1. Gara Baiesti (320 m alt.) — Ohaba de sub Piatra (320 m) — Salasu de Sus (475 m) — Nucsoara (637 m) — Poiana Cirnic (980 m) — cabana Pietrele (1480 m) — Secera (curmatura) Bucurei (2206 m)— lacul Bucura (2041 m). Marcaj: banda albastra (incepe chiar din gara Baiesti). Timp de mers cu un autovehicul, de la Ohaba de sub Piatra la Cirnic se ajunge in trei sferturi de ora (19 km) (de la Baiesti la Ohaba de sub Piatra, pe DN 66, sint 2 km distanta); in continuare (drum forestier si poteca), de la Cirnic la cabana Pietrele, mergind pe jos, se urca timp de aproximativ 1 ora si 50 de minute; pentru parcurgerea ultimei etape (cabana Pietrele—lacul Bucura) sint necesare 3½ ore. In total, mergind numai pe jos, 10—11 ore.
Celor care au ales calatoria pe calea ferata ca drum de acces spre Muntii Retezat, pentru coborirea din tren le recomandam halta Ohaba de sub Piatra si nu gara Baiesti. Aceasta, intrucit autobuzele I.T.A. care circula intre Hateg si Nucsoara fac statie si in halta Ohaba de sub Piatra. Mentionam ca, in timpul sezonului de vara, traseul cursei Hateg — Nucsoara se prelungeste pina la Poiana Cirnic. Pentru cei ce se deplaseaza cu autovehicule proprii, notam distantele kilometrice pe acest traseu: Hateg (O km) — halta Ohaba de sub Piatra (11 km) — Salasu de Jos (15 km) — Salasu de Sus (18 km) —Malaiesti (21 km) — Nucsoara (24 km) — Poiana Cirnic (30 km).Cei care, coboriti din tren in gara Baiesti, sint in situatia de a parcurge drumul pina la cabana Pietrele mergind pe jos, au posibilitatea de a scurta din distante si de a reduce din timpul de mers; astfel, de la Baiesti, trecind prin satele Riu Alb si Matesti, se ajunge in Salasu de Sus (475 m), folosind un drum local.
Inspre Salasu de Sus, traseul nostru foloseste insa soseaua de pe valea Salasului, fapt ce face ca orientarea sa fie lipsita de dificultati. Drumul, panglica de argint, se asterne domol de-a curmezisul sesului pe fata caruia, in vara, holdele isi fring paiul de rod greu. Drept in fata, spre miazazi, uriasii de piatra apar estompati in picla departarilor, intre ei, nu mai inalt ci deopotriva aproape cu vecinii sai, virful Retezat iti fura privirile numai pentru el. Privindu-l, gindul iti zboara inapoi la basmele copilariei cind, iarna, la gura sobei, cu capul in poala bunicii, auzeai ca prin vis, caci erai aproape cu totul adormit:
„atunci, Fat-Frumos a scos palosul si, purtindu-l roata in jur, a izbit unul dintre cele sapte capete ale balaurului. Si atit de naprasnic a lovit, incit, odata cu capul jivinei, palosul a retezat si virful muntelui'
Povestea de atunci noi o vedem acum aievea. De aici, de departe, nici nu-ti vine sa crezi ca ar fi fost altfel decit zmei, o Ileana Cosinzeana si un Fat-Frumos care reteza muntii, facindu-i mai frumosi pentru noi cei de astazi.
Dincolo de Salasu de Jos, drumul se asterne in serpuiri argi. Din loc in loc, pe linga gospodari i le satului, covoarele intinse de maci — rosii, albi si vinetii—cultivati pentru saminta lor, isi leagana podoaba florilor in adierea lina a vintului.
Ajunsi in Salasu de Sus drumetii au prilejul de a cerceta un interesant monument de arhitectura veche. Este vorba de vestigiile situate in zona de NE a comunei, unde se afla ruinele unei cetati feudale (secolele XIII—XIV), cu patru bastioane si cu urmele unui pod suspendat. Se mai afla aici si zidirile naruite ale unei biserici vechi. Mai vechi decit aceste vestigii, in apropiere, se afla.si urmele unor asezari romane in vecinatatea carora (in comuna si catre locul numit Sasa) s-au gasit doua tezaure monetare (dacice si romane).
Mergind pe sosea, intre Salasu de Sus si Nucsoara, se trece prin Malaiesti (550 m alt.), sat in care se afla ramasitele unei alte fortificatii feudale. Din comuna Salasu de Sus insa, fara a mai trece prin Malaiesti, se poate inca scurta drumul, folosind un sleau de caruta care, la 200—300 de metri dupa iesirea din comuna, se ramifica la drepta si, trecind peste piriul Salas si printre culturile agricole, ajunge la Nucsoara, in soseaua forestiera.
Nucsoara, sat al comunei Salasu de Sus, este situata la 637 m alt., pe versantul sudic al culmii ce face cumpana de ape dintre piraiele Salas si Nucsoara, primul afluent al Streiului si cel de al doilea, tributar al Riului Mare. Nucsoara este cea mai potrivita poarta de intrare catre unele dintre cele mai importante obiective turistice ale Muntilor Retezat (cabana Pietrele, lacul Pietrele, lacul Bucura, vf. Peleaga etc. ).
De la Nucsoara mai departe, calea catre cabana Pietrele foloseste drumul forestier care trece peste piriul Nucsoara pe un pod arcuit elegant peste vale. De la pod, pe o mare distanta (circa 4 km), drumul strabate, in urcus, O zona de goliste lipsita de padure; de aici, piscurile, culmile si custurile Retezatului ni se infatiseaza ca o deosebit de frumoasa vedere panoramica: culmea Galesului, vf. Valea Rea, Papusa si Peleaga, vf. Pietrele, Bucura si Retezatul.
La cantonul silvic din Poiana Cirnic se ajunge dupa ce se depaseste o zona impadurita cu arborii caracteristici subzonei padurilor mixte.
Dincolo de canton, drumul continua inca pe o scurta distanta dupa care traseul nostru urmeaza, la dreapta, o panta pietroasa ce suie pieptis prin padure. Dupa aproape o jumatate de ora de -la plecarea din Poiana Cirnic, ajungem intr-un luminis, situat la circa o ora de mers pina la cabana Pietrele. De aici se vede, jos in vale intre brazi, catre stinga, cascada Lolaia la care duce o poteca ciobaneasca; cararea aceasta coboara pina in firul vaii Pietrele (imediat in amonte de confluenta acesteia cu piriul Cheagului), trece apa si, urcind pe Picioru Galesului, ajunge la o stina. Din aceasta poteca, pe malul drept al vaii, se ramifica un hatas pe care, dupa 30—40 de pasi, ajungem in locul de unde, sub noi, se vad de aproape cele doua trimbe de apa, cu creasta de spuma, prin care, peste piept de stinca, cascada Lolaia se zvirle intr-un gildan de piatra dincolo de care valea Pietrele isi vede mai departe de drum.
Revenind la traseul marcat, ne continuam calea pe poteca ce sare din piatra in piatra, furisindu-se printre molizii care, pe aici, sint singurii stapini. Urcam apoi pe serpentinele din susul clinei de vale si intram apoi intr-o poiana in care blocurile de sfinca sint presarate ca ciupercile.
Depasind poiana, zarim curind cabana, strajuita de aceiasi colosi de piatra pe care i-am admirat cind ne aflam inca pe terasa din stinga piriului Nucsoara (nu se mai vede insa virful Retezat). Coborim in vale, traversam pe punte piriul Stinisoara si, luind-o catre dreapta, poposim intre acareturile cabanei Pietrele.
Cabana este situata pe versantul drept al vaii Stinisoara, nu departe de confluenta acesteia cu valea Pietrele; construita dupa ce un incendiu mistuise vechea cabana din aceasta zona si care purta numele vaii in care era amplasata, noua cabana a pastrat denumirea celei ce o precedase. In prezent, vara, capacitatea cabanei este sporita cu aproape 200 de locuri (corturi si casute de camping).
In continuarea drumului catre lacul Bucura, lasam in stinga cararea ce duce spre Nucsoara si, urcind malul din fata, o luam catre dreapta. Marcajul este condus de-a coasta, pe stinga vaii Pietrele, urcind usor prin padure. Coborind apoi oleaca si urcind dupa aceea, iesim dintre copaci. La liziera padurii, linga poteca, se afla refugiul de vinatoare Gentiana (1670 m alt.). In fata, valea Pietrele, lipsita acum de vegetatie arborescenta, ne lasa sa vedem, lamurit si pe un front larg, toate urmele care marturisesc'cit de puternica a fost pe aici actiunea glaciatiei cuaternare.
Ne continuam calea de-a lungul firului vaii, strabatind ingramadirea haotica de pietroaie, risipite pretutindeni, pe vale si pe versantii ei, de uriasul fluviu de gheata ce a alunecat cindva pe aici. Unul dintre acesti bolovani, Bordul Tomii (1890 m alt.), mare cit o casa, sta pravalit intr-o rina; inspre nord, sub o parte a steiului, se afla un spatiu liber care poate fi folosit ca adapost atunci cind noaptea sau vremea rea te-au prins pe drum.
Continuind urcusul, ajungem curind pe o terasa a caldarii glaciare in care se afla cuibarit lacul Pietrele (1990 m) un lac putin intins ca suprafata (circa 5000 m2) si cu o adincime ce nu depaseste un metru. De forma neregulat-circulara, lacul are, catre mal, o insula de jnepenis; pietroaiele tarmului sint colorate de mineralele pe care le contine apa, astfel incit lacul pare ca este incins cu un briu rosu.
Uneori, pe pajistea de linga lac, administratia cabanei Pietrele monteaza o tabara de corturi, amenajare deosebit de pretioasa pentru cazarea drumetilor ce cerceteaza aceste locuri.
Traversind emisarul lacului, ne continuam calea strabatind zone cu grohotis de bolovani mari si urcind din ce in ce mai pieptis, pe serpentinele ce incearca sa domoleasca cit de cit priporul versantului sudic al caldarii Pietrele, iesim la liman, la 2206 m alt., in larga sa de pe culmea dintre vf. Bucura si vf. Custura Bucurei, in Curmatura Bucurei, careia localnicii ii spun atit de sugestiv, „Secera Bucurei', denumire ce reda corect infatisarea seii.
Privelistea de care, petimp senin, ne putem bucura odata ajunsi aici, este de o rara frumusete, inspre sud se profileaza pe cer, virfuri si culmi, custuri ascutite si spinari lin ondulate, vai adinci pline de farmecul sever al jocului dintre umbra lor neagra si stralucirea luminii reflectata ici si colo de peretii de piatra, „ochiuri de mare' incremenite pe funduri de zanoage si pete de zapada ce dainuie inca la picioarele stincilor; iata atitea si atitea alte minuni peisagistice ce ni se infatiseaza privirii, basm din o mie si una de nopti tors de natura peste plaiurile pamintului romanesc.
Dominind cu autoritate acest fermecator peisaj, lacul Bucura ne trimite indemnul de a poposi pe malurile lui. O putem face dupa ce, plecati din Secera Bucurei, vom fi coborit pe serpentinele potecii croita pe versantul nordic al caldarii Bucura. Lacul Bucura, cel mai intins ca suprafata dintre lacurile glaciare ale Carpatilor este situat la poalele decanului de altitudine al piscurilor Muntilor Retezat, vf. Peleaga (2509 m). Aici, pe tapsanul de deasupra malului vestic al lacului, se afla ultimul semn al traseului marcat cu banda albastra si care ne-a condus din gara Baiesti si pina in zona centrala a Munti lor Retezat
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu