Regiunea Rosiorii de Vede in flacari
de Cicerone Ionitoiu
#6
După Vlaşca, a venit rândul Teleormanului să intre în răscoală, făcând ca aceasta să se întindă de la Videle şi până la Olt..
La 28-30 km nord de Roşiorii de Vede, de-a lungul pârâului Tecuciului-afluent al râului Vedea, se întinde comuna DOBROTEŞTI, cunoscută şi sub numele de Doagele-una din localităţile bogate ale judeţului, dar mai ales cu oameni muncitori şi descurcăreţi în toate.
Aici şi-au găsit comuniştii, cum se zice, o „vacă de muls" şi au jupuit-o în tot felul, ba cu cote, ba cu impozite de tot felul, ba i-a lăsat pe unii să intre în colectiv-să se izbească de realitatea comunistă, crezând că nu e departe până ce se va nărui tot ce este contra naturii. Până într-o zi.
Şi acea zi a fost cea de 7 Martie 1961, când au văzut pe vicepreşedintele raionului, pe Florian Florescu că tot măsoară şi bate ţăruşi. A început pe la 9 dimineaţa. Au întrebat din curiozitate oamenii ce are de gând să facă. Şi se tot strângeau la faţa locului. Şi el se lăuda că le face sediu nou pentru colectiv. Şi unul a început să scoată un ţăruş, să-i spună că nu e bine bătut acolo. Altul a scos alt ţăruş şi i l-a dat să-l bată la el acasă. O femeie i-a zis serios că ar fi mai bine să le dea cererile de înscriere înapoi, că ei nu au vrut, ci au intrat forţat,şi le-au luat şi carul, şi boii-şi nu mai au cu ce să aducă iarbă să crească văcuţa, să dea lapte copiilor.
Alături sta cu maşina plutonierul major Ilie Ştefan, şoferul securităţii din Roşiorii de Vede. După vreo două ore de hârăială, deoarece Floricel Florescu nu se oprea din lucru şi-i sfida, au început să-l ia la goană cu pietre, şi apoi la bătaie.
Lelea Zdârca s-a repezit şi a început să tragă clopotul a jale, iar plutonierul a fugit la telefon să-şi anunţe şefii de la Roşiori. Între timp vicepreşedintele era plin de sânge, şi faţa.tumefiată-şi cu câteva răni pe cap. Fugea şi căuta un loc de ascuns. A gâsit hornul unei case din vecini, de unde- găsit fiind-l-au luat din nou la bătaie. Maşina securităţii dispare, şi atunci ţăranii-dându-şi seama că a plecat ca sâ ceară ajutoare-au început să se organizeze, să facă baricade: la Sfatul popular, la biserică şi la noul sediu ce voiau să-l ridice.
Secretarul sfatului a anunţat între timp pe generalul Negrea, adjunctul lui Alexandru Drăghici, asupra situaţiei grave. Lumea a intrat în sfat ca să-şi ia cererile, iar secretarul Ică Roşu a fugit la dispensarul din apropiereşi a îmbrăcat un halat alb.
Afară, oamenii se organizau pentru apărarea comunei, înarmându-se cu topoare, furci, târnăcoa-pe-şi au făcut ordine, devastând sediul vechi al colectivului împreună cu documentele, în căutarea cererilor de înscriere. Erau stăpâni pe situaţie până la orele 4 după amiază, când şi-a făcut apariţia Ilie Ştefan, însoţit de două IMS-uri pline cu securişti. Au fost opriţi la primul baraj de către mulţime care i-a dat voie să-l ia pe rănit. L-a dus în spate, într'o maşină, scoţându-l afară din comună, unde aştepta o salvare să-l ducă la spitalul din Roşiori.
Pe la orele 18 soseşte prima întăritură de miliţieni de la raion, căutând să împrăştie mulţimea. În busculada care are loc se trage în aer, dar un miliţian trage şi în plin, rănind în picior pe Stan Martac. Furia creşte-şi oamenii sar pe miliţieni, care reuşesc să se retragă şi să se baricadeze în sfatul popular, în aşteptarea ajutoarelor.
Generalul Negrea luase măsuri de represiune şi de a înăbuşi răscoala. După ce s'a lăsat noaptea, au apărut maşini încărcate cu miliţieni şi securitate de la Roşiori, Turnu Măgurele, Videle, Drăgăneşti-Olt, Drăgăneşti-Vlaşca-şi de la Costesti-Argeş, de unde s'au trimis 50 muncitori îmbrăcaţi în salopete noi. Ca să intimideze, maşinile au venit tractând armament greu, şi comuna s'a transformat într'un adevărat teatru de război. De la aeroportul din Balaci au început sâ zboare avioane, făcând un zgomot asurzitor.
Mitralierele au început să „latre" şi ţăranii nevoiţi să dea înapoi. Era noapte, şi de peste tot se au¬zea sgomot, neştiind încotro s-o apuci. Au început să se ascundă, şi asupra comunei s'a instaurat re¬presiunea. Era o adevărată vânătoare după ţărani. Primul drum era la şcoală, unde-înşiraţi cu faţa la perete şi mâinile după ceafă-erau loviţi cu cismele şi patul armelor. În această situaţie i-au găsit autorităţile, venite să vadă cine a avut curajul să nesocotească măsurile partidului.
Printre mai mari era „câinele roşu"-Anghel Bodârlău (preşedintele raionului), Ion Stănescu-secretarul Sfatului Popular raional, generalul Negrea-şeful operaţiunii, şi alţii mai mici. Satul a stat sub ocupaţie 6 luni, în care timp tot mereu se mai aresta câte unul, după indicaţiile activiştilor şi sfatului popular. Familiile erau terorizate şi nevestele batjocorite, copiii nu mai puteau merge la şcoală, învăţătorul-a-restat, ca şi cei doi preoţi, fiindcă comuna avea două biserici. Primul transport a fost de circa 100 de ţărani-femei, bărbaţi şi copii-care, duşi la securitate, erau întâi chinuiţi, şi apoi întrebaţi ce au făcut, după care-zdrobiţi-luau drumul lagărilor de exterminare prin muncă forţată.
Printre ei s-au numărat: BĂLŢATU I. Anghelina, născută în 1910, zisă Lina-condamnată 36 de luni; BURCĂ N.. Tudor, n.22-09-1911, condamnat la 48 de luni; CALOTĂ N. Domnica, n.7-10-1907, condamnată 36 de luni; CIOBANU S. Floarea, născută 23-07-1900, condamnată 36 luni; CIOBANU Ioana, chinuită în anchetă şi învinuită că i-a dat altceva să bea vicepreşedintelui Floricel Florescu când a cerut apă-condamnată 48 de luni; CĂLIN M. Ioana, născută 12-06-1912, condamnată 36 de luni- condamnată cu fiica; CĂLIN C. Păuna, născută 14-03-1942, condamnată 36 luni; DĂNALACHE M. Dumitru, n.11-09-1894.condamnat 60 de luni; DĂNALACHE A. Ilie, născut în 1923,.condamnat 48 de luni; DĂNALACHE I. Ion, n.27-01-1925, condamnat la 60 de luni; GRIGORE C. Mihai, n.5-03-1925, a fost condamnat la 48 de luni; GRIGORIŢĂ N. Ioan, n.20-07-1938, a fost condamnat la 48 de luni; ISCRU Constantin, preot, a fost condamnat 1 an; ISTRATE M. Tudor, născut 25-05-1914, preot, condamnat 60 de luni; MARTAC I. Ana, născută 3-02-1942, a fost condamnată 36 de luni; MARTAC C. Ştefan, n. în 1891, a fost condamnat la 36 luni; MARTAC O. Ion, n.27-12-1898, zis Boldişor-condamnat la 60 de luni; MARINA Şt. Rada-zisă Oprea Rada, născută 2-03-1903, condamnată la 36 de luni; MANOLACHE Ion, condamnat 48 de luni; PETRE I. Constantin, născut 1-05-1941, condamnat 60 de luni; PITIŞ M.Stanca, născută 3-09-1921, condamnată la 36 luni; ROŞIE M. Ion-zis Ene al Linei Titi, n.27-01-1913, condamnat 60 de luni; STANCU P. Ion-zis Păunica, n.3-06-1910, condamnat la 60 de luni; TRINCU I. Marin, n.6-06-1937,.condamnat la 48 de luni; TECUCEANU M. Ion, născut 25-09-1912, condamnat la 36 luni; VĂCARU P. Ion, n.6-07-1939, condamnat la 60 de luni; VÂCARU P. Năstase, n.4-04-1929, a fost condamnat la 48 de luni; VODĂ A. Stan,n.25-09-1937, condamnat la 48 luni.
Numărul arestaţilor a fost foarte mare, şi cu toţii au trecut prin lagările din Bălţile Dunării, Delta Dunării, iar femeile-pe la GAI-Arad.
TITULEŞTI
În această comună situată pe râul Vedea, la circa 15 km.Vest de Dobroteşti, s-au făcut manifeste pentru ieşirea din colectiv. A fost arestat STANCA R. Radu, născut pe 10-03-1924-şi condamnat la 60 de luni.
MIHĂIEŞTI
Din această comună, aşezată între Roşiorii de Vede şi Drăgăneşti-Olt, s'a înaintat o scrisoare C.C.-ului P.M.R., arătându-se nedreptăţile făcute de colective şi cerând desfiinţarea lor. Au fost ares¬taţi PETERAN V. Ioan (n.26-09-1914) şi STANCU I. Aurelian (năs.23-11-1896), şi-după chinuri-au fost condamnaţi la câte 60 de luni fiecare.
SILIŞTEA NOUĂ
La 15 km nord de Dobroteşti, s'a ţinut adunarea generala a gospodăriei colective, în cursul căeia s'a criticat conducerea şi s'au adus acuzaţii, cerându-se retragerea si desfiinţarea ei. Ţăranii nu s'au mulţumit numai cu atât. Au trecut la fapte. Au sărit asupra sfatului popular şi au trecut la distrugerea colectivului. A(u) intervenit miliţia şi securitatea, trecând la arestări. Printre ei s-au numărat: ANGHELACHE D. Badea, n.27-07-1929, condamnat la 36 de luni; DĂNALACHE I. Constantin, n.14-01-1930, condamnat la 36 de luni DUMITRESCU Florica, născută în 1919, a fost condamnată la 36 de luni; STĂNCESCU I. Sebastian, n.10-07-1921, a fost condamnat la 36 luni.
Au trecut prin chinurile securităţii şi lagările de munca forţată din Bălţile Dunării.
NICOLAE BĂLCESCU
În această comună, situată la circa 40 km nord de Turnu Măgurele-pe Câlmaţui, s'au produs iarăşi ciocniri, cerându-se restituirea adeziunilor luate forţat şi desfiinţarea colectivului. Au fost arestaţi circa 10 ţărani-chinuiţi şi condamnaţi: BRAN I. Marin,n.10-09-1938, condamnat 60 de luni; CROITORU M. Ioana, născută pe 28-08-1938 şi condamnată la 36 de luni; ILIE I. Iancu, născut pe 1-02-1902, a fost condamnat la 48 de luni; NAIDIN M. Alexandru, n.15-05-1911, a fost condamnat 60 de luni; SOARE V.Ilie, n.29-12-1915, condamnat la 48 de luni. Şi alţii...
SOCETU
Comună aşezată la circa 15 km nord de Roşiorii de Vede, pe râul Vedea, a fost teatrul unor dez¬ordini atât la sfatul popular cât şi la colectiv, cerându-se de către ţărani retragerea şi desfiinţarea colectivului. S-au făcut arestări. Printre cei arestaţi au fost şi: CIOBANU P. Marin, n.17-08-1913, condamnat la de 48 luni; FIERESCU I. Marin, n.14-12-1901, condamnat la 48 de luni.
SMÂRDIOASA
Comună situată la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman, a cunoscut în Februarie 1961 furia ţăranilor împotriva gospodăriei colective, care-i jefuise. În grup s'au dus la sfatul popular şi gos¬podărie, maifestând şi cerând restituirea adeziunilor ce le fuseseră luate forţat. S-au făcut arestări. Printre ei: BĂDICI I. Dumitru, născut pe 22-12-1902, a fost condamnat la 48 de luni; BRATAN N.
Florea, n.23-07-1906, condamnat la 48 de luni; ZAMFIR I.Tânase,.născut pe 7-01-1901, condamnat la
48 de luni.
CERVENIA
Aşezată la circa 7 km sud de Smârdioasa, comuna Cervenia a cunoscut furia ţărănească împotriva colectivizării. După ce s'a spart şedinţa adunării generale- în care conducerea a fost acuzată de nereguli, cerându-se desfiinţarea-ţăranii s-au năpustit asupra sfatului şi colectivului, cerând restituirea adeziunilor. Au intervenit miliţia şi securitatea, făcând arestări. Printre ei s-au numărat: PUŞCACIU T. Oprea. născ.11-12-1915, a fost condamnat la 48 de luni; TACHE Şt. Tudorin, născ. 13-03-1924, a fost condamnat la 36 de luni.
CONTEŞTI
Comună situată la 6 km sud de Cerveni, tot pe râul Vedea, a cunoscut furia ţărănească, în care s'a forţat sediul sfatului popular pentru restituirea cererilor, s'a devastat colectivul şi s'au distrus do¬cumente. Printre arestaţi au fost şi: COLEA Şt .Ioan, născ.1-07-1912, condamnat la 48 de luni; GANCEA I. Constantin, născ.6-02-1929, condamnat la 48 de luni; OALĂ I. Ion,născ.8-11-1936, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată.
COSTEŞTI-ZIMNICEA - 1 MARTIE 1961
Ţăranii au intrat cu forţa în gospodăria colectivă ca să-şi ia cererile Printre arestaţi s'a numărat URUCU Alexandru, născ. 4-11-1914, condamnat 48 de luni.
BOTOROAGA
În această comună situată la 5 km.nord de Drăgăneşti-Vlaşca, pe 28 Februarie 1961 o femeie-ŞOVEI N. Elisabeta, născută pe 5-12-1919, a luat-o înaintea bărbaţilor şi a forţat intrarea în sfatul popular, făcând scandal să i se restituie cererea, că nu vrea să mai rămână muritoare de foame în colectiv.
A fost arestată de securitate şi condamnată la 24 de luni muncă forţată în lagăr.
LETCA VECHE
Focul nemulţumirilor generalizate s'a întins şi spre răsărit, cuprinzând satele unde se cerea re¬tragerea din colective.
În comuna Letca Veche, situată pe Glavaciog înainte de unirea cu Milcovăţul, ţăranii au fost mai furioşi. Au trecut prin gospodăria colectivă, cerând retragerea din colectiv si provocând unele dis¬trugeri. Securitatea a făcut arestări, şi printre cei trimişi în lagările de muncă fortatâ s'au numărat şi:
BĂLĂRIANU I. Nicolae, născut pe 1-10-1922, a fost condamnat 48 de luni;
TOTOI A. Gheorghe, născut pe 12-03-1908, a fost condamnat la 48 de luni;
VASILE Gh. Vasile, născut pe 24-03-1928, a fost condamnat la 48 de luni;
VOINEA M. Toma, născut pe 2-09-1927, a fost condamnat la 48 de luni;
PUTINEIU - GIURGIU
Răzmeriţa a ajuns şi în împrejurimilr Giurgiului, cuprinzând satele ce cereau desfiinţarea colec¬tivelor. De o mai mare amploare a fost în comuna Putineiu, la circa 20 km.vest de Giurgiu, unde circa 40 de ţărani au pornit acţiunea de retragere din colectiv. A intervenit securitatea, care a trecut la arestarea următorilor :
BALABAN M. Florea,.născut pe 2-04-1925, care a fost condamnat 36 luni;
BUCUR P. Petre, născut 18-09-1905, condamnat la 36 de luni;
MOTAN T. Tudor, născut 24-01-1901, condamnat 36 de luni;
ULEA Gh. Marin,.născut pe 7-03-1913, condamnat la 36 de luni.
Arestările erau generale-după cum am mai subliniat-şi, dacă acum pedepsele se exprimau în luni, nu erau excluse şi cele „oferite" în ani de tribunalele militare, care lucrau zi si noapte pentru a pune „pumnul în gură" ţărănimii. În acelaşi timp, de exemplu, se făceau arestări şi condamnări în Bucovina (Calafindeşti, Stefăneşti, Siteni, Băigeşti, Lozna, etc.), sub pretextul că fuseseră legionari şi ţărănişti ce îndemnau ţăranii să nu se înscrie în colective sau să se retragă.
Gheorghiu-Dej, spre sfârşitul anului, căutând să arunce vina pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu asupra arestărilor din 1951 a celor 80.000 de ţărani, spune că s-au făcut abuzuri de către aceştia şi că au fost condamnaţi numai 30.000, dar omite să spună că ceilalţi au continuat sâ facă închisoare în acelaşi regim de exterminare, pe bază de pedepse administrative. De asemenea uită că, după 1957, când cei doi nu mai erau pe scena politică, arestarea ţăranilor se făcea la fel de abuziv si chinuirea lor nu avea limită.
Anul 1962 debutează cu noi cereri de ieşire din colectiv şi restituirea pământurilor, cum a fost cazul ţăranilor arestaţi din Drăgoieşti-Suceava, sau revolta femeilor din satul Mărceşti-com. Dobra, aşezat între râurile Pârscov şi Ialomiţa, în judeţul Dâmboviţa-care au răsturnat maşinile activiştilor veniţi de la Târgovişte pe 20 Februarie 1962, când arestările s'au ridicat la peste 150 persoane.
În aceste condiţii de teroare generalizată, Gheorghiu Dej a felicitat-pe 27 Aprilie 1962-pe cei ce au „realizat" încheierea colectivizării.
Acesta era mijlocul prin care comunismul îşii anunţa „înfăptuirile", când cel mai „preţios capi-tal"-talpa ţării-a fost batjocorită şi călcată în picioare.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0036]
de Cicerone Ionitoiu
#6
După Vlaşca, a venit rândul Teleormanului să intre în răscoală, făcând ca aceasta să se întindă de la Videle şi până la Olt..
La 28-30 km nord de Roşiorii de Vede, de-a lungul pârâului Tecuciului-afluent al râului Vedea, se întinde comuna DOBROTEŞTI, cunoscută şi sub numele de Doagele-una din localităţile bogate ale judeţului, dar mai ales cu oameni muncitori şi descurcăreţi în toate.
Aici şi-au găsit comuniştii, cum se zice, o „vacă de muls" şi au jupuit-o în tot felul, ba cu cote, ba cu impozite de tot felul, ba i-a lăsat pe unii să intre în colectiv-să se izbească de realitatea comunistă, crezând că nu e departe până ce se va nărui tot ce este contra naturii. Până într-o zi.
Şi acea zi a fost cea de 7 Martie 1961, când au văzut pe vicepreşedintele raionului, pe Florian Florescu că tot măsoară şi bate ţăruşi. A început pe la 9 dimineaţa. Au întrebat din curiozitate oamenii ce are de gând să facă. Şi se tot strângeau la faţa locului. Şi el se lăuda că le face sediu nou pentru colectiv. Şi unul a început să scoată un ţăruş, să-i spună că nu e bine bătut acolo. Altul a scos alt ţăruş şi i l-a dat să-l bată la el acasă. O femeie i-a zis serios că ar fi mai bine să le dea cererile de înscriere înapoi, că ei nu au vrut, ci au intrat forţat,şi le-au luat şi carul, şi boii-şi nu mai au cu ce să aducă iarbă să crească văcuţa, să dea lapte copiilor.
Alături sta cu maşina plutonierul major Ilie Ştefan, şoferul securităţii din Roşiorii de Vede. După vreo două ore de hârăială, deoarece Floricel Florescu nu se oprea din lucru şi-i sfida, au început să-l ia la goană cu pietre, şi apoi la bătaie.
Lelea Zdârca s-a repezit şi a început să tragă clopotul a jale, iar plutonierul a fugit la telefon să-şi anunţe şefii de la Roşiori. Între timp vicepreşedintele era plin de sânge, şi faţa.tumefiată-şi cu câteva răni pe cap. Fugea şi căuta un loc de ascuns. A gâsit hornul unei case din vecini, de unde- găsit fiind-l-au luat din nou la bătaie. Maşina securităţii dispare, şi atunci ţăranii-dându-şi seama că a plecat ca sâ ceară ajutoare-au început să se organizeze, să facă baricade: la Sfatul popular, la biserică şi la noul sediu ce voiau să-l ridice.
Secretarul sfatului a anunţat între timp pe generalul Negrea, adjunctul lui Alexandru Drăghici, asupra situaţiei grave. Lumea a intrat în sfat ca să-şi ia cererile, iar secretarul Ică Roşu a fugit la dispensarul din apropiereşi a îmbrăcat un halat alb.
Afară, oamenii se organizau pentru apărarea comunei, înarmându-se cu topoare, furci, târnăcoa-pe-şi au făcut ordine, devastând sediul vechi al colectivului împreună cu documentele, în căutarea cererilor de înscriere. Erau stăpâni pe situaţie până la orele 4 după amiază, când şi-a făcut apariţia Ilie Ştefan, însoţit de două IMS-uri pline cu securişti. Au fost opriţi la primul baraj de către mulţime care i-a dat voie să-l ia pe rănit. L-a dus în spate, într'o maşină, scoţându-l afară din comună, unde aştepta o salvare să-l ducă la spitalul din Roşiori.
Pe la orele 18 soseşte prima întăritură de miliţieni de la raion, căutând să împrăştie mulţimea. În busculada care are loc se trage în aer, dar un miliţian trage şi în plin, rănind în picior pe Stan Martac. Furia creşte-şi oamenii sar pe miliţieni, care reuşesc să se retragă şi să se baricadeze în sfatul popular, în aşteptarea ajutoarelor.
Generalul Negrea luase măsuri de represiune şi de a înăbuşi răscoala. După ce s'a lăsat noaptea, au apărut maşini încărcate cu miliţieni şi securitate de la Roşiori, Turnu Măgurele, Videle, Drăgăneşti-Olt, Drăgăneşti-Vlaşca-şi de la Costesti-Argeş, de unde s'au trimis 50 muncitori îmbrăcaţi în salopete noi. Ca să intimideze, maşinile au venit tractând armament greu, şi comuna s'a transformat într'un adevărat teatru de război. De la aeroportul din Balaci au început sâ zboare avioane, făcând un zgomot asurzitor.
Mitralierele au început să „latre" şi ţăranii nevoiţi să dea înapoi. Era noapte, şi de peste tot se au¬zea sgomot, neştiind încotro s-o apuci. Au început să se ascundă, şi asupra comunei s'a instaurat re¬presiunea. Era o adevărată vânătoare după ţărani. Primul drum era la şcoală, unde-înşiraţi cu faţa la perete şi mâinile după ceafă-erau loviţi cu cismele şi patul armelor. În această situaţie i-au găsit autorităţile, venite să vadă cine a avut curajul să nesocotească măsurile partidului.
Printre mai mari era „câinele roşu"-Anghel Bodârlău (preşedintele raionului), Ion Stănescu-secretarul Sfatului Popular raional, generalul Negrea-şeful operaţiunii, şi alţii mai mici. Satul a stat sub ocupaţie 6 luni, în care timp tot mereu se mai aresta câte unul, după indicaţiile activiştilor şi sfatului popular. Familiile erau terorizate şi nevestele batjocorite, copiii nu mai puteau merge la şcoală, învăţătorul-a-restat, ca şi cei doi preoţi, fiindcă comuna avea două biserici. Primul transport a fost de circa 100 de ţărani-femei, bărbaţi şi copii-care, duşi la securitate, erau întâi chinuiţi, şi apoi întrebaţi ce au făcut, după care-zdrobiţi-luau drumul lagărilor de exterminare prin muncă forţată.
Printre ei s-au numărat: BĂLŢATU I. Anghelina, născută în 1910, zisă Lina-condamnată 36 de luni; BURCĂ N.. Tudor, n.22-09-1911, condamnat la 48 de luni; CALOTĂ N. Domnica, n.7-10-1907, condamnată 36 de luni; CIOBANU S. Floarea, născută 23-07-1900, condamnată 36 luni; CIOBANU Ioana, chinuită în anchetă şi învinuită că i-a dat altceva să bea vicepreşedintelui Floricel Florescu când a cerut apă-condamnată 48 de luni; CĂLIN M. Ioana, născută 12-06-1912, condamnată 36 de luni- condamnată cu fiica; CĂLIN C. Păuna, născută 14-03-1942, condamnată 36 luni; DĂNALACHE M. Dumitru, n.11-09-1894.condamnat 60 de luni; DĂNALACHE A. Ilie, născut în 1923,.condamnat 48 de luni; DĂNALACHE I. Ion, n.27-01-1925, condamnat la 60 de luni; GRIGORE C. Mihai, n.5-03-1925, a fost condamnat la 48 de luni; GRIGORIŢĂ N. Ioan, n.20-07-1938, a fost condamnat la 48 de luni; ISCRU Constantin, preot, a fost condamnat 1 an; ISTRATE M. Tudor, născut 25-05-1914, preot, condamnat 60 de luni; MARTAC I. Ana, născută 3-02-1942, a fost condamnată 36 de luni; MARTAC C. Ştefan, n. în 1891, a fost condamnat la 36 luni; MARTAC O. Ion, n.27-12-1898, zis Boldişor-condamnat la 60 de luni; MARINA Şt. Rada-zisă Oprea Rada, născută 2-03-1903, condamnată la 36 de luni; MANOLACHE Ion, condamnat 48 de luni; PETRE I. Constantin, născut 1-05-1941, condamnat 60 de luni; PITIŞ M.Stanca, născută 3-09-1921, condamnată la 36 luni; ROŞIE M. Ion-zis Ene al Linei Titi, n.27-01-1913, condamnat 60 de luni; STANCU P. Ion-zis Păunica, n.3-06-1910, condamnat la 60 de luni; TRINCU I. Marin, n.6-06-1937,.condamnat la 48 de luni; TECUCEANU M. Ion, născut 25-09-1912, condamnat la 36 luni; VĂCARU P. Ion, n.6-07-1939, condamnat la 60 de luni; VÂCARU P. Năstase, n.4-04-1929, a fost condamnat la 48 de luni; VODĂ A. Stan,n.25-09-1937, condamnat la 48 luni.
Numărul arestaţilor a fost foarte mare, şi cu toţii au trecut prin lagările din Bălţile Dunării, Delta Dunării, iar femeile-pe la GAI-Arad.
TITULEŞTI
În această comună situată pe râul Vedea, la circa 15 km.Vest de Dobroteşti, s-au făcut manifeste pentru ieşirea din colectiv. A fost arestat STANCA R. Radu, născut pe 10-03-1924-şi condamnat la 60 de luni.
MIHĂIEŞTI
Din această comună, aşezată între Roşiorii de Vede şi Drăgăneşti-Olt, s'a înaintat o scrisoare C.C.-ului P.M.R., arătându-se nedreptăţile făcute de colective şi cerând desfiinţarea lor. Au fost ares¬taţi PETERAN V. Ioan (n.26-09-1914) şi STANCU I. Aurelian (năs.23-11-1896), şi-după chinuri-au fost condamnaţi la câte 60 de luni fiecare.
SILIŞTEA NOUĂ
La 15 km nord de Dobroteşti, s'a ţinut adunarea generala a gospodăriei colective, în cursul căeia s'a criticat conducerea şi s'au adus acuzaţii, cerându-se retragerea si desfiinţarea ei. Ţăranii nu s'au mulţumit numai cu atât. Au trecut la fapte. Au sărit asupra sfatului popular şi au trecut la distrugerea colectivului. A(u) intervenit miliţia şi securitatea, trecând la arestări. Printre ei s-au numărat: ANGHELACHE D. Badea, n.27-07-1929, condamnat la 36 de luni; DĂNALACHE I. Constantin, n.14-01-1930, condamnat la 36 de luni DUMITRESCU Florica, născută în 1919, a fost condamnată la 36 de luni; STĂNCESCU I. Sebastian, n.10-07-1921, a fost condamnat la 36 luni.
Au trecut prin chinurile securităţii şi lagările de munca forţată din Bălţile Dunării.
NICOLAE BĂLCESCU
În această comună, situată la circa 40 km nord de Turnu Măgurele-pe Câlmaţui, s'au produs iarăşi ciocniri, cerându-se restituirea adeziunilor luate forţat şi desfiinţarea colectivului. Au fost arestaţi circa 10 ţărani-chinuiţi şi condamnaţi: BRAN I. Marin,n.10-09-1938, condamnat 60 de luni; CROITORU M. Ioana, născută pe 28-08-1938 şi condamnată la 36 de luni; ILIE I. Iancu, născut pe 1-02-1902, a fost condamnat la 48 de luni; NAIDIN M. Alexandru, n.15-05-1911, a fost condamnat 60 de luni; SOARE V.Ilie, n.29-12-1915, condamnat la 48 de luni. Şi alţii...
SOCETU
Comună aşezată la circa 15 km nord de Roşiorii de Vede, pe râul Vedea, a fost teatrul unor dez¬ordini atât la sfatul popular cât şi la colectiv, cerându-se de către ţărani retragerea şi desfiinţarea colectivului. S-au făcut arestări. Printre cei arestaţi au fost şi: CIOBANU P. Marin, n.17-08-1913, condamnat la de 48 luni; FIERESCU I. Marin, n.14-12-1901, condamnat la 48 de luni.
SMÂRDIOASA
Comună situată la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman, a cunoscut în Februarie 1961 furia ţăranilor împotriva gospodăriei colective, care-i jefuise. În grup s'au dus la sfatul popular şi gos¬podărie, maifestând şi cerând restituirea adeziunilor ce le fuseseră luate forţat. S-au făcut arestări. Printre ei: BĂDICI I. Dumitru, născut pe 22-12-1902, a fost condamnat la 48 de luni; BRATAN N.
Florea, n.23-07-1906, condamnat la 48 de luni; ZAMFIR I.Tânase,.născut pe 7-01-1901, condamnat la
48 de luni.
CERVENIA
Aşezată la circa 7 km sud de Smârdioasa, comuna Cervenia a cunoscut furia ţărănească împotriva colectivizării. După ce s'a spart şedinţa adunării generale- în care conducerea a fost acuzată de nereguli, cerându-se desfiinţarea-ţăranii s-au năpustit asupra sfatului şi colectivului, cerând restituirea adeziunilor. Au intervenit miliţia şi securitatea, făcând arestări. Printre ei s-au numărat: PUŞCACIU T. Oprea. născ.11-12-1915, a fost condamnat la 48 de luni; TACHE Şt. Tudorin, născ. 13-03-1924, a fost condamnat la 36 de luni.
CONTEŞTI
Comună situată la 6 km sud de Cerveni, tot pe râul Vedea, a cunoscut furia ţărănească, în care s'a forţat sediul sfatului popular pentru restituirea cererilor, s'a devastat colectivul şi s'au distrus do¬cumente. Printre arestaţi au fost şi: COLEA Şt .Ioan, născ.1-07-1912, condamnat la 48 de luni; GANCEA I. Constantin, născ.6-02-1929, condamnat la 48 de luni; OALĂ I. Ion,născ.8-11-1936, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată.
COSTEŞTI-ZIMNICEA - 1 MARTIE 1961
Ţăranii au intrat cu forţa în gospodăria colectivă ca să-şi ia cererile Printre arestaţi s'a numărat URUCU Alexandru, născ. 4-11-1914, condamnat 48 de luni.
BOTOROAGA
În această comună situată la 5 km.nord de Drăgăneşti-Vlaşca, pe 28 Februarie 1961 o femeie-ŞOVEI N. Elisabeta, născută pe 5-12-1919, a luat-o înaintea bărbaţilor şi a forţat intrarea în sfatul popular, făcând scandal să i se restituie cererea, că nu vrea să mai rămână muritoare de foame în colectiv.
A fost arestată de securitate şi condamnată la 24 de luni muncă forţată în lagăr.
LETCA VECHE
Focul nemulţumirilor generalizate s'a întins şi spre răsărit, cuprinzând satele unde se cerea re¬tragerea din colective.
În comuna Letca Veche, situată pe Glavaciog înainte de unirea cu Milcovăţul, ţăranii au fost mai furioşi. Au trecut prin gospodăria colectivă, cerând retragerea din colectiv si provocând unele dis¬trugeri. Securitatea a făcut arestări, şi printre cei trimişi în lagările de muncă fortatâ s'au numărat şi:
BĂLĂRIANU I. Nicolae, născut pe 1-10-1922, a fost condamnat 48 de luni;
TOTOI A. Gheorghe, născut pe 12-03-1908, a fost condamnat la 48 de luni;
VASILE Gh. Vasile, născut pe 24-03-1928, a fost condamnat la 48 de luni;
VOINEA M. Toma, născut pe 2-09-1927, a fost condamnat la 48 de luni;
PUTINEIU - GIURGIU
Răzmeriţa a ajuns şi în împrejurimilr Giurgiului, cuprinzând satele ce cereau desfiinţarea colec¬tivelor. De o mai mare amploare a fost în comuna Putineiu, la circa 20 km.vest de Giurgiu, unde circa 40 de ţărani au pornit acţiunea de retragere din colectiv. A intervenit securitatea, care a trecut la arestarea următorilor :
BALABAN M. Florea,.născut pe 2-04-1925, care a fost condamnat 36 luni;
BUCUR P. Petre, născut 18-09-1905, condamnat la 36 de luni;
MOTAN T. Tudor, născut 24-01-1901, condamnat 36 de luni;
ULEA Gh. Marin,.născut pe 7-03-1913, condamnat la 36 de luni.
Arestările erau generale-după cum am mai subliniat-şi, dacă acum pedepsele se exprimau în luni, nu erau excluse şi cele „oferite" în ani de tribunalele militare, care lucrau zi si noapte pentru a pune „pumnul în gură" ţărănimii. În acelaşi timp, de exemplu, se făceau arestări şi condamnări în Bucovina (Calafindeşti, Stefăneşti, Siteni, Băigeşti, Lozna, etc.), sub pretextul că fuseseră legionari şi ţărănişti ce îndemnau ţăranii să nu se înscrie în colective sau să se retragă.
Gheorghiu-Dej, spre sfârşitul anului, căutând să arunce vina pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu asupra arestărilor din 1951 a celor 80.000 de ţărani, spune că s-au făcut abuzuri de către aceştia şi că au fost condamnaţi numai 30.000, dar omite să spună că ceilalţi au continuat sâ facă închisoare în acelaşi regim de exterminare, pe bază de pedepse administrative. De asemenea uită că, după 1957, când cei doi nu mai erau pe scena politică, arestarea ţăranilor se făcea la fel de abuziv si chinuirea lor nu avea limită.
Anul 1962 debutează cu noi cereri de ieşire din colectiv şi restituirea pământurilor, cum a fost cazul ţăranilor arestaţi din Drăgoieşti-Suceava, sau revolta femeilor din satul Mărceşti-com. Dobra, aşezat între râurile Pârscov şi Ialomiţa, în judeţul Dâmboviţa-care au răsturnat maşinile activiştilor veniţi de la Târgovişte pe 20 Februarie 1962, când arestările s'au ridicat la peste 150 persoane.
În aceste condiţii de teroare generalizată, Gheorghiu Dej a felicitat-pe 27 Aprilie 1962-pe cei ce au „realizat" încheierea colectivizării.
Acesta era mijlocul prin care comunismul îşii anunţa „înfăptuirile", când cel mai „preţios capi-tal"-talpa ţării-a fost batjocorită şi călcată în picioare.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0036]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu