Femeile intra in actiune-Reprimarea rascoalelor taranesti #1

Femeile intră în acţiune - Reprimarea răscoalelor ţărăneşti
 de Cicerone Ionitoiu
#1


În seara de 19 Martie 1959, un grup de 10-12 femei din com.Răduleşti, raion Urziceni, s-au dus la Sfatul popular cerând restituirea cererilor de intrare în colectiv, iar Gheorghe Dragomir-fratele primarului-a rupt cererea. A doua zi, peste 150 de femei s-au dus la colectiv şi şi-au ridicat utilajele agricole ducându-le acasă.
 Aici în comună abuzurile merseseră până la bătaie, cum a fost cazul ţăranului Samson Marin, care refuzase să semneze-lovit de instructorul sfatului, un anume Sbârcea Ilie. Circa 300 de femei din com. Jilavele-Urziceni au oprit căruţele trimise la munca câmpului şi s'au dus pe câmp, de unde au alungat ţăranii care lucrau la construcţii.
 La Dridu-Snagov, comună aşezată la confluenţa Prahovei cu Ialomiţa, ţăranii ce refuzau înscrierea erau chemaţi la miliţie şi bătuţi-sub pretextul ca să predea armele ascunse, iar lui Ibraşcu Ion i-au introdus în buzunar o hârtie pe care scria „moarte comuniştilor".
JUDEŢUL DOLJ MAI FURIOS PE ZI CE TRECE
 La Siliştea Crucii-comună înstărită, dar sărăcită de comunişti-nemulţumirile de la Băileşti le-au preluat ei, şi-la acest sfârşit de Martie-ţăranii, după ce şi-au manifestat nemulţumirea în faţa Sfatului popular pentru că au fost minţiţi şi li s a furat munca prin colhoz, au intrat cu forţa peste primar, provocând distrugeri în căutarea cererilor de înscriere forţată. Chemată miliţia şi securitatea, s'a trecut la arestări. Jilavu Gheorghe, socotit capul răsvrătirii, după chinurile de la Craiova în procesul înscenat, i s-au dat 12 ani. Au mai fost condamnaţi şi Pădureanu Gh. Ion la 5 ani, Crăciun Gheorghe la 7 ani şi Galiceanu. În timpul încăierării activistul Colan Ştefan a scăpat, numai el ştie cum, pentru tot răul făcut consătenilor lui.
CIOROIAŞUL ÎN FLĂCĂRI
 „Scânteia" de la Silişte a sărit la vreo 5 km, unde flăcările au mistuit arhiva. Ţăranii-care erau nemulţumiţi pe zi ce trecea-au intrat peste preşedintele colectivului să-1 întrebe de munca furată. Era pe 6 Aprilie 1959. Au spart uşa şi au intrat în birouri la primărie. Două zile a durat răscoala. A intervenit securitatea şi a trecut la arestări. Au fost duşi la Craiova, şi (la) unii-după o bătaie soră cu moartea-li s-a dat drumul, să înfricoşeze pe cei de acasă. Pe alţii i-a trimis şi judecat printr-o înscenare: Ghiţoaia I. Nicolae la 10 ani, Popa I. Ion la 9 ani, Simion I. Ion la 8 ani, Ioana P. Gheorghe şi alţii.
 Bârca, comună mare din raionul Segarcea, a cunoscut pe 27 Martie 1959 o răsvrătire a ţăranilor, care cereau acelaşi lucru ca peste tot: desfiinţarea colectivului. Se adunaseră la G.A.C. Anunţată, securitatea a venit a doua zi şi a arestat pe Croitoru Gheorghe şi Voica Victor, fost liberal. Acestuia din urmă i s'a înscenat un proces prin care i s'au dat 4 ani.
 URZICUŢA, vecină cu Bârca, n'a scăpat nici ea de focul răzmeriţei, iar pedepsele date nevinovaţilor au fost la mulţi înre 15-20 ani, şi au ajuns în Bălţile Dunării.
 Sadova, comună din raionul Gura Jiului, a fost cuprinsă şi ea de dogoarea focului din raioanele vecine Segarcea si Băileşti. Aici, în Mai 1959, când se împărţeau atelajele, s'au produs discuţii aprinse ca să se oprească, fiindcă după Conferinţa de la Geneva se va termina cu colectivele. În faţa pericolului pentru autorităţile comuniste s-a făcut apel la securitate, să-i salveze. Aceştia, deşi nu-şi mai vedeau capul de atâta lucru, s'au repezit şi au arestat câţiva ţărani. L-au condamnat printr'o înscenare pe Olaru I. Marin ca instigator, şi i-au dat 4 ani pentru că fusese si legionar, dar focul a mocnit până pe 20 Iunie, când vom vedea că va lua amploare la Dăbuleni;
 Tot în acest sector de la gura Jiului, pe Jieţ, în comuna Ostrovei, ţăranii-nemaiputând suporta nelegiuirile colectivului, care-i jefuia-s'au adunat să hotărască desfiinţarea lui. Securitatea, cu „antenele" ei a aflat, şi a dat o fugă şi a arestat câţiva, pe care i-a şi dus la Craiova. Printre ei, Biţă I. Ion de 22 ani, care, cu fratele lui, Bită I.Marin, au făcut un Memoriu Ministerului Agriculturii cerând recoltarea individuală a terenurilor însămânţate cu grâu ce aparţineau GAC-ului, dar luate de la săteni.
Primul a fost condamnat la 16 ani printr'un proces înscenat. Au mai fost arestaţi fraţii Mazilu Ion (n.1933) şi Stan (n.l925). N-a lipsit nici Cioboată Stan (n.l934).
 Această retragere din colectiv era singura vindecare a bolii de care suferea întreaga Ţară. Pe 1 Iunie 1959 ea s'a manifestat cu vigoare şi în com. Satu Nou din jud.Galaţi, unde ţăranii au cerut retragerea din colectiv.A venit în schimb securitatea.
NICI DUNĂREA N-A MAI PUTUT STINGE FOCUL DE LA CIUPERCENI
 Aşezată pe malul Dunării, între Calafat si Poiana Mare, comuna Ciupercenii Noi a fost timp de 3 zile teatrul unor evenimente nemaiîntâlnite în regiune, dar prevestite de atâtea alte mişcări, ce anunţaseră confruntările împotriva colectivizării. Accentuându-se presiunile, au început să circule manifeste îndemnând oamenii la rezistenţă şi la retragere a celor ce făcuseră prostia să se înscrie. Un tânăr de 26 ani, pe nume Răchieru Gheorghe, fusese printre cei ce redactaseră asemenea îndemnuri. O dată cu începutul lui Iunie şi intrarea grâului în pârg, şi-au făcut apariţia şi politrucii „lămuritori" de la oraş, mai mulţi ca de obicei. Pericolul se simţea, că se pregăteau ca să ia şi ultimul bob de la gura ţăranului.
 Pe 3 Iunie 1959, ţăranii hotărîţi să desfiinţeze gospodăria colectivă s-au îndreptat spre Sfat-să-şi ceară pământurile înapoi şi să-şi ducă atelajele acasă. În fruntea ţăranilor se aflau Sandu Ştefan-zis Tunăreanu, Bâzoi Ilie, Vâlcu Oprea şi foarte mulţi alţii, care s-au îndreptat la magazia de cereale să mai iace ar mai fi rămas din munca lor.
 A doua zi, cu mic cu mare s'au îndreptat spre sfat, să-şi ia cererile smulse prin minciună şi forţă, să-şi ceară pământurile şi atelajele înapoi. Se auzeau numai două cuvinte: „Jos comuniştii", ieşite din piepturile a sute de oropsiţi. Activiştii şi miliţia au încercat să oprească şuvoiul. Dar maşinile activiştilor şi miliţienilor au început să fie răsturnate, iar ei fugeau pe câmp ca iepurii, căutând să se ascundă de furia poporului.
 Ajunşi la Sfat, au spart geamurile, au răsturnat birourile în căutarea cererilor, şi s'au îndreptat spre sediul gospodăriei strigând „jos colectivul !". În urma lor ardea arhiva de la primărie. În faţă, uniţi cu toţii şi înarmaţi cu furci, topoare, ciomege, coase-fiecare cu ce apucase-au distrus tot ce-au întâlnit ca apartenenţă comunistă .Sediul gospodăriei a fost călcat cu furie şi hârţoagele au început să alimenteze flăcările. Le-a ieşit în cale brigadierul Pitic Ernest, care n'a rămas sdravăn după întâlnire-nici el si nici paznicii. Ţăranii aveau de lucru. Au trecut la distrugerea grajdurilor şi împărţirea atelajelor-căruţe şi vite.Fiecare pe ale lui, nu cum făcuse statul, luându-le şi din casă şi de pe bătătură.
 Comuniştii din sat şi familiile lor şi ale activiştilor şi administraţiei fugeau pe unde puteau de furia poporului jefuit.Trei zile a durat această republică de la Ciupercenii Vechi.
 Pe 7 Iunie 1959 a intervenit armata, făcând loc securităţii si miliţiei, care au deslănţuit teroarea, mergând din casă în casă, îndrumaţi de secăturile satului. Securitatea muncea din greu. După dezastrul ce-l făceau prin casele călcate, au ridicat zeci de ţărani pe care i-au dus la ei acasă, la securitatea din Craiova. Cruntă a fost răzbunarea celor ce sugeau sângele ţăranului. Au fost schilodiri şi foarte mulţi trimişi în judecată, într'un proces înscenat. Printre victime s-au numărat: Bâzoi Ilie (5 ani), Bâzoi 0prea (5 ani), Casapu Ion (5 ani), Casapu Oprea (5 ani), Ciucă Florea (6 ani), Lungu Ion (8 ani), Miţoi Ilarion (3 ani), Neţoiu Constantin (3 ani), Oltean Petre-Caval (5 ani), Plăvitu Gheorghe (7 ani), Răchieru Gheorghe (7 ani), Lungu Oprea, Sandu O. .Ştefan-zis Tunăreanu (7 ani). Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, şi celorlalţi li s-au dat pedepse administrative exprimate în luni, şi cu toţii au luat drumul lagărilor de exterminare din Delta şi Bălţile Dunării.
 Pentru a îngrozi şi pe ţăranii din împrejurimi, au arestat şi pe alţii. De exemplu, din comuna vecină, Moţăţei, au arestat-printre alţii-pe ţăranul Voinea P. Constantin şi l-au condamnat la 7 ani înscenându-i ca a sfătuit lumea sa nu se înscrie în colectiv.
 Din com. Poiana Mare, situată la 2-3 km.de Ciuperceni, a arestat pe ţăranul Chimisliu C. Vasile, că în timpul revoltei din vecini a îndemnat consătenii să ceară retragerea din colectiv şi să-şi ia atelajele înapoi. Arestat pe 11 Iunie 1959, în procesul înscenat după tortura de la securitatea Craiova i s-au repartizat 5 ani. Tot prin înscenări, pentru limitarea revoltelor din Poiana Mare, au mai fost condamnaţi Buzatu I. Florea-fost membru PNL (la 7 ani); şi pe Picu P.Florea, pentru îndemnul (dat) oamenilor de a-şi retrage atelajele-ca şi cei din Ciuperceni-l-au condamnat 10 ani.
Din com. Maglavit, vecină şi ea cu Ciuperceni, fusese arestat învăţătorul Georgescu Vasile cu pedeapsă administrativă-mort închis.
Pentru discuiţii în legătură cu retragerea din gospodărie în care se trăieşte rău, purtate în acelaşi timp cu cele petrecute la Ciuperceni, a fost arestat, din comuna Corcova, raion Strehaia, ţăranul Iancu Marin, căruia i s-au dat 5 ani.
 "PE EI, MĂ, SĂ-I RUPEM IN MÂINI, SĂ DESFIINŢĂM COLECTIVA ŞI SĂ MERGEM FIECARE LA TERENUL NOSTRU"
Acestea au fost cuvintele tânărului de 25 ani GEORGESCU MARIN, din comuna DĂBULENI, raion Gura Jiului, rostite pe 24 Iunie 1959.
 Peste Oltenia parcă adia un vânt de libertate de sub opresiunea comunista, strigându-se „jos cu ei !" şi „jos colectivele !".
DĂBULENI
Comună foarte mare şi bogată, renumită în vinuri, cu o populaţie de peste 10.000 locuitori, deci un fel de orăşel-şi oameni harnici.
 Dorinţa de ieşire din colectiv ajunsese şi aici. A fost răzmeriţă mare. Sute de oameni au venit la Sfat, şi cereau mereu restituia rea pământurilor. Cam din 20 Iunie 1959 începuse agitaţia.
 Satul fusese înconjurat de armata pregătită să intervină dacă se trece la confruntări. Pe 24 Iunie 1959 a fost apogeul. Se cerea mereu desfiinţarea G.A.C-ului. În acea zi, când preşedintele a vrut să între în local împreună cu funcţionarii, a ieşit în faţă tânărul Georgescu Marin şi a strigat: „pe ei, mă, să-i rupem în mâini !".
 Preşedintele cu funcţionarii au reuşit să se ascundă într'un birou, la care i-au spart geamurile ca să iasă afară, şi tot Georgescu Marin a aruncat cu pietre după preşedintele, care-o rupsese la fugă. Se zice, după o sursă din închisoare, că a primit ordin colonelul să-l înlocuiască provizoriu pe primar. Colonelul s'a prezentat la primărie, a adunat oamenii, şi le-ar fi spus: „De azi eu sunt primarul vostru; cine vrea să se retragă din colectiv, să vină să facă cerere, şi eu o aprob". S-a dus vestea că s-a destrămat colectivul de la Dabuleni.
 S-a ordonat, de către Drăghici, să se facă arestări în toata Oltenia-cu toţi care pot polariza ţăranii în jurul lor, cu învăţătorii şi preoţii influenţi, şi mai ales cu toţi foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori. S-a planificat pe raioane şi s'a început pe 24 iunie cu Gura Jiului, şi a durat strângerea până la 7 Iulie, când a fost Olteţul ultimul.
„Ultimul e un cuvânt convenţional, fiindcă în practica securităţii aşa ceva nu există .Colonelul Toma Popescu era un mic Beria.
 Au fost arestaţi circa 3000 de oameni, dintre care 4-500 erau numai preoţi..Şi tortura a fost înspăimântâtoare. GEORGESCU Marin, torturat, a fost condamnat la 17 ani prin Sen(tinţa). nr. 975/1959 a T(ribunalului). M(ilitar).Craiova.
LA CUCEU-JIBOU SE RIDICĂ ÎMPOTRIVA REŢINERII GRÂULUI
 Nemulţumirile erau generalizate pe întreaga ţară. Pe data de 2 August 1958, ţăranii din comuna Cuceu, de lângă Jibou, s'au ridicat în masă şi s'au dus la arie, unde li se oprise grâul; au pus mâna pe saci, luându-şi grâul muncit acasă. S'a strigat că nu au nevoie de întovărăşire agridolă şi că nu vor da nici un bob de grâu din munca lor. Venind de urgenţă, securitatea din Cluj a fost informată că ţăranul BALĂNEAN Gh. Ştefan, născut pe 19-04-1908, a fost în fruntea celor peste 250 de ţărani care s-au revoltat, şi a afirmat că nu mai vor oamenii să lucreze în colectiv şi nu trebuie să le reţină grâul. Dus la securitate, a fost chinuit şi i s'a înscenat un proces, condamnându-l la 7 ani prin Sent.nr. 496/17-11-1959.
 Arestările împotriva ţăranilor care se împotriveau au fost numeroase şi în Transilvania, chiar dacă se făceau proteste individuale-însă scopul era de a intimida populaţia. Din sutele de condamnări, câteva exemple sunt esplicative: Gherman Gavrilă-condamnat 4 ani (din com.Şieu); Vidican Viorel-la 3 ani (din com. Logic-Mureş), Lazăr Ion-condamnat 5 ani (din com..Ciulea-Cluj); Porumb Gheorghe-la 4 ani (din com. Ciulea-Cluj), Mânăstireanu Ion-la 4 ani (din com. Mihăieşti-Cluj), Miron Gheorghe-condamnat 4 ani (din com. Dâmb-Cluj), Mititean Iulian-la 3 ani (din Nă-săud); Maxim Nicolae-la 5 ani (din com.Băbeni-Cluj), ş.a.
 Dar nu trebuiesc uitaţi cei ridicaţi şi duşi în lagările de muncă forţată, pe baza unor pedepse administrative exprimate în luni, şi al căror număr era foarte mare.
REFUZ AL ŢĂRANILOR
 Preşedintele Sfatului popular din com. Maldăieni, raionul Roşiori, a dat dispoziţie personală să se reţină ţăranilor fondul de sămânţă, fondul de bază şi plata contractelor. Oamenii au refuzat să mai treiere. A intervenit miliţia. Şi în raionul Brăneşti preşedintele Sfatului a dat dispoziţie ca la anumiţi ţărani, ce nu-1 lăsau să facă ce vrea el, acestora să li se facâ contracte pentru cereale obligatoriu, pe arie.
 Preşedinţii erau adevăraţi agenţi ai securităţii, furnizându-le „marfă" pentru a nu şoma. Exemplu concludent s-a petrecut în comuna Suseni din raionul Gheorghieni, unde un astfel de preşedinte a reclamat pe ţăranul Ferenczi Francisc că i-a spus în luna August că viaţa în cadrul întovărăşirii este mai grea decât în gospodăria individuala, şi în Septembrie l-a insultat în legătură cu comasarea terenurilor. Securitatea l-a arestat pe 21 Sept. 1959 şi a fost condamnat la 4 ani prin Sent. nr.154/1960 a T.M.Cluj.
UN NOU VAL DE ARESTĂRI
 După masivele arestări din Oltenia de la sfârşitul lunii Iunie, tot A.Drăghici cu A Nicolschi au hotărît arestarea tuturor deţinuţilor politici eliberaţi după moartea lui Stalin. In 19/20 Sept 1959 au fost ridicaţi toţi deţinuţii care erau trimişi cu D(omiciliu).O(bligatoriu). pe Bărăgan schimbându-le denumirea în deţinuţi administrativi. Au ajuns la lagărul 9 Culme, apoi în Delta Dunării şi în Bălţi, la mun-ca de exterminare.
Tot pe baza delaţiunii, metoda sovietică de stăpânire a maselor, a fost arestat şi Stoica Ilie de 53 ani, ţăran harnic şi cântăreţ la biseica. Un consătean (pâna ieri) a decis să se înscrie în partid, şi în autocritica ce şi-a făcut-o a denunţat pe Stoica Ilie, care i-a spus că cei înscrişi în GAC-uri vor ajunge sâ mănânce la cazan, vor muri de foame şi vor fi sărăciţi. Iar când i-a spus că se înscrie în partid, Stoica i-a atras atenţia: „ai început să te apuci de prostii, să faci politică". Organizaţia de bază a adus cazul la cunoştiinţa securităţii, care l-a ridicat pe 28-09-1959, pentru „lămuriri", ieşind cu coastele rupte, şi cu 5 ani în spate prin Sent.340/1960 a T.M. Craiova.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0031]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti