată a 6 copii, la 6 ani închisoare. Pletea C.Constantin, n.20-03-1901 în comuna Pisica, ţăran mijlocaş, tată a 6 copii, cu 4 clase primare, la 6 ani.
Tot din com. Pisica, dar prin alta Sent. (nr.171/8-04-1958) a T.M. din Constanţa, deplasat la Galaţi, sub preşedinţia lui Dima Nistor, s-au mai condamnat după torturile securităţii, alţi 9 ţărani, dintre care unul era cioban, toţi colectivişti înscrişi cu forţa şi care aveau între 2 şi 4 clase primare, unul singur cu 7 clase.
Toţi îşi cereau pământul ca sa-l muncească singuri fiindcă se saturaseră de dărnicia şi binefacerile comuniste, că nu mai aveau copiii ce mânca. Pentru suferinţa şi demnitatea lor, de a se fi trezit cerându-şi drepturile, merită să le fie reţinute numele pentru ca urmaşii sa aibă ce cinsti:
FARAZICĂ T.Gheorghe, n.1-06-1922 în com. Văcăreni-Măcin, tată a 6 copii, arestat pe 16-01-1958(a doua zi după revolta din com. Pisica, a fost condamnat cu 10 ani munca silnica şi aruncat în Bălţile Dunării la munca de exterminare.
CRISTEA Sterian, n.5-03-1924 în com. Pisica, tată a 2 copii, arestat pe 21-01-1958 şi condamnat la 10 ani.
DULGHERU Gh.Teodor, n.10-02-1931 în com. Pisica,cioban cu 3 clase, arestat pe 20 martie şi condamnat la 10 ani.
GRECU M.Nicolae, n.5-04-1928 în com. Pisica, tată a 3 copii, arestat pe 16-01-1958 şi condamnat la 8 ani.
GRECU M.Nistor, fratele lui Nicolae, n. 1933 în com. Pisica, cu 2 clase primare, arestat pe 2-03-1958, a primit 8 ani.
MIRON Gh.Ion, n.20-04-1922 în com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958 i s-au repartizat 6 ani.
PLETEA D.Vasile, n.17-04-1928 în com. Pisica, tată a 4 copii, arestat pe 16 -01-1958, a primit tot 6 ani. PLETEA T.Ion, n.19-12-1929 în com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958, a fost condamnat 6 ani.
AXENTE I.Ştefan, n.2-05-1930 în com. Pisica cu 1 copil, arestat pe 21 martie 1958, i s-au repartizat 8 ani munca forţată.
RĂSCOALA DIN JUDEŢUL TULCEA
Faptul că nemulţumirile erau generale şi dorinţa de a-si recapătă pământurile furate era în inima fiecăruia, o dovedeşte şi răscoala din com. Meidanchioi-Tulcea unde s-a ridicat tot satul în acelaşi timp cu cei din jud. Galaţi, pe 17 ianuarie 1958. Securitatea a reacţionat cu o barbarie greu de imaginat. După ce au călcat în picioare satul, s-au retras cu un "trofeu" de circa 100 de ţărani ca re au fost supuşi la chinuri la "ei acasă", în securitatea Galaţi. Cei 45 pe care i-au oprit la ei au cunoscut în continuare nopţi de infern, până ce li s-a înscenat procesul şi au fost condamnaţi la pedepse de la 8 ani până la pedeapsa cu moartea.
Lui VINTILA Ioan, condamnat la moarte, ca şef al răscoalei, i s-a comutat pedeapsa în munca silnica pe viaţă.
Pe placa monumentului ridicat în memoria lor de deţinuţii Carastoian Ionel, Carastoian Ionel şi fiica unui condamnat din lot, Marcela Trandafir, se pot citi cu emoţie şi durere numele celor 45, din care enumaram câteva, intrate în memoria neamului românesc, cu sublinierea că unii au rămas definitiv în gropile comune:
Ion VINTILĂ, Vasile TĂRCUTĂ, Ion NICHITAC, Toader TĂRCUŢĂ, Dumitru NUCĂ, Ilie COVALIUC, Ion GRAUR, Ion CARASTOIAN, Gheorghe BUTUC, Dumitru CARASTOIAN, Nistor PINTILIE, Vasile COSTANDACHE, Vasile PORNEALĂ, Dumitru CRIVĂŢ, Tănase CARASTOIAN,..până la al 45-lea.
RĂSCOALA DIN COMUNA ISACCEA.-Jud. TULCEA
Ţăranii s-au adunat pe 16 ianuarie 1958 în faţa sfatului popular, cerând desfiinţarea colectivului şi restituirea cererilor luate cu forţa. Miliţia a căutat să-i împrăştie şi atunci ţăranii au răsturnat maşina miliţiei. S-au cerut ajutoare de la Galaţi şi s-au făcut arestări şi schingiuiri. În procesul care s-a înscenat, s-au pronunţat pedepse foarte mari, între 8 ani şi 25 ani muncă silnică.
RĂSCOALA DIN COMUNA HANGULEŞTI, jud.GALAŢI
Aşezată la cotul Carpaţilor, în lunca dintre râurile Putna şi Râmnicul Sărat, comuna Hânguleşti a cunoscut pe 18 ianuarie 1958 o revoltă ţărănească.
In dimineaţa acelei zile, au fost convocaţi la o şedinţă ţinută la şcoală, unde au venit activişti ai Comitetului Central PMR să le vorbească despre importanţa gospodăriilor colective şi despre avantajele pe care le au membrii.
Atât le-a trebuit ţăranilor. Au început să strige: "Jos lanţurile, Jos colectivul, Vrem libertate , Vrem cererile şi pământul înapoi de la colectiv..." Autorităţile au fost nevoite să le restituie cererile pe care unii dintre ţărani le-au distrus.
S-a dat alarma şi au sosit forţele securităţii care au trecut la represalii şi arestări. Cei arestaţi au ajuns legaţi la securitatea din Galaţi şi puşi să iscălească că au organizat această rebeliune; li s-a înscenat un proces, care a fost judecat de Trib. mil. Constanţa, având preşedinte pe căp. Dima Nistor şi procuror pe căp. Armaş Jerome, care au pronunţat Sent.162/27-03-1958, condamnând:
Bârlă I. Ivancea, născut 18-06-1929 în com. Hângulesti, ţăran cu 2 copii, a fost condamnat la 8 ani.
Marin Gh. Vasile, născut 14-10-1900 la Păuneşti-Focşani, cojocar cu un copil, fără avere, a fost condamnat la 8 ani închisoare.
Balcan Apostol,n.8-06-1911 la Hângulesti, ţăran cu 5 clase primare, a fost condamnat la 8 ani.
Stoica M.Vasile, n. în 1927 în com. Vulturineşti, tată a 2 copii, neştiutor de carte, cu 1 pogon de pământ arabil, a fost condamnat la 5 ani.
Toţi condamnaţii nu şi-au recunoscut declaraţiile date sub bătaie la securitatea din Galaţi.
RĂSCOALA DIN COMUNA LUCAVITA-TULCEA
În comuna Luncaviţa aşezată pe malul Dunării, aproape de Isaccea, în judeţul Tulcea, ţăranii au luat Sfatul popular cu asalt în ziua de 28 ianuarie 1958, cerând să li se restituie cererile de înscriere în colectiv, pe care le-au dat forţat şi să le restituie pământurile furate.
A fost adusă securitatea care i-a terorizat. A fost arestat ţăranul Băbuşcă St.Gheorghe, năs.21-ll-1900, dus la securitatea Galaţi, bătut şi i s-a înscenat un proces condamnându-l 10 ani ca "instigator" prin Sent.112/1958 a Trib. Constanţa.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0028]
Sursa:universulromanesc.com
de Cicerone Ionitoiu
#5
Situaţia de dezertare din colective era generalizată în tară, căutându-se fel de fel de motive. Ţăranii Găgeanu Gh.Marin (născut 1912) şi Georgescu Gheorghe din com Măciuca, au făcut un memoriu din partea ţăranilor din satul Frăţeşti aşezat pe râul Cerna(Jud.Vâlcea) ca să fie afiliat comunei Dejoi aşezat mai la nord, intrând într-o altă categorie de teren, sperându-se că vor scăpa de colectivizare. Cei doi au fost socotiţi instigatori ce au creat o stare de spirit nesănătoasă între membrii colectivului din Măciuca de unde trebuiau să plece. Au fost chinuiţi la securitatea din Craiova şi condamnaţi la câte 10 ani.
Fierberea mare a ţăranilor era în judeţul Galaţi, unde cei înşelaţi căutau să scape de jugul ce li se pusese prin intrarea forţată în colectiv. Tot în luna decembrie 1957, ţăranii din comuna Griviţa, de lângă Costache Negrii, au întocmit o listă semnată de ţărani, în vederea ieşirii din colectiv. Cum numărul celor ce ar fi trebuit arestaţi era prea mare, securitatea a hotărât să caute câţiva ca instigatori şi să-i pedepsească, ca exemplu pentru ceilalţi. Aici necazul a căzut pe Mihalache I.Ştefan, născut în 1925, poate că purta un nume de rezonanţă în lumea ţărănească.
L-au arestat pe 10 ianuarie 1958, l-au dus la securitatea din Galaţi, l-au chinuit bine şi prin Sentinţa nr.324/26-07-1958 a Trib. mil. Constanţa a fost condamnat la 10 ani. Dar liniştea nu s-a restabilit şi pe 17 ianuarie 1958, alte nemulţumiri prin care se cerea retragerea din colectiv aducându-se acuzaţii întemeiate conducerii colectivului şi primarului. De data aceasta a fost arestat Andrei E.Niţă, născut în 1899, fost naţional ţărănist. Dus la Galaţi, bine bătut, i s-a înscenat un proces condamnându-l la 5 ani prin Sent.nr.l4l din 1958 a Trib. mil. Constanta.
COMUNA BUDEŞTI
Comuna Budeşti, din bazinul viticol Coteşti-Odobesti, a cunoscut din plin frământările împotriva colectivizării, în decembrie 1957. In luna ianuarie 1958 au venit pe capul lor şi cu contractările de cereale. Şedinţa ce a avut loc s-a terminat cu scandal, oamenii refuzând să contracteze. Găsirea unui "instigator" nu a fost grea. Necazul a căzut pe Scăunaş M.Ion, născut în 1911, pe care l-au arestat, chinuit la securitatea din Galaţi şi condamnat la 7 ani prin Sent.6l5/ din 1958 a Trib. mil. Constanta.
COMUNA MĂCIN
In ziua de Sfântul Ion, ţăranii din comuna Măcin, jud.Tulcea s-au dus la Sfatul popular şi au cerut restituirea aderărilor la colectiv, cerând şi la ceilalţi să facă la fel. A fost criticat regimul comunist care i-a înşelat şi pe comuniştii din comună care le-au luat cu forţa pământul.
Ţap ispăşitor l-au găsit deocamdată pe Vasile I.Ion, născut în 1906 care era şi colectivist şi fost legionar. Arestat, a fost trecut Dunărea în chinurile securităţii din Galaţi unde i s-a înscenat proces şi l-au condamnat la 7 ani prin Sent 183/1958.
Polodeanu Ghiţă, ţăran de 52 de ani din comuna 23 August, raionul Măcin, tată a 4 copii, s-a dus în seara de 7 Ianuarie la nişte rude din satul vecin şi le-a povestit ce s-a petrecut cu sătenii lui în legătură cu retragerea din colectiv. Ca urmare la cele auzite, sătenii s-au dus a doua zi la primărie şi timp de trei zile au acţionat mobilizând şi pe alţi săteni, sechestrând doi activişti de partid şi devastând birourile CAP-urilor. Polodeanu Ghită a fost arestat şi i s-a înscenat un proces prin care l-au condamnat la 10 ani prin Sent.117/1958.
RĂSCOALA DIN COMUNA PISICA -GALAŢI
Ţăranii din comuna Pisica, judeţul Galaţi, s-au adunat în dimineaţa de 15 Ianuarie 1958 cu forţa în Sfatul popular, strigând "jos colectivul, nu vrem colectiv" şi au forţat autorităţile să le restituie cererile de adeziune date forţat. Secretarul Sfatului popular a fost adus forţat la gospodăria colectivă, ca să li se dea cererile. După amiaza au mers la Scoală generală şi au obligat organe de stat şi de partid să le restituie cererile. Si acestea le-au fost restituite.
Securitatea a trecut la represalii, la arestarea şi chinuirea celor pe care i-au botezat instigatori. S-a înscenat un proces care s-a judecat pe 4 septembrie 1958, având ca preşedinte pe lt. maj. Petrescu Teodor şi procuror pe căp. Puia Vasile. Prin Sentinţa nr.401. au fost condamnaţi:
Trişcă I.Costică, n.22-03-1922 în comuna Pisica, tată a trei copii, fără avere, la 8 ani închisoare. Rolea A.Zisu, n.15-08-1907, în comuna Pisica, ţăran sărac, neştiutor de carte, tată a 6 copii, la 6 ani închisoare. Pletea C.Constantin, n.20-03-1901 în comuna Pisica, ţăran mijlocaş, tată a 6 copii, cu 4 clase primare, la 6 ani.
Tot din com. Pisica, dar prin alta Sent. (nr.171/8-04-1958) a T.M. din Constanţa, deplasat la Galaţi, sub preşedinţia lui Dima Nistor, s-au mai condamnat după torturile securităţii, alţi 9 ţărani, dintre care unul era cioban, toţi colectivişti înscrişi cu forţa şi care aveau între 2 şi 4 clase primare, unul singur cu 7 clase.
Toţi îşi cereau pământul ca sa-l muncească singuri fiindcă se saturaseră de dărnicia şi binefacerile comuniste, că nu mai aveau copiii ce mânca. Pentru suferinţa şi demnitatea lor, de a se fi trezit cerându-şi drepturile, merită să le fie reţinute numele pentru ca urmaşii sa aibă ce cinsti:
FARAZICĂ T.Gheorghe, n.1-06-1922 în com. Văcăreni-Măcin, tată a 6 copii, arestat pe 16-01-1958(a doua zi după revolta din com. Pisica, a fost condamnat cu 10 ani munca silnica şi aruncat în Bălţile Dunării la munca de exterminare.
CRISTEA Sterian, n.5-03-1924 în com. Pisica, tată a 2 copii, arestat pe 21-01-1958 şi condamnat la 10 ani.
DULGHERU Gh.Teodor, n.10-02-1931 în com. Pisica,cioban cu 3 clase, arestat pe 20 martie şi condamnat la 10 ani.
GRECU M.Nicolae, n.5-04-1928 în com. Pisica, tată a 3 copii, arestat pe 16-01-1958 şi condamnat la 8 ani.
GRECU M.Nistor, fratele lui Nicolae, n. 1933 în com. Pisica, cu 2 clase primare, arestat pe 2-03-1958, a primit 8 ani.
MIRON Gh.Ion, n.20-04-1922 în com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958 i s-au repartizat 6 ani.
PLETEA D.Vasile, n.17-04-1928 în com. Pisica, tată a 4 copii, arestat pe 16 -01-1958, a primit tot 6 ani. PLETEA T.Ion, n.19-12-1929 în com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958, a fost condamnat 6 ani.
AXENTE I.Ştefan, n.2-05-1930 în com. Pisica cu 1 copil, arestat pe 21 martie 1958, i s-au repartizat 8 ani munca forţată.
RĂSCOALA DIN JUDEŢUL TULCEA
Faptul că nemulţumirile erau generale şi dorinţa de a-si recapătă pământurile furate era în inima fiecăruia, o dovedeşte şi răscoala din com. Meidanchioi-Tulcea unde s-a ridicat tot satul în acelaşi timp cu cei din jud. Galaţi, pe 17 ianuarie 1958. Securitatea a reacţionat cu o barbarie greu de imaginat. După ce au călcat în picioare satul, s-au retras cu un "trofeu" de circa 100 de ţărani ca re au fost supuşi la chinuri la "ei acasă", în securitatea Galaţi. Cei 45 pe care i-au oprit la ei au cunoscut în continuare nopţi de infern, până ce li s-a înscenat procesul şi au fost condamnaţi la pedepse de la 8 ani până la pedeapsa cu moartea.
Lui VINTILA Ioan, condamnat la moarte, ca şef al răscoalei, i s-a comutat pedeapsa în munca silnica pe viaţă.
Pe placa monumentului ridicat în memoria lor de deţinuţii Carastoian Ionel, Carastoian Ionel şi fiica unui condamnat din lot, Marcela Trandafir, se pot citi cu emoţie şi durere numele celor 45, din care enumaram câteva, intrate în memoria neamului românesc, cu sublinierea că unii au rămas definitiv în gropile comune:
Ion VINTILĂ, Vasile TĂRCUTĂ, Ion NICHITAC, Toader TĂRCUŢĂ, Dumitru NUCĂ, Ilie COVALIUC, Ion GRAUR, Ion CARASTOIAN, Gheorghe BUTUC, Dumitru CARASTOIAN, Nistor PINTILIE, Vasile COSTANDACHE, Vasile PORNEALĂ, Dumitru CRIVĂŢ, Tănase CARASTOIAN,..până la al 45-lea.
RĂSCOALA DIN COMUNA ISACCEA.-Jud. TULCEA
Ţăranii s-au adunat pe 16 ianuarie 1958 în faţa sfatului popular, cerând desfiinţarea colectivului şi restituirea cererilor luate cu forţa. Miliţia a căutat să-i împrăştie şi atunci ţăranii au răsturnat maşina miliţiei. S-au cerut ajutoare de la Galaţi şi s-au făcut arestări şi schingiuiri. În procesul care s-a înscenat, s-au pronunţat pedepse foarte mari, între 8 ani şi 25 ani muncă silnică.
RĂSCOALA DIN COMUNA HANGULEŞTI, jud.GALAŢI
Aşezată la cotul Carpaţilor, în lunca dintre râurile Putna şi Râmnicul Sărat, comuna Hânguleşti a cunoscut pe 18 ianuarie 1958 o revoltă ţărănească.
In dimineaţa acelei zile, au fost convocaţi la o şedinţă ţinută la şcoală, unde au venit activişti ai Comitetului Central PMR să le vorbească despre importanţa gospodăriilor colective şi despre avantajele pe care le au membrii.
Atât le-a trebuit ţăranilor. Au început să strige: "Jos lanţurile, Jos colectivul, Vrem libertate , Vrem cererile şi pământul înapoi de la colectiv..." Autorităţile au fost nevoite să le restituie cererile pe care unii dintre ţărani le-au distrus.
S-a dat alarma şi au sosit forţele securităţii care au trecut la represalii şi arestări. Cei arestaţi au ajuns legaţi la securitatea din Galaţi şi puşi să iscălească că au organizat această rebeliune; li s-a înscenat un proces, care a fost judecat de Trib. mil. Constanţa, având preşedinte pe căp. Dima Nistor şi procuror pe căp. Armaş Jerome, care au pronunţat Sent.162/27-03-1958, condamnând:
Bârlă I. Ivancea, născut 18-06-1929 în com. Hângulesti, ţăran cu 2 copii, a fost condamnat la 8 ani.
Marin Gh. Vasile, născut 14-10-1900 la Păuneşti-Focşani, cojocar cu un copil, fără avere, a fost condamnat la 8 ani închisoare.
Balcan Apostol,n.8-06-1911 la Hângulesti, ţăran cu 5 clase primare, a fost condamnat la 8 ani.
Stoica M.Vasile, n. în 1927 în com. Vulturineşti, tată a 2 copii, neştiutor de carte, cu 1 pogon de pământ arabil, a fost condamnat la 5 ani.
Toţi condamnaţii nu şi-au recunoscut declaraţiile date sub bătaie la securitatea din Galaţi.
RĂSCOALA DIN COMUNA LUCAVITA-TULCEA
În comuna Luncaviţa aşezată pe malul Dunării, aproape de Isaccea, în judeţul Tulcea, ţăranii au luat Sfatul popular cu asalt în ziua de 28 ianuarie 1958, cerând să li se restituie cererile de înscriere în colectiv, pe care le-au dat forţat şi să le restituie pământurile furate.
A fost adusă securitatea care i-a terorizat. A fost arestat ţăranul Băbuşcă St.Gheorghe, năs.21-ll-1900, dus la securitatea Galaţi, bătut şi i s-a înscenat un proces condamnându-l 10 ani ca "instigator" prin Sent.112/1958 a Trib. Constanţa.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0028]
Sursa:universulromanesc.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu