SITUAŢII LIMITĂ
Cinci mari pericole în munţi
Ai două numere de urgenţă, 112 şi 0SALVAMONT (primul caracter e zero, nu litera O). Dacă nu ai semnal, urcă pe creastă.
FURTUNĂ. Trebuie să cobori cât de mult sub creastă. Dacă găseşti o grotă fără animale e perfect. Nu te adăposti sub un copac izolat. Fii atent să nu ai contact cu stânca. Nu purta obiecte metalice pe piele. Un turist polonez a murit lovit de fulger şi se pare că ar fi scăpat cu viaţă dacă nu purta un lănţişor.
NOAPTEA PE MUNTE. Dacă te rătăceşti şi se apropie noaptea, apelează salvatorii. Alege un loc de staţionare pe cât posibil ferit de intemperii. La temperaturi scăzute, membrii grupului trebuie să stea unii lângă alţii, ghemuiţi, copiii şi femeile de preferinţă în mijloc.
TRASEU PIERDUT. Când e ceaţă, încercaţi să mergeţi răsfiraţi. Astfel, dacă cel din faţă nu găseşte următorul marcaj, poate striga la cel din spate să rămână la precedentul marcaj. Dacă nu mai găseşti marcajul, ia-o la vale, dar evită grohotişurile şi pantele cu iarbă cu o înclinaţie mai mare de 40 de grade. Când dai de primul curs de apă, ţine-l în aval. Dacă e nevoie să-l traversezi, alege un loc unde albia e lată, apa puţin adâncă (sub genunchi), iar viteza curentului de apă – redusă.
ÎNTÂLNIRE CU URSUL. E bine să ştii că şi el e destul de speriat când te vede. Bateţi în retragere încet, cu faţa către animal, fără mişcări ample şi bruşte. Alegeţi o postură semighemuită, pentru ca animalul să vă perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt şi staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia aşezând uşurel un pacheţel de mâncare care îi va distrage atenţia (nu îl aruncaţi spre el).
COLEG ÎN PRĂPASTIE. Gândeşte-te bine: nu te aventura să îl salvezi dacă nu eşti convins că poţi ajunge în siguranţă la el. Sună salvatorii şi coboară la el dacă se poate. Ai grijă însă să nu mişti pietre, acestea l-ar putea lovi. Dacă ajungi la el, nu îl mişca din loc, poate avea răni grave, iar tu îi poţi înrăutăţi starea. Dacă ai cunoştinţe de prim ajutor şi ştii că poate fi mişcat, du-l într-un loc sigur şi acoperă-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. Nu-i administra alcool şi ţine-l hidratat.
ATACAT DE ŞARPE. Şerpii sunt activi dimineaţa şi spre seară, în timpul zilei fiind ascunşi pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active şi noaptea, când vânează. Nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în muşcătura de apărare, şarpele foloseşte foarte puţin venin sau chiar deloc. În muşcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare.
Înainte de a monta cortul sau a vă aşeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung.
Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică şi este eficientă numai imediat după muşcătură şi dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor:
În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze şi nici să se mişte. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin şi dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia aşezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul muşcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează şi se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona muşcăturii şi se scoate garoul.
În celelate situaţii, când din momentul muşcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona muşcăturii. Victima se aşază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, uşă etc) şi se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere!
În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil şi se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul muşcăturii, în funcţie de localizarea acesteia şi cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/
Cinci mari pericole în munţi
Ai două numere de urgenţă, 112 şi 0SALVAMONT (primul caracter e zero, nu litera O). Dacă nu ai semnal, urcă pe creastă.
FURTUNĂ. Trebuie să cobori cât de mult sub creastă. Dacă găseşti o grotă fără animale e perfect. Nu te adăposti sub un copac izolat. Fii atent să nu ai contact cu stânca. Nu purta obiecte metalice pe piele. Un turist polonez a murit lovit de fulger şi se pare că ar fi scăpat cu viaţă dacă nu purta un lănţişor.
NOAPTEA PE MUNTE. Dacă te rătăceşti şi se apropie noaptea, apelează salvatorii. Alege un loc de staţionare pe cât posibil ferit de intemperii. La temperaturi scăzute, membrii grupului trebuie să stea unii lângă alţii, ghemuiţi, copiii şi femeile de preferinţă în mijloc.
TRASEU PIERDUT. Când e ceaţă, încercaţi să mergeţi răsfiraţi. Astfel, dacă cel din faţă nu găseşte următorul marcaj, poate striga la cel din spate să rămână la precedentul marcaj. Dacă nu mai găseşti marcajul, ia-o la vale, dar evită grohotişurile şi pantele cu iarbă cu o înclinaţie mai mare de 40 de grade. Când dai de primul curs de apă, ţine-l în aval. Dacă e nevoie să-l traversezi, alege un loc unde albia e lată, apa puţin adâncă (sub genunchi), iar viteza curentului de apă – redusă.
ÎNTÂLNIRE CU URSUL. E bine să ştii că şi el e destul de speriat când te vede. Bateţi în retragere încet, cu faţa către animal, fără mişcări ample şi bruşte. Alegeţi o postură semighemuită, pentru ca animalul să vă perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt şi staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia aşezând uşurel un pacheţel de mâncare care îi va distrage atenţia (nu îl aruncaţi spre el).
COLEG ÎN PRĂPASTIE. Gândeşte-te bine: nu te aventura să îl salvezi dacă nu eşti convins că poţi ajunge în siguranţă la el. Sună salvatorii şi coboară la el dacă se poate. Ai grijă însă să nu mişti pietre, acestea l-ar putea lovi. Dacă ajungi la el, nu îl mişca din loc, poate avea răni grave, iar tu îi poţi înrăutăţi starea. Dacă ai cunoştinţe de prim ajutor şi ştii că poate fi mişcat, du-l într-un loc sigur şi acoperă-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. Nu-i administra alcool şi ţine-l hidratat.
ATACAT DE ŞARPE. Şerpii sunt activi dimineaţa şi spre seară, în timpul zilei fiind ascunşi pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active şi noaptea, când vânează. Nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în muşcătura de apărare, şarpele foloseşte foarte puţin venin sau chiar deloc. În muşcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare.
Înainte de a monta cortul sau a vă aşeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung.
Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică şi este eficientă numai imediat după muşcătură şi dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor:
În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze şi nici să se mişte. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin şi dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia aşezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul muşcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează şi se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona muşcăturii şi se scoate garoul.
În celelate situaţii, când din momentul muşcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona muşcăturii. Victima se aşază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, uşă etc) şi se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere!
În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil şi se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul muşcăturii, în funcţie de localizarea acesteia şi cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu