Ghe NICA-Blog: Groapa de la Barsa *muntii Apuseni

luni, 3 iunie 2013

Groapa de la Barsa *muntii Apuseni

Groapa de la Barsa
*Drumetie

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padiş – Cetăţile Ponorului. Este o depresiune de forma ovală, cu axa mare de 2 km, orientată pe direcţia NV-SE şi axa mică de 1 km. Partea de nord-est este constituită din roci impermeabile pe care izvorăsc şi curg câteva pârâiaşe care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.
Numită şi Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dese cu aspect de mlaştina. Alături de aceasta, pădurea deasă, afinişurile, văile oarbe şi lipsa unor puncte de belvedere fac ca parcurgerea Gropii de la Barsa să devină o adevărată aventură.
În zonă există multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prăbuşit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apă negricioasă situat într-o dolină (Tăul Negru) şi mai multe peşteri. Cea mai mare cavitate subterană din zonă este Sistemul Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, alcătuit din sectorul Zăpodie, cu un parcurs extrem de dificil, şi sectorul Neagra, situat în partea de est a depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km şi este de asemenea recomandat doar speologilor antrenaţi. Cele două sectoare comunică printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie - Neagra să atingă o dezvoltare de aproape 12 km.
O alta peşteră importantă este Gheţarul de la Barsa, a cărei intrare se află în partea nordică a depresiunii. Ea are o dezvoltare de 3.010 m şi face parte din acelaşi sistem de drenaj subteran cu precedenta, fără să se fi putut realiza până acum joncţiunea. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă gheaţă, mărimea blocului de gheaţă variind în funcţie de sezon.
Poteca marcată ce străbate Groapa de la Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apă potabilă se află în partea sudică, în apropierea intrării în sistemul Zăpodie - sectorul Neagra.
Două obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudică a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separă de Valea Galbenei sunt: Gheţarul Focul Viu şi Piatra Galbenei.
Sursa:http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=67&Itemid=79&lang=ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;