
"Natura este un izvor nesecat de frumuseti, locul unde descoperi mereu locuri noi, de unde iti iei energie. Cand esti in mijlocul naturii, fie ca este dimineata sau asfintit, iarna sau vara, toamna sau primavara, realizezi cate minunatii a creat Dumnezeu pentru noi, cum a asezat El fiecare munte, fiecare floare sau copac, fiecare colina sau intindere de apa acolo, la locul ei, spre desfatarea sufletelor noastre, adesea incercate de greutatile vietii”
luni, 30 iunie 2014
Dictionar de vise *Litera L
.gif)
Labirint – Daca visezi ca treci prin el, e semn rau, de suferinta fizica si sufleteasca
Laborator – Daca are instrumente si te afli in el, e semn bun, caci inseamna munca insotita de rasplata
Lac – E semn bun: iti va merge bine; daca te scalzi in el, e semn de afaceri bune; daca esti lac de sudoare, vei avea greutati mari
Lacat – Daca il vezi, inseamna ingrijorare; daca il pui, e semn bun, vei avea un cistig neasteptat; daca il spargi, e semn ca te zgircesti la lucruri ieftine
Lacatus – On rau, dusman, grija
Lacrimi – Semn bun, vei ocupa o functie de onoare; daca sunt ale tale, vei avea in curind o bucurie; daca le vezi la altii, e semn de petrecere
Lacuste – Semn rau, ai multi prigonitori sau vei primi o veste rea; inseamna si casnicie scurta
Lada – Daca e goala, e semn de saracie; daca e plina, vei avea succese
Lalea – Daca mirosi, e semn rau, de imbolnavire
Lamaie – Semn rau, te vei certa cu cineva apropiat; daca maninci, e semn de nenorocire
Lampa – Daca e stinsa, e semn de cearta in familie; daca o aprinzi, e semn bun, de noroc si marire
Lana – Daca visezi lucruri de lina (sau le imbraci) e semn bun, de mare noroc
Lance – Semn rau, te vei certa
Lanterna – Daca are lumina slaba, e semn rau, ai dusmani; daca e aprinsa, vei iesi cu bine din incurcaturi
Lant – E semn rau, inseamna necaz, pedepsire pentru o vina ce nu-ti apartine; daca e rupt, inseamna moarte; daca perzi un lant de aur, inseamna dezonorare
Laptareasa – E semn bun, de petrecere
Lapte – Daca bei, e semn de sanatate; daca il vezi curgind e semn de mare bucurie; daca se varsa, e semn rau, vei avea o pierdere; daca da in fiert e semn de afaceri reusite
Latraturi – Semn rau, vei auzi de moartea cuiva; vei fi pus in situatii dificile
Lautari – Daca ii auzi cintind, e semn de mare petrecere
Lava – Semn rau, vei fi inselat in afaceri
Leagan – Semn bun, viitor norocos, vei avea urmasi
Lebada – E semn bun, de veselie si petrecere; daca sunt mai multe, vei avea zile linistite
Legat – Daca esti legat, e semn rau, de suparare, necaz; daca stabilesti o legatura cu cineva, e semn de cearta
Legana – Daca te visezi, e semn ca ai dori sa lenevesti
Lege – Daca visezi, ca o citesti, e semn rau, te asteapta un proces
Legume – Daca aduni, semnifica belsug; daca maninci, inseamna sanatate
Lemn: integritate, justitiar, forta, instabilitate, fermitate, creativitate, inventivitate, optimism, entuziasm
Lepra – Daca vezi leprosi, e semn rau, de moarte; daca tu ai lepra, e semn rau, de suparare
Lesin – Daca visezi ca lesini, e semn de necaz
Leu – E semn bun, de fericire si onoare
Libelula – Daca o vezi zburind, e bine, inseamna ca vei trai foarte bine
Licurici – Vei auzi de moartea cuiva
Lighean – Daca visezi ca te speli in el, e semn ca ai sentimente deosebite pentru o persoana de sex opus
Liliac – Daca il vezi zburind, e semn rau, de suparare; daca il prinzi, e bine, scapi de un dusman
Liman – Daca visezi, ca ai ajuns la liman, e semn de calatorie lunga
Limba – Daca visezi ca maninci, e semn rau, de moarte
Limbrici – E semn ca te cauta un prieten
Limpede: situatie fara aspecte necunoscute sau ascunse, sinceritate, sentimente pozitive, relatii sentimentale placute, adaptabilitate, cinste, sensibilitate, corectitudine, intelegere perfecta, armonie
Limuzina – Semn rau, vei avea necazuri
Linge: linguseala, vorbe dulci, impacare, incercare de ameliorare a unei situatii neplacute
Lingura (lingurita) – Daca visezi lingura, e bine, e semn de mincare din belsug; daca visezi lingurite din argint, e semn ca-ti vei schimba vechiul partener
Linie: element de context ce vizeaza o cale de urmat; (ascendenta) progres, evolutie, suis, entuziasm, incredere, optimism, reusita, stare de sanatate buna; (descendenta) regres, coboras, esec, oboseala, depresie, pesimism, boala, devitalizare, slabiciune; (intrerupta) opriri, piedici, nevoia unei pauze, a micsorarii ritmului; (curba sau ondulata) turnura, schimbare lenta de mentalitate sau de directie, suisuri si coborasuri frecvente, dar suportabile; (in zig zag) turnura, schimbare brusca de mentalitate sau de directie, suisuri sau coborasuri frecvente, dar dificile; (foarte subtire) scepticism, neincredere, nesiguranta, fragilitatea caii de urmat; (foarte groasa) siguranta; incredere in fortele proprii, variante durabile, sigure; (dreapta) aspecte legate de barbati; (franta) aspecte legate de femei; (multe linii paralele) vezi dunga; (rigla) element de context ce vizeaza necesitatea unei analize profunde, pentru a fi sigur de corectitudinea actiunilor proprii
Linte – E semn rau, de intristare mare
Lipie – Daca visezi lipie calda, e semn rau, te asteapta lipsuri multe
Lipitori – Daca vezi, e semn rau, dusmanii stau la pinda; daca sunt pe corpul tau, tot semn rau este, caci te vei imbolnavi
Lira – Daca auzi sau cinti la ea, e bine, e semn de zile linistite
Livada – E semn bun, de bogatie
Lista – Daca visezi ca citesti, e semn ca-ti vei cumpara lucruri noi
Litere – Daca sunt multe si invalmasate, e semn ca prieteniii asteapta sa-i cauti
Loc viran – Daca-l vezi, e semn de desertaciune
Local aglomerat – E semn ca va interveni o schimbare in viata ta
Loc: (la teatru sau cinema) element de context ce vizeaza rolul tau in viata sau in societate Daca este pe margine, in spate, in intuneric: neimplicare, indiferenta, sentimentul ca esti simplu spectator, respingere, fuga de lume, inadaptabilitate, timiditate, modestie, neincredere in fortele proprii, izolare, marginalizare; daca este in fata, in centru sau in lumina: incredere deplina in fortele proprii, implicare, interes pentru ce se intampla in jur, participare efectiva, popularitate, buna adaptare, acceptare; (a lua loc) vezi a se aseza; (loc gol intre mai multe ocupate) asteptarea unor evenimente, sentimentul ca mai exista si alte variante in ceea ce faci, sociabilitate, dorinta de integrare, de implicare sau de acceptare intr-un mediu anume
Locomotiva – E semn bun, de noroc; daca o vezi mergind, inseamna ca vei face o excursie
Locuinta – Daca o cumperi, e semn bun, de binecuvintare; daca o darimi, e semn rau, de nefericire; daca o faci sau o ridici, e semn de moarte; daca este subreda, e semn de boala; daca se darima, tot boala inseamna; daca e veche, inseamna dispret; daca o vinzi, inseamna pierdere
Loja de teatru – E semn bun, vei petrece zile frumoase
Lopata – Semn bun, de belsug
Loterie – E semn rau, vei pierde multi bani
Lovitura – Daca auzi, e semn rau, inseamna moarte; daca te visezi lovit, e semn de cearta in familie; daca lovesti pe altcineva, vei avea necazuri
Loz – Daca visezi ca il cumperi, e semn de afaceri nerentabile
Lucruri – Daca sunt albe, inseamna botez; daca sunt lucruri stralucitoare, e semn rau, de pierdere sau un prieten bun te va dezamagi; daca sunt dulci, te asteapta multe griji; daca sunt amare, vei fi inselat de cei apropiati
Lua: (ceva oferit de cineva) vezi a primi; (ceva fara sa iti fie oferit) vezi a fura sau a apuca; (a lua un examen) vezi a castiga; (a lua trenul, autobuzul etc) vezi tren, autobuz etc
Lua apa – Daca te visezi luind apa din izvor, vei avea o sanatate buna; daca e din fintina, e semn de reusita insemnata in afaceri; daca e din riu, bucurii apropiate; dac e din mare, inseamna necazuri
Lucra – Daca te visezi lucrind, e bine: inseamna spor in ceea ce faci
Lulea – Daca vezi, e semn de cearta; daca visezi ca fumezi, e semn de boala
Lumanare: (aprinsa) nevoia de intimitate, izolare, singuratate, meditatie, timp doar pentru tine sau cei apropiati, fuga de ochii lumii, viata personala intensa, energie, incredere, speranta, actiune, initiativa, curaj, cautarea unui raspuns, analiza, aprofundare a unei probleme pentru a descoperi un adevar; (topita sau stinsa) teama de necunoscut, aspecte nebanuite ale unei probleme, oboseala, depresie, pesimism, neincredere in viitor, pierderea oricarei sperante, neglijarea vietii personale; (palpaind slab sau stingandu-se) sanatate subreda, teama de batranete sau moarte, sentimentul timpului care se scurge, slabiciune fizica sau psihica, lipsa mijloacelor de a pune un proiect in practica, lipsa de elan sau de chef, plictiseala, rutina, lipsa curajului de a actiona; (la biserica) speranta, credinta, asteptarea unui sprijin din partea altora; (de inmormantare) final, apropiere de un capat de drum sau a unei etape, abandonarea unei situatii, relatii, sentimente inutile sau defavorabile; neimplicare, lipsa de sensibilitate sau receptivitate, indiferenta; (de nunta sau de botez) sprijin sau sfat intr-un moment de cumpana; (pe tort) finalizarea unei etape si inceperea uneia noi, celebrarea unui nou inceput, ajungere la rezultate favorabile, motiv de sarbatoare, sperante, vise, dorinte
Lume multa – Daca vezi in vis, e semn de proces
Lumina – Daca o vezi arzind, e semn bun de fericire si noroc; daca e stinsa, e semn de moarte; daca e de luminare, inseamna prieteni buni; daca vezi luminare, inseamna noroc in dragoste; daca faci luminari, e semn de cistig; daca vezi mai multe la un loc, e semn de intristare
Luna – Daca e inconjurata da halou, inseamna cistig la jocuri de noroc; daca e aprinsa, inseamna marire, onoare; daca e limpede, inseamna cistig; daca e rosie, fericire; daca e singerinda, suparare; daca e in scadere, inseamna avere; daca se misca, e rau, inseamna paguba in afaceri; daca este foarte mare, e bine, prietenii te inconjoara cu dragoste; daca o vezi cazind, e semn de nenorocire
Luntre – Daca o vezi plutind pe ape, e semn bun; daca se scufunda, e semn de despartire
Lup – E semn rau, ai dusmani ascunsi; daca sunt in haita, inseamna razboi; daca te ataca, vei trece printr-o primejdie; daca-l omori, scapi de dusmani
Lupa – E semn ca vei primi vesti de departe
Lupta – E semn de minie, bataie, dusmani; daca te lupti cu cineva, e semn de ingrijorare; daca te lupti cu animale, e semn ca vei avea de infruntat greutati cotidiene
Lut: (prelucrat de olar sau de sculptor) adaptabilitate, capacitate de a ajunge la rezultate concrete si la castiguri materiale prin munca, creativitate, maleabilitate, mobilitate; (morman) sprijin util in rezolvarea unei probleme, chiar daca prin efort indelungat si munca; mijloace concrete de a ajunge la rezultate palpabile
Sursa:http://www.almeea.com/l-dictionar-de-vise/
Laborator – Daca are instrumente si te afli in el, e semn bun, caci inseamna munca insotita de rasplata
Lac – E semn bun: iti va merge bine; daca te scalzi in el, e semn de afaceri bune; daca esti lac de sudoare, vei avea greutati mari
Lacat – Daca il vezi, inseamna ingrijorare; daca il pui, e semn bun, vei avea un cistig neasteptat; daca il spargi, e semn ca te zgircesti la lucruri ieftine
Lacatus – On rau, dusman, grija
Lacrimi – Semn bun, vei ocupa o functie de onoare; daca sunt ale tale, vei avea in curind o bucurie; daca le vezi la altii, e semn de petrecere
Lacuste – Semn rau, ai multi prigonitori sau vei primi o veste rea; inseamna si casnicie scurta
Lada – Daca e goala, e semn de saracie; daca e plina, vei avea succese
Lalea – Daca mirosi, e semn rau, de imbolnavire
Lamaie – Semn rau, te vei certa cu cineva apropiat; daca maninci, e semn de nenorocire
Lampa – Daca e stinsa, e semn de cearta in familie; daca o aprinzi, e semn bun, de noroc si marire
Lana – Daca visezi lucruri de lina (sau le imbraci) e semn bun, de mare noroc
Lance – Semn rau, te vei certa
Lanterna – Daca are lumina slaba, e semn rau, ai dusmani; daca e aprinsa, vei iesi cu bine din incurcaturi
Lant – E semn rau, inseamna necaz, pedepsire pentru o vina ce nu-ti apartine; daca e rupt, inseamna moarte; daca perzi un lant de aur, inseamna dezonorare
Laptareasa – E semn bun, de petrecere
Lapte – Daca bei, e semn de sanatate; daca il vezi curgind e semn de mare bucurie; daca se varsa, e semn rau, vei avea o pierdere; daca da in fiert e semn de afaceri reusite
Latraturi – Semn rau, vei auzi de moartea cuiva; vei fi pus in situatii dificile
Lautari – Daca ii auzi cintind, e semn de mare petrecere
Lava – Semn rau, vei fi inselat in afaceri
Leagan – Semn bun, viitor norocos, vei avea urmasi
Lebada – E semn bun, de veselie si petrecere; daca sunt mai multe, vei avea zile linistite
Legat – Daca esti legat, e semn rau, de suparare, necaz; daca stabilesti o legatura cu cineva, e semn de cearta
Legana – Daca te visezi, e semn ca ai dori sa lenevesti
Lege – Daca visezi, ca o citesti, e semn rau, te asteapta un proces
Legume – Daca aduni, semnifica belsug; daca maninci, inseamna sanatate
Lemn: integritate, justitiar, forta, instabilitate, fermitate, creativitate, inventivitate, optimism, entuziasm
Lepra – Daca vezi leprosi, e semn rau, de moarte; daca tu ai lepra, e semn rau, de suparare
Lesin – Daca visezi ca lesini, e semn de necaz
Leu – E semn bun, de fericire si onoare
Libelula – Daca o vezi zburind, e bine, inseamna ca vei trai foarte bine
Licurici – Vei auzi de moartea cuiva
Lighean – Daca visezi ca te speli in el, e semn ca ai sentimente deosebite pentru o persoana de sex opus
Liliac – Daca il vezi zburind, e semn rau, de suparare; daca il prinzi, e bine, scapi de un dusman
Liman – Daca visezi, ca ai ajuns la liman, e semn de calatorie lunga
Limba – Daca visezi ca maninci, e semn rau, de moarte
Limbrici – E semn ca te cauta un prieten
Limpede: situatie fara aspecte necunoscute sau ascunse, sinceritate, sentimente pozitive, relatii sentimentale placute, adaptabilitate, cinste, sensibilitate, corectitudine, intelegere perfecta, armonie
Limuzina – Semn rau, vei avea necazuri
Linge: linguseala, vorbe dulci, impacare, incercare de ameliorare a unei situatii neplacute
Lingura (lingurita) – Daca visezi lingura, e bine, e semn de mincare din belsug; daca visezi lingurite din argint, e semn ca-ti vei schimba vechiul partener
Linie: element de context ce vizeaza o cale de urmat; (ascendenta) progres, evolutie, suis, entuziasm, incredere, optimism, reusita, stare de sanatate buna; (descendenta) regres, coboras, esec, oboseala, depresie, pesimism, boala, devitalizare, slabiciune; (intrerupta) opriri, piedici, nevoia unei pauze, a micsorarii ritmului; (curba sau ondulata) turnura, schimbare lenta de mentalitate sau de directie, suisuri si coborasuri frecvente, dar suportabile; (in zig zag) turnura, schimbare brusca de mentalitate sau de directie, suisuri sau coborasuri frecvente, dar dificile; (foarte subtire) scepticism, neincredere, nesiguranta, fragilitatea caii de urmat; (foarte groasa) siguranta; incredere in fortele proprii, variante durabile, sigure; (dreapta) aspecte legate de barbati; (franta) aspecte legate de femei; (multe linii paralele) vezi dunga; (rigla) element de context ce vizeaza necesitatea unei analize profunde, pentru a fi sigur de corectitudinea actiunilor proprii
Linte – E semn rau, de intristare mare
Lipie – Daca visezi lipie calda, e semn rau, te asteapta lipsuri multe
Lipitori – Daca vezi, e semn rau, dusmanii stau la pinda; daca sunt pe corpul tau, tot semn rau este, caci te vei imbolnavi
Lira – Daca auzi sau cinti la ea, e bine, e semn de zile linistite
Livada – E semn bun, de bogatie
Lista – Daca visezi ca citesti, e semn ca-ti vei cumpara lucruri noi
Litere – Daca sunt multe si invalmasate, e semn ca prieteniii asteapta sa-i cauti
Loc viran – Daca-l vezi, e semn de desertaciune
Local aglomerat – E semn ca va interveni o schimbare in viata ta
Loc: (la teatru sau cinema) element de context ce vizeaza rolul tau in viata sau in societate Daca este pe margine, in spate, in intuneric: neimplicare, indiferenta, sentimentul ca esti simplu spectator, respingere, fuga de lume, inadaptabilitate, timiditate, modestie, neincredere in fortele proprii, izolare, marginalizare; daca este in fata, in centru sau in lumina: incredere deplina in fortele proprii, implicare, interes pentru ce se intampla in jur, participare efectiva, popularitate, buna adaptare, acceptare; (a lua loc) vezi a se aseza; (loc gol intre mai multe ocupate) asteptarea unor evenimente, sentimentul ca mai exista si alte variante in ceea ce faci, sociabilitate, dorinta de integrare, de implicare sau de acceptare intr-un mediu anume
Locomotiva – E semn bun, de noroc; daca o vezi mergind, inseamna ca vei face o excursie
Locuinta – Daca o cumperi, e semn bun, de binecuvintare; daca o darimi, e semn rau, de nefericire; daca o faci sau o ridici, e semn de moarte; daca este subreda, e semn de boala; daca se darima, tot boala inseamna; daca e veche, inseamna dispret; daca o vinzi, inseamna pierdere
Loja de teatru – E semn bun, vei petrece zile frumoase
Lopata – Semn bun, de belsug
Loterie – E semn rau, vei pierde multi bani
Lovitura – Daca auzi, e semn rau, inseamna moarte; daca te visezi lovit, e semn de cearta in familie; daca lovesti pe altcineva, vei avea necazuri
Loz – Daca visezi ca il cumperi, e semn de afaceri nerentabile
Lucruri – Daca sunt albe, inseamna botez; daca sunt lucruri stralucitoare, e semn rau, de pierdere sau un prieten bun te va dezamagi; daca sunt dulci, te asteapta multe griji; daca sunt amare, vei fi inselat de cei apropiati
Lua: (ceva oferit de cineva) vezi a primi; (ceva fara sa iti fie oferit) vezi a fura sau a apuca; (a lua un examen) vezi a castiga; (a lua trenul, autobuzul etc) vezi tren, autobuz etc
Lua apa – Daca te visezi luind apa din izvor, vei avea o sanatate buna; daca e din fintina, e semn de reusita insemnata in afaceri; daca e din riu, bucurii apropiate; dac e din mare, inseamna necazuri
Lucra – Daca te visezi lucrind, e bine: inseamna spor in ceea ce faci
Lulea – Daca vezi, e semn de cearta; daca visezi ca fumezi, e semn de boala
Lumanare: (aprinsa) nevoia de intimitate, izolare, singuratate, meditatie, timp doar pentru tine sau cei apropiati, fuga de ochii lumii, viata personala intensa, energie, incredere, speranta, actiune, initiativa, curaj, cautarea unui raspuns, analiza, aprofundare a unei probleme pentru a descoperi un adevar; (topita sau stinsa) teama de necunoscut, aspecte nebanuite ale unei probleme, oboseala, depresie, pesimism, neincredere in viitor, pierderea oricarei sperante, neglijarea vietii personale; (palpaind slab sau stingandu-se) sanatate subreda, teama de batranete sau moarte, sentimentul timpului care se scurge, slabiciune fizica sau psihica, lipsa mijloacelor de a pune un proiect in practica, lipsa de elan sau de chef, plictiseala, rutina, lipsa curajului de a actiona; (la biserica) speranta, credinta, asteptarea unui sprijin din partea altora; (de inmormantare) final, apropiere de un capat de drum sau a unei etape, abandonarea unei situatii, relatii, sentimente inutile sau defavorabile; neimplicare, lipsa de sensibilitate sau receptivitate, indiferenta; (de nunta sau de botez) sprijin sau sfat intr-un moment de cumpana; (pe tort) finalizarea unei etape si inceperea uneia noi, celebrarea unui nou inceput, ajungere la rezultate favorabile, motiv de sarbatoare, sperante, vise, dorinte
Lume multa – Daca vezi in vis, e semn de proces
Lumina – Daca o vezi arzind, e semn bun de fericire si noroc; daca e stinsa, e semn de moarte; daca e de luminare, inseamna prieteni buni; daca vezi luminare, inseamna noroc in dragoste; daca faci luminari, e semn de cistig; daca vezi mai multe la un loc, e semn de intristare
Luna – Daca e inconjurata da halou, inseamna cistig la jocuri de noroc; daca e aprinsa, inseamna marire, onoare; daca e limpede, inseamna cistig; daca e rosie, fericire; daca e singerinda, suparare; daca e in scadere, inseamna avere; daca se misca, e rau, inseamna paguba in afaceri; daca este foarte mare, e bine, prietenii te inconjoara cu dragoste; daca o vezi cazind, e semn de nenorocire
Luntre – Daca o vezi plutind pe ape, e semn bun; daca se scufunda, e semn de despartire
Lup – E semn rau, ai dusmani ascunsi; daca sunt in haita, inseamna razboi; daca te ataca, vei trece printr-o primejdie; daca-l omori, scapi de dusmani
Lupa – E semn ca vei primi vesti de departe
Lupta – E semn de minie, bataie, dusmani; daca te lupti cu cineva, e semn de ingrijorare; daca te lupti cu animale, e semn ca vei avea de infruntat greutati cotidiene
Lut: (prelucrat de olar sau de sculptor) adaptabilitate, capacitate de a ajunge la rezultate concrete si la castiguri materiale prin munca, creativitate, maleabilitate, mobilitate; (morman) sprijin util in rezolvarea unei probleme, chiar daca prin efort indelungat si munca; mijloace concrete de a ajunge la rezultate palpabile
Sursa:http://www.almeea.com/l-dictionar-de-vise/
sâmbătă, 28 iunie 2014
Inchizitia *Origini

1.Origini.
A început în Franţa secolului XII şi s-a răspândit în foarte multe ţări din Europa Centrală şi de Vest. Inchziţia Spaniolă este cea mai cunoscută dintre toate formele pe care le-a luat Inchiziţia de-a lungul secolelor şi a fost şi cea mai violentă. Ultimul proces al Inchiziţiei a avut loc în 1834, dar amintirea crimelor şi a terorii au rămas adânc înrădăcinate în mintea oamenilor şi au influenţat gândirea şi societatea până în secolul XX.
Sursa:http://zeceintop.ro/10-adevaruri-ale-inchizitiei/
A început în Franţa secolului XII şi s-a răspândit în foarte multe ţări din Europa Centrală şi de Vest. Inchziţia Spaniolă este cea mai cunoscută dintre toate formele pe care le-a luat Inchiziţia de-a lungul secolelor şi a fost şi cea mai violentă. Ultimul proces al Inchiziţiei a avut loc în 1834, dar amintirea crimelor şi a terorii au rămas adânc înrădăcinate în mintea oamenilor şi au influenţat gândirea şi societatea până în secolul XX.
Sursa:http://zeceintop.ro/10-adevaruri-ale-inchizitiei/
joi, 26 iunie 2014
Musuroaiele-Muntele Portareasa-Vf.Iezerul Mic,2409m-Crucea Ateneului *muntii Iezer Papusa
18. Mușuroaiele – Muntele Portăreasa – vf. Iezerul Mic, 2409 m – Crucea Ateneului.
Marcaj: -
Durata: 6 – 7 ore.
Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.
Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/
Marcaj: -
Durata: 6 – 7 ore.
Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.
Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/
marți, 24 iunie 2014
duminică, 22 iunie 2014
La pas prin Tara Hategului *Satul Suseni din Comuna Rau de Mori
3. Satul Suseni din comuna Râu de Mori
În satul hunedorean Suseni se află o superbă biserică din piatră ridicată pe o colină care se înalță lângă drumul principal care taie satul în două. Micul lăcaș de cult a fost construit în secolul al XIV-lea de către familia nobiliară Kendeffy (Cândea).
Precum biserica din Densuș, și aceasta are o înfățișare destul de ciudată deoarece seamănă mai degrabă cu o fortăreață. Singura turlă a bisericii este, de fapt, un turn fortificat prevăzut cu mortiere (deschizături înguste în zid prin care se putea trage cu arma). În vechime, turnul făcea parte dintr-un sistem defensiv menit să protejeze Cetatea Colț, care se află în apropiere.
Pentru a ajunge la cetate trebuie să porninți într-o drumeție de aproximativ o jumătate de oră (o oră dus-întors). Drumul pleacă din satul Suseni și vă aduce la cetate după un traseu minunat prin pădure. Cetatea Colț, ridicată pe un colț de stâncă deasupra văii Râușorului (la intrarea în defileul Râușorului), este cunoscută mai ales deoarece despre ea se spune că l-a inspirat pe Jules Verne să scrie romanul „Castelul din Carpați”. Ceea ce se știe cu siguranță despre cetate, din care astăzi au mai rămas doar niște ruine, este că a fost ridicată în secolele XIV-XV de aceeași familie Kendeffy.
Sursa:https://ro.stiri.yahoo.com/7-locuri-superbe-din-țara-hațegului-pe-care-trebuie-să-le-vizitezi-151255794.html
În satul hunedorean Suseni se află o superbă biserică din piatră ridicată pe o colină care se înalță lângă drumul principal care taie satul în două. Micul lăcaș de cult a fost construit în secolul al XIV-lea de către familia nobiliară Kendeffy (Cândea).
Precum biserica din Densuș, și aceasta are o înfățișare destul de ciudată deoarece seamănă mai degrabă cu o fortăreață. Singura turlă a bisericii este, de fapt, un turn fortificat prevăzut cu mortiere (deschizături înguste în zid prin care se putea trage cu arma). În vechime, turnul făcea parte dintr-un sistem defensiv menit să protejeze Cetatea Colț, care se află în apropiere.
Pentru a ajunge la cetate trebuie să porninți într-o drumeție de aproximativ o jumătate de oră (o oră dus-întors). Drumul pleacă din satul Suseni și vă aduce la cetate după un traseu minunat prin pădure. Cetatea Colț, ridicată pe un colț de stâncă deasupra văii Râușorului (la intrarea în defileul Râușorului), este cunoscută mai ales deoarece despre ea se spune că l-a inspirat pe Jules Verne să scrie romanul „Castelul din Carpați”. Ceea ce se știe cu siguranță despre cetate, din care astăzi au mai rămas doar niște ruine, este că a fost ridicată în secolele XIV-XV de aceeași familie Kendeffy.
Sursa:https://ro.stiri.yahoo.com/7-locuri-superbe-din-țara-hațegului-pe-care-trebuie-să-le-vizitezi-151255794.html
joi, 19 iunie 2014
Oda Prostiei

Odă Prostiei
Proştilor s-aveţi noroc
o vecie jumătate
să bateţi pasul pe loc
şi să-naintaţi în spate
O vecie jumătate
o să-i fraieriţi pe toţi
cu mintea voastră în rate
asta de vardişti şi hoţi
O să-i fraieriţi pe toţi
cu înaintări pe loc
dacă vrei şi tu hai poţi
prost să fii de ai noroc
O vecie jumătate
ai s-admiri cerul din spate
poezie de Costel Zăgan
Proştilor s-aveţi noroc
o vecie jumătate
să bateţi pasul pe loc
şi să-naintaţi în spate
O vecie jumătate
o să-i fraieriţi pe toţi
cu mintea voastră în rate
asta de vardişti şi hoţi
O să-i fraieriţi pe toţi
cu înaintări pe loc
dacă vrei şi tu hai poţi
prost să fii de ai noroc
O vecie jumătate
ai s-admiri cerul din spate
poezie de Costel Zăgan
Top superstitii *Noroc

Superstitiile legate de obtinerea norocului sunt destul de diverse.Se spune ca vei avea noroc daca vezi un cosar, o stea cazatoare.Norocul te va insoti si daca ai la tine un trifoi cu 4 foi, un zar, un picior de iepure,o scoica, daca imbraci o haina pe dos, daca stranuti de 3 ori inainte de micul dejun, daca te uiti la luna plina peste umarul drept, daca versi vinul din pahar in timpul unui toast, daca mergi prin ploaie, daca versi chibrituri pe jos.Vei avea noroc toata ziua si daca eviti sa calci pe crapaturile din asfalt, vezi o moneda pe jos si o ridici, intalnesti un caine dalmatian, un cal alb, o capra cand esti intr-o calatorie importanta, un pescarus.Totodata, norocul te urmareste si daca un fluture sau o broasca iti intra in casa sau la polul opus daca ucizi un sarpe.Si lista poate continua…
Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-superstitii/
miercuri, 18 iunie 2014
Prima sfartecare:Basarabia

Prima sfârtecare: Basarabia
de Cicerone Ionitoiu
Carol II apelează la nemţi ca să discute această situaţie gravă în care pe lângă urgenta rezolvare cerută de ruşi se impunea şi cedarea Bucovinei de nord. De la Berlin soseşte Manfred von Killinger care-i spune regelui că „Fuhrerul doreşte linişte în această zonă...", deci să se supună ultimatum-ului.
Regele a solicitat trimisului neamţ ca să transmită rugămintea lui ca Hitler să folosească influenţa lui pentru a linişti Ungaria şi Bulgaria, şi astfel să-şi retragă armata să poată face faţă în Răsărit. Killinger i-a răspuns: „Colosul rus vă va strivi. în consecinţă veţi pierde nu numai Bucovina şi Basarabia, ci în mod sigur ceva mai mult. în acest fel o sursă de bogăţie a României va fi pierdută. Noi, de asemenea, am avea de suferit dacă regiunea economică a României ar fi paralizată. în consecinţă vă sfătuiesc să adoptaţi bunul simţ politic...
Şi Carol a răspuns: „Nu, eu nu pot. Voi continua să furnizez petrol. Aveţi grijă ca Ungaria şi Bulgaria să nu mă atace şi să primesc muniţii în continuare de la d-voastră..." În Consiliul de Coroană din seara de 27 iunie 1940 s-a pus întrebarea: „Cum funcţionează alianţele României?"
Răspunsul ministrului de externe i-a amuţit pe toţi: „Garanţiile engleze nu privesc frontiera de pe Nistru, Iugoslavia s-a rezumat la anunţarea neutralităţii, iar Bulgaria este nesigură". Politica nerealistă a regelui ne dusese la izolare completă.
A doua întrebare a pus-o Constantin Argentoianu: „Care este situaţia armatei?"Generalul Florea Tenescu, Şeful Statului Major a răspuns: „Avem muniţii numai pentru 15 zile şi aviaţie mai mult decât insuficientă".Nicolae Iorga revoltat s-a adresat regelui: „Unde sunt banii după timbrul aviaţiei, Sire?"Regele a rămas mut şi n-a mai scos nici un cuvânt. (Este ştiut că banii rezultaţi din vânzarea timbrelor aviaţiei erau încredinţaţi spre administrare regelui în scopul dotării armatei cu o aviaţie modernă şi puternică)
Votul din Consiliul de Coroană asupra deciziei ce trebuia luată a întrunit 6 adepţi ai rezistenţei prin război şi 26 s-au declarat pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei de nord.
Cei şase demni de a se numi oameni politici conştienţi ai conservării pământului strămoşesc au fost: Nicolae lorga, Silviu Dragomir, Victor lamandi, Ştefan Ciobanu, Traian Pop şi Ernest Urdăreanu.
Iar răspunsul pe care trebuia să-l primească regele Carol de la Hitler, prin Killinger, a sosit de la Moscova prin Stalin: „în termen de trei zile teritoriile... vor fi evacuate...".
Nefăcând parte din Consiliul de Coroană, nici un naţional-ţărănist nu a participat la votare. Maniu, Mihalache, Mihai Popovici şi alţi fruntaşi ai partidului au protestat la Corpurile legiuitoare, împotriva cedării teritoriilor româneşti. Era singurul lucru ce-l putea întreprinde.
A urmat dezastrul retragerii. Vinovaţii erau: Regele cu toţi „aviatorii" politici care i-au făcut jocul în timpul dictaturii personale.
Reacţii la această dramă
Primul care s-a adresat Ţării, printr-un manifest a fost Iuliu Maniu: „S-a rupt o parte din trupul, din sufletul nostru. O parte scumpă, nepreţuit de scumpă. Izolarea internaţională în care ne-a aşezat incompetenţa guvernanţilor noştri ne-a lipsit de mijloacele diplomatice pentru a ne păstra Basarabia şi întreaga Bucovină! Defetismul cultivat de ani de zile a scăzut fanatismul naţional gata de a ne jertfi si a risca dacă e necesar pentru onoarea naţională!
Brava noastră oştire a fost oprită să-şi dovedească din nou priceperea si vitejia! Jale îndoită s-a aşezat pe sufletul românesc: am capitulat fără a lupta! Sfâşietoarea noastră durere ne face să nu vedem azi pe cei vinovaţi, vedem numai fraţii care au fost rupţi de noi!
Lacrimile fierbinţi pe care le vărsăm ne învăpăiază şi mai mult toate simţirile pentru ideia pe care nu o poate şterge nimeni din sufletul popoarelor: Unitatea naţională!"
Iuliu Maniu, 2 Iulie 1940
În aceeaşi zi şi savantul Nicolae lorga a scris câteva gânduri: „Europa liberă înseamnă o Europă sprijinită pe state naţionale libere. Libertatea lor trebuie deci respectată şi apărată, iar apărarea nu se poate, în cel mai nobil sens englezesc al cuvântului, decât atunci când li se respectă dreptul şi nu li se ia în batjocură însăşi fiinţa lor morală. Nici de reprezentanţii înşişi ai libertăţii, nici de oamenii pe care aceştia îi primesc în casa lor."
Tot pe 2 iulie 1940 o parte din senatorii de drept care au fost împiedicaţi să participe la Consiliul de Coroană s-au adresat Preşedintelui cu următoarea scrisoare-protest: „Corpurile legiuitoare fi Comisia afacerilor străine fiind convocate pentru chestia cedării Basarabiei si parte din Bucovina, noi, senatorii de drept, fiind împiedicaţi în mod arbitrar de a lua parte la lucrările Senatului si de a ne spune cuvântul nostru într-o chestiune vitală a unităţii noastre naţionale, declarăm următoarele: Poporul român, care a făcut imense sacrificii pentru apărarea naţională, nu poate să înţeleagă pentru ce în momentul când armata trebuia să apere fruntariile ţării a primit ordin să se retragă precipitat si să lase vrăşmaşului mână liberă pentru ocuparea a două provincii, părăsind în voia URSS-ului, trei milioane de români.
Nu Corpurile legiuitoare actuale pot reprezenta voinţa naţională. Ele au fost create printr-o lovitură de stat, printr-un decret-lege, ca emanâţiunea Frontului Renaşterii Naţionale. Această organizaţie, străină de voinţa alegătorilor a fost dizolvată printr-un alt decret-lege. Prin urmare, Camera şi Senatul nu au nici din acest punct de vedere fiinţă legală. De aceea, noi senatorii de drept, cari în mai bine de 10 legislaturi am reprezentat voinţa naţională şi am luptat pentru constituirea României Mari, protestăm împotriva cedării Basarabiei şi a unei părţi din Bucovina. Trimitem fraţilor noştri din aceste provincii salutul nostru frăţesc, profunda noastră simpatie pentru suferinţele lor, cu credinţa că în curând vor fi readuşi la sânul Patriei Mume."
ss. Iuliu Maniu, C. I. Brătianu, I. Mihalache, Dr. N. Lupu, V. Sassu, M. Popovici, Dr. Aurel Dobrescu
Foştii miniştri din guvernele de după 1918 care n-au putut participa la consultaţii au adresat Comisiei externe a Senatului un memoriu în problema Basarabiei şi Bucovinei, pe 2 iulie 1940, în care s-a făcut şi un istoric al apartenenţei lor la Statul român şi din care subliniem:
„Moldova de răsărit, care poartă numele dinastiei Basarabilor, stăpână pe gurile Dunării, continuă o viaţă de două ori milenară în legătură cu strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi, iar punerea în valoare a acestor teritorii de o bogăţie unică în ce priveşte roadele pământului se datoreşte muncii româneşti sub conducerea, timp de 500 de ani a Domnilor moldoveni, legitimi suverani ai Basarabiei încă din secolul al XlV-lea.
Când s-a simţit nevoia unei închinări faţă de imperiul otoman, considerat ca o continuitate internaţională a Bizanţului, adică a Romei de răsărit, legătura cu acela care a fost pentru noi nu sultanul turc ci împăratul, a ştirbit, în teoria de stat otomană, dreptul exclusiv al Moldovei la hotarele ei istorice. Ca şi ţara vecină Moldova n-a făcut parte din «casa dinlăuntru» a imperiului, ci din «Casa din afară», din care nimic nu se poate înstrăina. Dovada o avem şi în acest răspuns la pretenţii de anexare al Austriecilor înainte de pacea de la Carloviţ la 1699, răspuns ale cărui cuvinte sunt redate astfel de cronica moldovenească de atunci:
« Ţara Moldovei este volnică (liberă) şi Turcilor este închinată, nu este luată cu sabia.».
Numai confuziunea tuturor naţiunilor de drept in Europa întreagă, de la sistemul împărţirilor de state la încălcările epocei napoleoniene a putut aduce părăsirea, printr-un tratat ruso-turc, care nu ne priveşte, a Basarabiei către Ţari în 1812...
Judecata Europei în urma războiului Crimeei, a întărit dreptul românesc prin aceea că Moldova a fost pusă păzitoare în numele ei a gurilor Dunării cu tot ţinutul care le acoperă. Iar, când Rusia lui Alexandru al II-lea a reluat zilnic, nu fără a oferi compensaţii pe care ca atare, am declarat că nu le primim, înţelepciunea întemeietorului Dinastiei româneşti contemporane a retras, numai înaintea invaziei, armata si funcţionarii fără a voi să iscălească un act de cesiune...
În timpul marelui război Basarabia, căzută în anarhie si reclamată fără nici un temei de o Ucraina fără bază istorică n-a cerut nimănui această moştenire firească. Ea s-a oferit de la sine pe baza dreptului de autodeterminare care e la baza teoriei constituţionale a Republicilor Sovietelor...
Ultimatul de eri urmat de o luare în stăpânire imediată nu poate găsi un temei istoric si legal si înstrăinarea unei atât de largi părţi a României unite calcă peste dreptul a 3 milioane de ţărani români fi a unei pături de intelectuali devotată cauzei naţionale.
Fără a pune în discuţie necesităţi care cei mai mulţi au socotit că nu se pot evita, subsemnaţii, dintre care cei mai mulţi sunt întemeietorii înşişi ai Statului Român nou în hotarele lui fireşti, nu pot admite ca în orice formă să se dea o recunoaştere legală în numele statului şi poporului român la ceea ce nu este decât o uzurpaţie determinată de confuzia de noţiuni; dorinţi trecătoare, a unei epoci de criză fără pereche."
ss. Iuliu Maniu, C. I. Brătianu, Nicolae lorga, G. G. Mironescu, Dr. C. Anghelescu, Ion Mihalache, A. C. Cuza, Mihai Popovici, Dr. N. Lupu, Gheorghe Brătianu, Alexandru Lapedatu, P. Halipa, Dr. Ion Costinescu, Stelian Popescu, Vasile Sassu, Gh. Popp, M. Oromoiu, Virgil Madgearu, Nicolae Chirculescu, O. Tăslăoanu, C. Brătianu, Nicolae Polizu Micşuneşti, Dr. Aurel Dobrescu, T. G. Emandi, Gh. Cipăianu, Ion Lugoşianu.
Situaţia ţării era dezastruoasă. Pe de o parte evacuarea celor două provincii produsese nenumărate drame familiare, pe lângă marea înjosire la care fusese supusă armata, batjocorită de scursurile ce ieşeau la iveală în timpul retragerii şi imposibilitatea ostaşilor de a riposta. Era umilinţa la care fusese adusă ţara din cauza dictaturii.
La acestea se mai adăugau presiunile ungurilor şi bulgarilor care creaseră o situaţie internă de deznădejde, greu de depăşit.
Şi totuşi trebuia făcut ceva. Iuliu Maniu împreună cu C.I.C. Brătianu, în fruntea a 12 miniştri naţional-ţărănişti şi naţional-liberali s-au prezentat pe 4 iulie 1940 în audienţă la regele Carol şi i-au cerut să renunţe la dictatura care adusese ţara la dezastru şi să formeze un guvern naţional.
Dar şi de data aceasta Carol II a refuzat povaţa celor mai autorizaţi oameni politici.
Deja, sperând într-o reconciliere cu nemţii, introdusese în guvern pe Horia Sima, pe 28 iunie, manifestându-şi dorinţa de a colabora cu legionarii. După plecarea delegaţiei conduse de Maniu-Brătianu, tot pe 4 iulie, a format un nou guvern, sub conducerea lui Ion Gigurtu, în care fuseseră introduşi 3 legionari.
Tensiunea era în creştere din cauza pretenţiilor ungureşti care deveniseră din ce în ce mai zgomotoase, o dată cu prima fâşie smulsă de ruşi din trupul României. în discuţia de pe 4 iulie dintre Hitler şi Ciano, cele două state se arată interesate de petrolul românesc, dar neliniştite de agitaţia Budapestei şi hotărăsc să aibă loc o convorbire tripartită, pe 10 iulie 1940, la Munchen.
În cursul acestor discuţii Hitler Ie-a spus ungurilor că România este mai bine pregătită din punct de vedere militar şi într-o confruntare va înfrânge Ungaria. La insistenţele lui Teleki i-a asigurat că se va rezolva favorabil pretenţia teritorială a ungurilor şi aceasta nu prea târziu.
Carol II, după retragerea trupelor din faţa puhoiului rusesc, s-a adresat Fuhrerului printr-o scrisoare solicitând o alianţă totală cu Germania.
Profitând de cele discutate ia convorbirea tripartită de la Munchen, pe 15 iulie Hitler, în răspunsul dat regelui, i-a cerut să se alăture fără rezerve Germaniei şi să accepte cedările teritoriale ale vecinilor, cât mai repede, că întârzierea ar însemna distrugerea României. Manevrele ungureşti deja se desfăşurau la frontiera de vest.
Profitând de situaţia grea, şi bineînţeles încurajaţi de nemţi, Horia Sima s-a prezentat la rege cu o declaraţie cerând să se încredinţeze guvernul mişcării legionare.
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1052-Prima-sfârtecare-Basarabia
de Cicerone Ionitoiu
Carol II apelează la nemţi ca să discute această situaţie gravă în care pe lângă urgenta rezolvare cerută de ruşi se impunea şi cedarea Bucovinei de nord. De la Berlin soseşte Manfred von Killinger care-i spune regelui că „Fuhrerul doreşte linişte în această zonă...", deci să se supună ultimatum-ului.
Regele a solicitat trimisului neamţ ca să transmită rugămintea lui ca Hitler să folosească influenţa lui pentru a linişti Ungaria şi Bulgaria, şi astfel să-şi retragă armata să poată face faţă în Răsărit. Killinger i-a răspuns: „Colosul rus vă va strivi. în consecinţă veţi pierde nu numai Bucovina şi Basarabia, ci în mod sigur ceva mai mult. în acest fel o sursă de bogăţie a României va fi pierdută. Noi, de asemenea, am avea de suferit dacă regiunea economică a României ar fi paralizată. în consecinţă vă sfătuiesc să adoptaţi bunul simţ politic...
Şi Carol a răspuns: „Nu, eu nu pot. Voi continua să furnizez petrol. Aveţi grijă ca Ungaria şi Bulgaria să nu mă atace şi să primesc muniţii în continuare de la d-voastră..." În Consiliul de Coroană din seara de 27 iunie 1940 s-a pus întrebarea: „Cum funcţionează alianţele României?"
Răspunsul ministrului de externe i-a amuţit pe toţi: „Garanţiile engleze nu privesc frontiera de pe Nistru, Iugoslavia s-a rezumat la anunţarea neutralităţii, iar Bulgaria este nesigură". Politica nerealistă a regelui ne dusese la izolare completă.
A doua întrebare a pus-o Constantin Argentoianu: „Care este situaţia armatei?"Generalul Florea Tenescu, Şeful Statului Major a răspuns: „Avem muniţii numai pentru 15 zile şi aviaţie mai mult decât insuficientă".Nicolae Iorga revoltat s-a adresat regelui: „Unde sunt banii după timbrul aviaţiei, Sire?"Regele a rămas mut şi n-a mai scos nici un cuvânt. (Este ştiut că banii rezultaţi din vânzarea timbrelor aviaţiei erau încredinţaţi spre administrare regelui în scopul dotării armatei cu o aviaţie modernă şi puternică)
Votul din Consiliul de Coroană asupra deciziei ce trebuia luată a întrunit 6 adepţi ai rezistenţei prin război şi 26 s-au declarat pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei de nord.
Cei şase demni de a se numi oameni politici conştienţi ai conservării pământului strămoşesc au fost: Nicolae lorga, Silviu Dragomir, Victor lamandi, Ştefan Ciobanu, Traian Pop şi Ernest Urdăreanu.
Iar răspunsul pe care trebuia să-l primească regele Carol de la Hitler, prin Killinger, a sosit de la Moscova prin Stalin: „în termen de trei zile teritoriile... vor fi evacuate...".
Nefăcând parte din Consiliul de Coroană, nici un naţional-ţărănist nu a participat la votare. Maniu, Mihalache, Mihai Popovici şi alţi fruntaşi ai partidului au protestat la Corpurile legiuitoare, împotriva cedării teritoriilor româneşti. Era singurul lucru ce-l putea întreprinde.
A urmat dezastrul retragerii. Vinovaţii erau: Regele cu toţi „aviatorii" politici care i-au făcut jocul în timpul dictaturii personale.
Reacţii la această dramă
Primul care s-a adresat Ţării, printr-un manifest a fost Iuliu Maniu: „S-a rupt o parte din trupul, din sufletul nostru. O parte scumpă, nepreţuit de scumpă. Izolarea internaţională în care ne-a aşezat incompetenţa guvernanţilor noştri ne-a lipsit de mijloacele diplomatice pentru a ne păstra Basarabia şi întreaga Bucovină! Defetismul cultivat de ani de zile a scăzut fanatismul naţional gata de a ne jertfi si a risca dacă e necesar pentru onoarea naţională!
Brava noastră oştire a fost oprită să-şi dovedească din nou priceperea si vitejia! Jale îndoită s-a aşezat pe sufletul românesc: am capitulat fără a lupta! Sfâşietoarea noastră durere ne face să nu vedem azi pe cei vinovaţi, vedem numai fraţii care au fost rupţi de noi!
Lacrimile fierbinţi pe care le vărsăm ne învăpăiază şi mai mult toate simţirile pentru ideia pe care nu o poate şterge nimeni din sufletul popoarelor: Unitatea naţională!"
Iuliu Maniu, 2 Iulie 1940
În aceeaşi zi şi savantul Nicolae lorga a scris câteva gânduri: „Europa liberă înseamnă o Europă sprijinită pe state naţionale libere. Libertatea lor trebuie deci respectată şi apărată, iar apărarea nu se poate, în cel mai nobil sens englezesc al cuvântului, decât atunci când li se respectă dreptul şi nu li se ia în batjocură însăşi fiinţa lor morală. Nici de reprezentanţii înşişi ai libertăţii, nici de oamenii pe care aceştia îi primesc în casa lor."
Tot pe 2 iulie 1940 o parte din senatorii de drept care au fost împiedicaţi să participe la Consiliul de Coroană s-au adresat Preşedintelui cu următoarea scrisoare-protest: „Corpurile legiuitoare fi Comisia afacerilor străine fiind convocate pentru chestia cedării Basarabiei si parte din Bucovina, noi, senatorii de drept, fiind împiedicaţi în mod arbitrar de a lua parte la lucrările Senatului si de a ne spune cuvântul nostru într-o chestiune vitală a unităţii noastre naţionale, declarăm următoarele: Poporul român, care a făcut imense sacrificii pentru apărarea naţională, nu poate să înţeleagă pentru ce în momentul când armata trebuia să apere fruntariile ţării a primit ordin să se retragă precipitat si să lase vrăşmaşului mână liberă pentru ocuparea a două provincii, părăsind în voia URSS-ului, trei milioane de români.
Nu Corpurile legiuitoare actuale pot reprezenta voinţa naţională. Ele au fost create printr-o lovitură de stat, printr-un decret-lege, ca emanâţiunea Frontului Renaşterii Naţionale. Această organizaţie, străină de voinţa alegătorilor a fost dizolvată printr-un alt decret-lege. Prin urmare, Camera şi Senatul nu au nici din acest punct de vedere fiinţă legală. De aceea, noi senatorii de drept, cari în mai bine de 10 legislaturi am reprezentat voinţa naţională şi am luptat pentru constituirea României Mari, protestăm împotriva cedării Basarabiei şi a unei părţi din Bucovina. Trimitem fraţilor noştri din aceste provincii salutul nostru frăţesc, profunda noastră simpatie pentru suferinţele lor, cu credinţa că în curând vor fi readuşi la sânul Patriei Mume."
ss. Iuliu Maniu, C. I. Brătianu, I. Mihalache, Dr. N. Lupu, V. Sassu, M. Popovici, Dr. Aurel Dobrescu
Foştii miniştri din guvernele de după 1918 care n-au putut participa la consultaţii au adresat Comisiei externe a Senatului un memoriu în problema Basarabiei şi Bucovinei, pe 2 iulie 1940, în care s-a făcut şi un istoric al apartenenţei lor la Statul român şi din care subliniem:
„Moldova de răsărit, care poartă numele dinastiei Basarabilor, stăpână pe gurile Dunării, continuă o viaţă de două ori milenară în legătură cu strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi, iar punerea în valoare a acestor teritorii de o bogăţie unică în ce priveşte roadele pământului se datoreşte muncii româneşti sub conducerea, timp de 500 de ani a Domnilor moldoveni, legitimi suverani ai Basarabiei încă din secolul al XlV-lea.
Când s-a simţit nevoia unei închinări faţă de imperiul otoman, considerat ca o continuitate internaţională a Bizanţului, adică a Romei de răsărit, legătura cu acela care a fost pentru noi nu sultanul turc ci împăratul, a ştirbit, în teoria de stat otomană, dreptul exclusiv al Moldovei la hotarele ei istorice. Ca şi ţara vecină Moldova n-a făcut parte din «casa dinlăuntru» a imperiului, ci din «Casa din afară», din care nimic nu se poate înstrăina. Dovada o avem şi în acest răspuns la pretenţii de anexare al Austriecilor înainte de pacea de la Carloviţ la 1699, răspuns ale cărui cuvinte sunt redate astfel de cronica moldovenească de atunci:
« Ţara Moldovei este volnică (liberă) şi Turcilor este închinată, nu este luată cu sabia.».
Numai confuziunea tuturor naţiunilor de drept in Europa întreagă, de la sistemul împărţirilor de state la încălcările epocei napoleoniene a putut aduce părăsirea, printr-un tratat ruso-turc, care nu ne priveşte, a Basarabiei către Ţari în 1812...
Judecata Europei în urma războiului Crimeei, a întărit dreptul românesc prin aceea că Moldova a fost pusă păzitoare în numele ei a gurilor Dunării cu tot ţinutul care le acoperă. Iar, când Rusia lui Alexandru al II-lea a reluat zilnic, nu fără a oferi compensaţii pe care ca atare, am declarat că nu le primim, înţelepciunea întemeietorului Dinastiei româneşti contemporane a retras, numai înaintea invaziei, armata si funcţionarii fără a voi să iscălească un act de cesiune...
În timpul marelui război Basarabia, căzută în anarhie si reclamată fără nici un temei de o Ucraina fără bază istorică n-a cerut nimănui această moştenire firească. Ea s-a oferit de la sine pe baza dreptului de autodeterminare care e la baza teoriei constituţionale a Republicilor Sovietelor...
Ultimatul de eri urmat de o luare în stăpânire imediată nu poate găsi un temei istoric si legal si înstrăinarea unei atât de largi părţi a României unite calcă peste dreptul a 3 milioane de ţărani români fi a unei pături de intelectuali devotată cauzei naţionale.
Fără a pune în discuţie necesităţi care cei mai mulţi au socotit că nu se pot evita, subsemnaţii, dintre care cei mai mulţi sunt întemeietorii înşişi ai Statului Român nou în hotarele lui fireşti, nu pot admite ca în orice formă să se dea o recunoaştere legală în numele statului şi poporului român la ceea ce nu este decât o uzurpaţie determinată de confuzia de noţiuni; dorinţi trecătoare, a unei epoci de criză fără pereche."
ss. Iuliu Maniu, C. I. Brătianu, Nicolae lorga, G. G. Mironescu, Dr. C. Anghelescu, Ion Mihalache, A. C. Cuza, Mihai Popovici, Dr. N. Lupu, Gheorghe Brătianu, Alexandru Lapedatu, P. Halipa, Dr. Ion Costinescu, Stelian Popescu, Vasile Sassu, Gh. Popp, M. Oromoiu, Virgil Madgearu, Nicolae Chirculescu, O. Tăslăoanu, C. Brătianu, Nicolae Polizu Micşuneşti, Dr. Aurel Dobrescu, T. G. Emandi, Gh. Cipăianu, Ion Lugoşianu.
Situaţia ţării era dezastruoasă. Pe de o parte evacuarea celor două provincii produsese nenumărate drame familiare, pe lângă marea înjosire la care fusese supusă armata, batjocorită de scursurile ce ieşeau la iveală în timpul retragerii şi imposibilitatea ostaşilor de a riposta. Era umilinţa la care fusese adusă ţara din cauza dictaturii.
La acestea se mai adăugau presiunile ungurilor şi bulgarilor care creaseră o situaţie internă de deznădejde, greu de depăşit.
Şi totuşi trebuia făcut ceva. Iuliu Maniu împreună cu C.I.C. Brătianu, în fruntea a 12 miniştri naţional-ţărănişti şi naţional-liberali s-au prezentat pe 4 iulie 1940 în audienţă la regele Carol şi i-au cerut să renunţe la dictatura care adusese ţara la dezastru şi să formeze un guvern naţional.
Dar şi de data aceasta Carol II a refuzat povaţa celor mai autorizaţi oameni politici.
Deja, sperând într-o reconciliere cu nemţii, introdusese în guvern pe Horia Sima, pe 28 iunie, manifestându-şi dorinţa de a colabora cu legionarii. După plecarea delegaţiei conduse de Maniu-Brătianu, tot pe 4 iulie, a format un nou guvern, sub conducerea lui Ion Gigurtu, în care fuseseră introduşi 3 legionari.
Tensiunea era în creştere din cauza pretenţiilor ungureşti care deveniseră din ce în ce mai zgomotoase, o dată cu prima fâşie smulsă de ruşi din trupul României. în discuţia de pe 4 iulie dintre Hitler şi Ciano, cele două state se arată interesate de petrolul românesc, dar neliniştite de agitaţia Budapestei şi hotărăsc să aibă loc o convorbire tripartită, pe 10 iulie 1940, la Munchen.
În cursul acestor discuţii Hitler Ie-a spus ungurilor că România este mai bine pregătită din punct de vedere militar şi într-o confruntare va înfrânge Ungaria. La insistenţele lui Teleki i-a asigurat că se va rezolva favorabil pretenţia teritorială a ungurilor şi aceasta nu prea târziu.
Carol II, după retragerea trupelor din faţa puhoiului rusesc, s-a adresat Fuhrerului printr-o scrisoare solicitând o alianţă totală cu Germania.
Profitând de cele discutate ia convorbirea tripartită de la Munchen, pe 15 iulie Hitler, în răspunsul dat regelui, i-a cerut să se alăture fără rezerve Germaniei şi să accepte cedările teritoriale ale vecinilor, cât mai repede, că întârzierea ar însemna distrugerea României. Manevrele ungureşti deja se desfăşurau la frontiera de vest.
Profitând de situaţia grea, şi bineînţeles încurajaţi de nemţi, Horia Sima s-a prezentat la rege cu o declaraţie cerând să se încredinţeze guvernul mişcării legionare.
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1052-Prima-sfârtecare-Basarabia
miercuri, 11 iunie 2014
Diavolul isi schimba des planul de actiune

Diavolul îsi schimbă des planul de actiune
Diavolul cercetează ce fel de ispită este mai eficace si se potriveste mai bine fiecăruia si pe aceasta o pune în lucrare. Nesuportând înfrângerea, îsi măsoară si cântăreste bine fiecare lovitură. Asadar, într-un fel se luptă cu începătorii si în alt fel cu cei crescuti duhovniceste, într-alt fel cu cei nepăsători si în alt fel cu cei care cred în Dumnezeu. Altfel ispiteste diavolul pe cel bolnav si neputincios si altfel pe cei sănătosi. Altfel se poartă cu cei cinstiti si altfel cu cei vicleni. El stie că ceea ce vatămă pe unul, poate fi de folos pentru altul. Sfântul Atanasie cel Mare spune că "diavolii, după cum ne vor afla, tot astfel se vor face si ei fată de noi".
Avva Isaac scrie: "Este un obicei al diavolului ca să împartă cu măiestrie atacurile sale împotriva celor cu care se luptă, după felul armelor sale si să-si schimbe ispitele după scopul urmărit cu fiecare în parte". Sfântul Isaac Sirul spune că diavolii luptă diferit pe cei nepăsători si lenesi, fată de cei râvnitori si întăriti duhovniceste. Astfel, pe cei nepăsători îi luptă de la început cu tărie, ca să-i cuprindă frica si să li se pară de la început calea aspră si greu de străbătut. Pe cei râvnitori nu-i atacă de la început, când râvna lor pentru cele duhovnicesti este mare. Iar cu cei evlaviosi amână lupta până când vor cădea în lenevire si atunci îi atacă, micsorându-le râvna. Trebuie să luăm aminte, căci altfel vom cădea sub loviturile nemiloase ale diavolilor.
Să nu ne încredem în puterile noastre, căci în orice clipă vicleanul diavol poate exploata slăbiciunile noastre.
Sursa:http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm
Diavolul cercetează ce fel de ispită este mai eficace si se potriveste mai bine fiecăruia si pe aceasta o pune în lucrare. Nesuportând înfrângerea, îsi măsoară si cântăreste bine fiecare lovitură. Asadar, într-un fel se luptă cu începătorii si în alt fel cu cei crescuti duhovniceste, într-alt fel cu cei nepăsători si în alt fel cu cei care cred în Dumnezeu. Altfel ispiteste diavolul pe cel bolnav si neputincios si altfel pe cei sănătosi. Altfel se poartă cu cei cinstiti si altfel cu cei vicleni. El stie că ceea ce vatămă pe unul, poate fi de folos pentru altul. Sfântul Atanasie cel Mare spune că "diavolii, după cum ne vor afla, tot astfel se vor face si ei fată de noi".
Avva Isaac scrie: "Este un obicei al diavolului ca să împartă cu măiestrie atacurile sale împotriva celor cu care se luptă, după felul armelor sale si să-si schimbe ispitele după scopul urmărit cu fiecare în parte". Sfântul Isaac Sirul spune că diavolii luptă diferit pe cei nepăsători si lenesi, fată de cei râvnitori si întăriti duhovniceste. Astfel, pe cei nepăsători îi luptă de la început cu tărie, ca să-i cuprindă frica si să li se pară de la început calea aspră si greu de străbătut. Pe cei râvnitori nu-i atacă de la început, când râvna lor pentru cele duhovnicesti este mare. Iar cu cei evlaviosi amână lupta până când vor cădea în lenevire si atunci îi atacă, micsorându-le râvna. Trebuie să luăm aminte, căci altfel vom cădea sub loviturile nemiloase ale diavolilor.
Să nu ne încredem în puterile noastre, căci în orice clipă vicleanul diavol poate exploata slăbiciunile noastre.
Sursa:http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm
vineri, 6 iunie 2014
Inchizitia

Ce este Inchiziţia? Ce a reprezentat ea pentru oamenii vremii şi cum este percepută astăzi de către noi? Inchiziţia a fost o instituţie a Bisericii Romano-Catolice, care urmărea combaterea ereziei de orice fel şi aducerea oamenilor pe calea cea dreaptă. În teorie nu se prevesteşte nimic grav, decât o simplă îndoctrinare. Practica a demonstrat, însă, opusul(mai ceva decât Holocaustul!). Când vorbim astăzi de Inchiziţie, ne imaginăm doar violenţă şi oameni speriaţi, temători de moarte. Orice faptă aflată în neconcordanţă cu doctrinele Bisericii era „răsplătită” cu chinuri groaznice, ajungându-se, chiar la moarte. M-am gândit să scriu despre Inchiziţie, pentru că este un subiect interesant, ce ne aduce în contrast mentalităţi, subiecte, gândirea omului de atunci cu omul modern. În următoarea listă, am făcut o scurtă incursiune în perioada Inchiziţiei. Ar mai fi multe de spus, însă, toate la timpul lor.
-VA URMA- Sursa:http://zeceintop.ro/10-adevaruri-ale-inchizitiei/
-VA URMA- Sursa:http://zeceintop.ro/10-adevaruri-ale-inchizitiei/
joi, 5 iunie 2014
Dictionar de vise *Litera M
.gif)
Mac – Daca e rosu, e semn ca te vei face de rusine intr-o imprejurare oarecare; daca sunt pe cimp, e rau: vei fi injosit
Macara – E semn bun, de evolutie pe scara ierarhica
Macaroane – Daca visezi ca maninci, e rau, te vei imbolnavi
Macelar – Semn bun, de bucurie
Macese (macies) – E semn de agitatie si oboseala
Maduva: element de context ce atrage atentia asupra unor detalii profunde, dar de care depinde intreaga evolutie a evenimentelor, centrul tuturor lucrurilor, intelepciune
Magar – Daca il lovesti sau il bati, e semn rau, de intristare sau suparare; daca il calaresti, vei fi dispretuit, nu te va lua nimeni in seama; daca-l vezi impovarat cu bagaje, vei avea mult de lucru; daca il vezi, e semn rau, de nefericire
Magazin: element de context pentru propria viata sociala, relatii importante, cunostinte influente, extinderea relatiilor, sociabilitate, mediu social bogat, contact cu public divers, varietate de situatii, vezi si cumparaturi
Magnet: atractie spre ceva anume, fascinatie, ispita, dorinte mari, incredere absoluta, nebunie, lipsa de control
Magnolie – Daca visezi in vis, e semn bun, inseamna afaceri rentabile
Mahnire – Semn bun, de bucurie
Maimuta – E semn rau, vei fi inselat; nu te bizui pe noroc
Maini – Semn rau; daca sunt murdare, semn de suparare mare; daca visezi ca le speli, e semn bun, de desfatare
Maioneza – Semn bun, de sanatate
Mal – Iti vei incheia cu bine afacerile; vei ajunge la telul propus; poate insemna si calatorie
Malai – Daca vezi in vis, inseamna osteneala fara folos
Maldar de gunoi – Vei primi o suma mare de bani
Mama – Daca o visezi, inseamna bucurie, vesti bune, dar si dor mare
Mana – Semn bun de bucurie si belsug
Manastire – E semn bun, de nunta in familie, viata linistita; daca o vezi arzind, va avea loc un incendiu
Mancare – Daca o cumperi, e bine; daca fierbe, inseamna zile bune; daca e buna, aleasa, e semn rau, de foamete; daca e obisnuita, e semn de nevoi; daca te visezi mincind, e semn de saracie
Mancarime: frustrari, aspecte care nu-ti convin, obsesii, idei fixe, compromisuri, sacrificii
Mandolina – Semn rau, de suparari
Maneci – Daca sunt scurte, e semn rau, de rusine; daca sunt lungi, e semn bun, de marire
Maner: sprijin, mana de ajutor, nevoia unui ghid, mod de actiune
Manta – Daca visezi ca o dezbraci, inseamna nefericire; daca o imbraci, e bine, capeti o functie inalta Manui o arma – Semn rau, de necazuri si pierderi de bani
Manusi – Ti se va aduce o veste neplacuta
Manz – Semn bun, vei afla vesti care te vor bucura
Mar – Daca visezi ca il maninci, e semn rau, de intristare, jale; daca il vezi, inseamna nunta; daca e dulce, vei avea noroc in dragoste; daca sunt mai multe, e semn de belsug; daca e rosu, vei fi avansat
Marci (timbre) – Vei primi o veste buna
Mare (ocean) – Semn bun, de cistig; daca te scalzi in ea, inseamna sanatate, daca te visezi cazind in ea, e semn rau, inseamna griji, teama, frica; daca te visezi calatorind pe mare, inseamna avere
Marfa – Daca visezi ca vinzi, inseamna necazuri
Margarete – Semn rau, de boala grea
Margaritar – Daca vezi unul, e semn de grija; daca sunt mai multe inseamna lacrimi
Margele – Semn rau, de griji si necazuri
Margine: (ceva aflat pe margine) element de context paentru desemnarea unor detalii subsidiare, de importanta mai mica, ce pot trece neobservate; (ceva indreptandu-se spre o margine) risc, inconstienta, pierderea controlului sau a directiei, atentionare, pericol iminent, semnal de alarma privind o directie gresita sau primejdioasa; (cineva stand la margine sau ceva la marginea drumului) fuga de raspundere, timiditate, neincredere in fortele proprii, autocritica, cenzura, frustrari, marginalizare, abandon, anxietate, perioada de confuzie
Marinar – Daca vezi, e rau Inseamna drum cu ghinioane
Maritata – Daca te visezi, e semn de vaduvie
Marmelada – Daca visezi ca maninci, e semn rau, de foamete
Marmura – Prevesteste moarte apropiata
Maro: seriozitate, maturitate, rigiditate, conservatorism, pasivitate, experienta, intelepciune, batranete, datorie, obligatie, simt al raspunderii, tristete, deprimare, pesimism, lipsa de orizont, lipsa de creativitate, nevoia de a aduce lumina in propria viata
Mars: (a merge in mars) nevoia de a te supune unei discipline sau unei reguli impuse de altii, nevoia unui sfat, lipsa de libertate de actiune sau de expresie, nevoia de a intra in randul lumii dintr-un anumit punct de vedere dupa o perioada de deruta sau independenta; (a spune unui caine „mars”) respingerea unei propuneri, impolitete, lipsa de diplomatie, teama de a fi refuzat sau teama de a fi atacat, dezaprobare, nevoia de a te debarasa de lucruri sau oameni care iti sunt nefolositori, risc de ruptura sau conflict
Martisor – Semn bun, de casatorie norocoasa sau de parteneri buni
Maruntaie – Daca vezi in vis, e bine, vei dobindi un cistig mic, dar sigur
Masa – Daca vezi in vis, e bine, inseamna bucurie; daca e incarcata, e semn de belsug
(masa) vezi a manca; (ca fel de mancare) vezi micul dejun, pranz, cina
Masaj: (cu scop medical) nevoia de a repara o greseala, de a detensiona un conflic, de a calma spiritele, de a redresa o situatie incordata; (cu scop de relaxare sau erotic) nevoie de calm si detasare de probleme, nevoie de a uita o perioada, in functie de locul in care este facut masajul, vezi si gat, brate, spate etc
Masca: (de bal) flirturi, dorinta de a face ceva sub adapostul anonimatului, ispita, atractie de frusctul oprit; (pe chipul altuia) minciuna, ipocrizie, incorectitudine, falsitate, suspiciuni, dualitate, atentie la sinceritatea altora; (pe chipul tau) fuga de responsabilitate, incapacitatea de a-ti accepta greselile, ascunderea realitatii, indulgenta, deruta, lipsa unei bune auto-cunoasteri, imagine incorecta despre sine, incercarea de a arata o alta imagine decat cea reala, jena fata de unele defecte proprii; (de gaze) teama de barfe, fuga de cuvinte rele, dorinta de detasare de rautatea lumii, sufocare de problemele altora; (cosmetica) vezi cosmetica
Masea – Daca te doare, te vei rusina de ceva; daca visezi ca ti-o scoti, vei pierde pe cineva apropiat
Masina: element de context ce descrie planul relational si comunicarea intre oameni; (masina mica) relatia cu partenerul sau cu familia apropiata; (masina de teren) relatia cu unii colaboratori din alte localitati; (masina straina) relatia cu persoanele straine sau din afara tarii; (limuzina) relatia cu persoanele fata de care aveti o anume admiratie sau respect; (tip sport) relatia cu prietenii apropiati sau colegii de club; (veche) relatia cu prietenii vechi; (noua) relatii noi, abia la inceput; (stricata, accidentata sau in reparatii) aduce in context relatii distruse, pe cale de distrugere, deficitare sau in care se resimt blocaje de comunicare; (mergand) relatii actuale sau in plina desfasurare; (in garaj, stationand sau in parcare) relatii rare, intamplatoare, care au ajuns intr-un impas sau care nu au fost intretinute, cu riscul de a fi pierdute sau uitate; (ultramoderna sau scumpa) relatii de superioritate – sau inferioritate, dupa caz – in care unul din cei implicati detine un anume avantaj ce poate naste invidie; (rabla) relatii vechi, lipsite de formalisme, dar care merg in continuare prin simpatie si umor
Masline – Semn rau, de suparare mare
Masti – Semn rau, de rusine
Matase – Semn bun, de mare bucurie
Maternitate: creativitate, inspiratie, rezultate ale unor activitati mai vechi, calitati si talente ce se cer dezvoltate sau scoase la iveala
Matreata – Daca visezi ca ai, e semn bun
Matraguna – Semn de doliu
Matura – Semn rau, de suparare mare
Matusa – Semn rau, de intristare si necaz
Mazare – Daca visezi, e semn de boala; te va dura burta
Meci: confruntare, opozitie, competitie
Medalie – Semn bun, de virtute
Medalion – Semn de nostalgie
Medicament: auto-amagire, fuga de realitate, abandon, ascunderea adevarului de teama consecintelor, nevoie de ajutor, vulnerabilitate, respingere, insatisfactii, anxietate, rezolvarea temporara a unei probleme, cu riscul de a reveni, inlaturarea efectelor, dar nu si a cauzei unei probleme
Meduza: vulnerabilitate, fragilitate, riscul de a fi ranit, pasivitate, lene, indiferenta, neimplicare
Melc – Semn ca vei fi cumpatat
Merge – Pe mare, inseamna bogatie; daca mergi cu pusca la vinat, inseamna fatarnicie; daca mergi cu trasura, trai vesel; daca mergi la bal, inseamna noroc deosebit; la inmormintare – esec, insuratoare tirzie, nefericire pentru un prieten; daca visezi ca mergi pe ghiata, e bine, inseamna implinirea tuturor dorintelor
Mese intinse – Petrecere, nunta
Mesteacan – Semn rau, prieteni vechi te vor trada
Metal – Daca straluceste, inseamna decadere; daca e ruginit, vei fi invidios
Meteorit: (pe cer) atentie sporita, concentrare, semnal de alarma cu privire la cursul unor evenimente, prevestire, lipsa de spirit practic, senzatia ca esti cu capul in nori, nu se poate pune baza pe ceva sau cineva, lipsa de incredere in cineva; (atingand pamantul) riscuri majore, greseli catastrofale, atitudini gresite, idei eronate, complet nepractice, rasturnari de situatie, schimbari de mentalitate; (pe pamant sau ca simpla piatra) urmari ale unor schimbari de directie, trezire la realitate, consecinte pe cale de ameliorare, calmarea unei situatii dificile din trecut, revizuirea uor atitudini gresite, studiind niste idei sau gesturi gresite; (crater) vezi crater
Metronom – Semn rau, timp pierdut in afaceri
Metrou: tine de relatiile intime, sentimentele ascunse pentru o anumita persoana sau un anumit grup de persoane, relatii secrete, comunicarea subconstienta, ce inteleg ceilalti din atitudinea individului; (a merge cu metroul sau a cobori la metrou) curiozitate, dorinta de a cunoaste mai bine pe cineva, nevoie de introspectie, de auto-cunoastere, de a cobori pana in cele mai ascunse niveluri ale propriei fiinte, pentru a gasi un defect ce impiedica evolutia acestuia, nevoia de revizuire a unor atitudini de care individul nu este constient; (a iesi de la metrou) solutii primite din subconstient, buna intuitie, presentimente, descoperiri importante legate de propriul fizic, mai multa incredere in fortele proprii; (a astepta metroul) cautarea unor solutii din interiorul fiintei, vise intense, anxietate puternica, stress, nevoie de odihna la nivel psihic, agitatie, auto-analiza a propriilor defecte sau atitudini, reprimare a unor sentimente; (accident de metrou) obligatia de a schimba o anume atitudine fata de cineva, opinii eronate, sentimente negative ce afecteaza subconstientul, cosmaruri, modificari la nivel psihic, criza profunda, ce va schimba radical ceva din comportamentul individului
Mic – Daca visezi ca esti, inseamna umilire
Microfon – Semn bun, vei dobindi prieteni credinciosi
Microscop – Semn bun, schimbare in bine in munca ta
Miel – Daca vezi, e semn bun de noroc; daca e gras, inseamna belsug; daca e slab, nu e bine
Miere – Daca visezi ca maninci, e semn de bucurie scurta
Mierla – Daca auzi cintind, e semn de vreme buna si veselie
Mieunaturi – Nu-i bine sa auzi in vis, caci e semn de prevestiri rele
Miez: (de paine, de nuca, de fruct etc) element de context ce atrage atentia asupra interiorului unor situatii, asupra acelor aspecte ce trebuie descoperite prin analiza si concentrare, trecannd dincolo de primele aparente, ajungand la esenta lucrurilor, in mijlocul evenimentelor, la punctul culminant, la resursele cele mai importante ale individului, la talentele sale asucunse, la personalitatea ce iese la iveala abia mai tarziu
Mijloace de transport: vizeaza modul de comunicare cu lumea, mentalitatea individului fata de societatea, modul de interactiune cu semenii Cu cat mijloacele de transport sunt mai mari, cu atat mediul la care se refera e mai larg Automobilul descrie relatiile cu mediul intim, apropiat, familial, taxiul descrie relatiile intamplatoare, cunostintele superficiale, mijloacele de transport in comun tin de relatiile sociale sau profesionale, mijloacele de transport pe sine sau pe cablu descriu o anume cale prestabilita ce se cere respectata in relatiile interumane Vezi si fiecare vehicol sau mijloc de transport in parte
Militar – Semn de tulburari si de razboi
Milostenie – Daca ti se arata, semn rau, de saracie si lipsuri; daca tu esti milos, e semn bun de bucurie si voie buna
Mina: (de carbune, de aur sau pietre pretioase, de minereu) plaseaza visul in zona resurselor interioare ale individului, asupra propriilor sale talente, asupra calitatilor pe care si le-a dezvoltat sau nu, asupra creativitatii sale nedescoperite, asupra unor atitudini subconstiente ce se cer valorificate, introspectie, auto-analiza, nevoie de auto-cunoastere (de pix) resurse interioare
Mincinos – Daca visezi ca esti, inseamna ca nu vei reusi in afaceri
Minge – Daca visezi ca te joci cu ea, inseamna griji si necazuri
Ministru: nevoia de a apela la un superior intr-un anumit domeniu al vietii; (ministru de finante) sprijin intr-o problema financiara; (ministru de externe) sprijin intr-o problema cu cineva din afara casei; (ministru de interne) sprijin intr-o problema familiala; (ministru de justitie) sprijin pentru a reabilita un conflict; (ministrul sanatatii) sprijin intr-o chesiune medicala; (ministrul culturii) sprijin intr-o problema culturala, artistica sau in alt domeniu creativ; (ministrul muncii sau al protectiei sociale) sprijin intr-o problema sociala; casa, salariu, pensie etc; (prim ministru) in functie de atmosfera generala a visului, atrage atentia asupra autoritatii supreme al domeniului respectiv; in familie – tatal sau sotul; in profesie – seful sau patronul; in plan social – oficialitatile si autoritatile; in plan financiar – creditorii sau bancile; in plan personal sau relational – propria constiinta sau bunul simt
Minuni – Daca le vezi, e bine O schimbare se va petrece in viata ta; daca visezi ca tu le faci, e semn rau, vei avea suparari
Miop – Daca te visezi, e semn bun
Mire – Casnicie agitata
Mireasa – Semn bun, de impacare sufleteasca, liniste in casa
Miros: (a mirosi ceva de la distanta sau de aproape) presimtiri, suspiciuni, nevoie de analiza, prudenta inainte de a actiona, acumularea tuturor informatiilor necesare inainte de a te implica intr-o anumita situatie; (placut) sperante, incredere in viitor; (urat) presimtiri negative, neincredere, suspiciuni; in functie de mirosul simtit in vis, daca poate fi deslusit clar, vezi sursa mirosului (miros de gaz – vezi gaz, miros de flori – vezi flori etc)
Mistret: agresivitate, pericol, violenta, atacuri dure, lipsa de diplomatie
Mita: (a da mita) lipsa de incredere in calitatile sau fortele proprii, teama de a-ti masura fortele, dorinta de a dobandi un avantaj in mod incorect, prin interventia altcuiva; (a primi mita) tentatia de a face ceva incorect pentru niste avantaje personale, a inchide ochii in fata unor nereguli, compromisuri pentru a face cuiva pe plac, a trece cu vederea niste greseli pentru altul
Mizerie – Sau saracie daca visezi, e semn rau, vei pierde intr-o afacere
Mlastina: te simti prins in capcana, incapacitatea de a inainta din cauza unor probleme materiale sau emotionale, teama, stress, boala, blocaje, piedici, timp pierdut
Moara – Semn bun, de bucurie; daca macina, inseamna bani multi; daca e de vint, e semn rau, vei face un drum in zadar; daca e parasita, asteapta-te la o paguba
Moartea – Daca o vezi in vis vei avea o viata lunga
Moasa – Semn bun, de noroc imediat; vei descoperi o taina
Mobila – Daca visezi ca o cumperi, e semn rau, de saracie
Molie: batranete, greutate, idei demodate, blocaj intelectual, incapacitatea de a accepta noul sau schimbarea, cramponare in trecut, teama de viitor
Moneda: lipsa de valoare, subestimare, chestiuni mai putin importante, detalii minore, dar cu o oarecare importanta, modestie, cunoasterea limitelor; vezi si bani
Monstru: temeri majore, mari probleme, teama de necunoscut, neincredere in fortele proprii, pericole, piedici, dar mai mult la nivel psihic, din lipsa de curaj de a anfrunta pericolul
Monument – Daca vezi in vis, e semn bun; vei avea o bucurie neasteptata
Morar – Semn bun, de prietenie
Morcovi – Semn rau, caci vei avea o mare suparare
Morga – Semn rau, de mare mihnire si suparare
Morman de pamant – E rau, te asteapta citeva zile grele
Mormant – Daca visezi ca sapi, e bine; te vei intilni cu oameni buni
Mormoloc: slabiciune, lene, comoditate, incapacitatea de asumare a unor riscuri sau responsabilitati, vulnerabilitate, teama fata de greutati, nevoia unui ghid sau a unei protectii, incapacitatea de a te descurca singur, asteptarea rezolvarii unor probleme din partea altora
Mort – Daca te visezi, e rau, caci inseamna nefericire; daca vezi, e semn bun, de noroc
Mosie – Daca visezi ca o cumperi, e bine, inseamna prietenie mare
Mostenire – Daca visezi ca primesti, e rau, inseamna saracie, mizerie
Motocicleta – Daca visezi ca mergi cu motocicleta, e semn rau, de cearta sau bataie
Motor: (care functioneaza) energie, activitate, calitati si resurse personale puse in valoare, capacitatea de a reusi, sanatate buna, cursul normal al evenimentelor, situatii in plina desfasurare; (stricat sau oprit) neimplicare, dezinteres, fuga de raspundere, pasivitate, lene, boala, oboseala, piedici
Mozaic – Daca vezi, e semn rau; vei auzi vorbe mincinoase
Mucegai: aspecte uitate, trecute, amintiri neplacute, conditii dificile, greu de suportat, lipsuri materiale, lipsa de orizont, nevoie de adaptare in orice situatie, frustrari
Muguri de pom – Semn bun: urmeaza o perioada de calm si satisfactii
Mulatru – Daca vezi in vis, e semn bun, caci te vor cauta prieteni buni
Muls: profit de pe urma altora, a prelua meritele altcuiva, oboseala acumulata, munca multa, dar cu insatisfactii
Mumie – Daca visezi, nu e bine
Munci: angajare, implicare, dorinta de a realiza ceva, spirit practic, constructiv, idei, planuri perspective, seriozitate, maturitate, capacitatea de a-ti asuma propriile actiuni
Munte – Daca il vezi, e bine, inseamna onoare, glorie mare; daca il urci, e rau: vei avea griji in afaceri; daca il cobori, e rau, e semn de nedreptate
Mure – Daca vezi sau aduni in vis, e semn rau, de intristare
Muraturi – Daca visezi ca maninci, e semn de veste rea
Mustete – Semn rau, caci vei fi in pericol; inseamna si moarte
Muscata – Daca visezi flori de muscata, e bine, vei fi rasplatit
Muscatura – Daca e de ciini, inseamna cearta; daca e de purici, iti vei spori averea
Muste – E semn de birfa, calomnie; daca omori, e semn de suparare, minie; daca prinzi e semn de boala
Mut – Daca visezi, e rau, inseamna nenorocire
Mutilat – Daca te visezi, e semn de noroc in dragoste
Muzeu: respect, admiratie, nevoia unui exemplu de urmat, sentiment de intangibilitate, pasivitate, invatatura nepractica, prin acumulare de experienta ce nu poate fi aplcata in orice conditii, ocrotire
Muzica – Daca auzi in vis, e semn rau, de intristare; daca e muzica militara, e semn de razboi
Muzicanti – Daca vezi, e bine, inseamna nunta sau logodna
Muzicuta – Daca auzi in vis, nu e semn bun
Sursa:http://www.almeea.com/m-dictionar-de-vise/
Macara – E semn bun, de evolutie pe scara ierarhica
Macaroane – Daca visezi ca maninci, e rau, te vei imbolnavi
Macelar – Semn bun, de bucurie
Macese (macies) – E semn de agitatie si oboseala
Maduva: element de context ce atrage atentia asupra unor detalii profunde, dar de care depinde intreaga evolutie a evenimentelor, centrul tuturor lucrurilor, intelepciune
Magar – Daca il lovesti sau il bati, e semn rau, de intristare sau suparare; daca il calaresti, vei fi dispretuit, nu te va lua nimeni in seama; daca-l vezi impovarat cu bagaje, vei avea mult de lucru; daca il vezi, e semn rau, de nefericire
Magazin: element de context pentru propria viata sociala, relatii importante, cunostinte influente, extinderea relatiilor, sociabilitate, mediu social bogat, contact cu public divers, varietate de situatii, vezi si cumparaturi
Magnet: atractie spre ceva anume, fascinatie, ispita, dorinte mari, incredere absoluta, nebunie, lipsa de control
Magnolie – Daca visezi in vis, e semn bun, inseamna afaceri rentabile
Mahnire – Semn bun, de bucurie
Maimuta – E semn rau, vei fi inselat; nu te bizui pe noroc
Maini – Semn rau; daca sunt murdare, semn de suparare mare; daca visezi ca le speli, e semn bun, de desfatare
Maioneza – Semn bun, de sanatate
Mal – Iti vei incheia cu bine afacerile; vei ajunge la telul propus; poate insemna si calatorie
Malai – Daca vezi in vis, inseamna osteneala fara folos
Maldar de gunoi – Vei primi o suma mare de bani
Mama – Daca o visezi, inseamna bucurie, vesti bune, dar si dor mare
Mana – Semn bun de bucurie si belsug
Manastire – E semn bun, de nunta in familie, viata linistita; daca o vezi arzind, va avea loc un incendiu
Mancare – Daca o cumperi, e bine; daca fierbe, inseamna zile bune; daca e buna, aleasa, e semn rau, de foamete; daca e obisnuita, e semn de nevoi; daca te visezi mincind, e semn de saracie
Mancarime: frustrari, aspecte care nu-ti convin, obsesii, idei fixe, compromisuri, sacrificii
Mandolina – Semn rau, de suparari
Maneci – Daca sunt scurte, e semn rau, de rusine; daca sunt lungi, e semn bun, de marire
Maner: sprijin, mana de ajutor, nevoia unui ghid, mod de actiune
Manta – Daca visezi ca o dezbraci, inseamna nefericire; daca o imbraci, e bine, capeti o functie inalta Manui o arma – Semn rau, de necazuri si pierderi de bani
Manusi – Ti se va aduce o veste neplacuta
Manz – Semn bun, vei afla vesti care te vor bucura
Mar – Daca visezi ca il maninci, e semn rau, de intristare, jale; daca il vezi, inseamna nunta; daca e dulce, vei avea noroc in dragoste; daca sunt mai multe, e semn de belsug; daca e rosu, vei fi avansat
Marci (timbre) – Vei primi o veste buna
Mare (ocean) – Semn bun, de cistig; daca te scalzi in ea, inseamna sanatate, daca te visezi cazind in ea, e semn rau, inseamna griji, teama, frica; daca te visezi calatorind pe mare, inseamna avere
Marfa – Daca visezi ca vinzi, inseamna necazuri
Margarete – Semn rau, de boala grea
Margaritar – Daca vezi unul, e semn de grija; daca sunt mai multe inseamna lacrimi
Margele – Semn rau, de griji si necazuri
Margine: (ceva aflat pe margine) element de context paentru desemnarea unor detalii subsidiare, de importanta mai mica, ce pot trece neobservate; (ceva indreptandu-se spre o margine) risc, inconstienta, pierderea controlului sau a directiei, atentionare, pericol iminent, semnal de alarma privind o directie gresita sau primejdioasa; (cineva stand la margine sau ceva la marginea drumului) fuga de raspundere, timiditate, neincredere in fortele proprii, autocritica, cenzura, frustrari, marginalizare, abandon, anxietate, perioada de confuzie
Marinar – Daca vezi, e rau Inseamna drum cu ghinioane
Maritata – Daca te visezi, e semn de vaduvie
Marmelada – Daca visezi ca maninci, e semn rau, de foamete
Marmura – Prevesteste moarte apropiata
Maro: seriozitate, maturitate, rigiditate, conservatorism, pasivitate, experienta, intelepciune, batranete, datorie, obligatie, simt al raspunderii, tristete, deprimare, pesimism, lipsa de orizont, lipsa de creativitate, nevoia de a aduce lumina in propria viata
Mars: (a merge in mars) nevoia de a te supune unei discipline sau unei reguli impuse de altii, nevoia unui sfat, lipsa de libertate de actiune sau de expresie, nevoia de a intra in randul lumii dintr-un anumit punct de vedere dupa o perioada de deruta sau independenta; (a spune unui caine „mars”) respingerea unei propuneri, impolitete, lipsa de diplomatie, teama de a fi refuzat sau teama de a fi atacat, dezaprobare, nevoia de a te debarasa de lucruri sau oameni care iti sunt nefolositori, risc de ruptura sau conflict
Martisor – Semn bun, de casatorie norocoasa sau de parteneri buni
Maruntaie – Daca vezi in vis, e bine, vei dobindi un cistig mic, dar sigur
Masa – Daca vezi in vis, e bine, inseamna bucurie; daca e incarcata, e semn de belsug
(masa) vezi a manca; (ca fel de mancare) vezi micul dejun, pranz, cina
Masaj: (cu scop medical) nevoia de a repara o greseala, de a detensiona un conflic, de a calma spiritele, de a redresa o situatie incordata; (cu scop de relaxare sau erotic) nevoie de calm si detasare de probleme, nevoie de a uita o perioada, in functie de locul in care este facut masajul, vezi si gat, brate, spate etc
Masca: (de bal) flirturi, dorinta de a face ceva sub adapostul anonimatului, ispita, atractie de frusctul oprit; (pe chipul altuia) minciuna, ipocrizie, incorectitudine, falsitate, suspiciuni, dualitate, atentie la sinceritatea altora; (pe chipul tau) fuga de responsabilitate, incapacitatea de a-ti accepta greselile, ascunderea realitatii, indulgenta, deruta, lipsa unei bune auto-cunoasteri, imagine incorecta despre sine, incercarea de a arata o alta imagine decat cea reala, jena fata de unele defecte proprii; (de gaze) teama de barfe, fuga de cuvinte rele, dorinta de detasare de rautatea lumii, sufocare de problemele altora; (cosmetica) vezi cosmetica
Masea – Daca te doare, te vei rusina de ceva; daca visezi ca ti-o scoti, vei pierde pe cineva apropiat
Masina: element de context ce descrie planul relational si comunicarea intre oameni; (masina mica) relatia cu partenerul sau cu familia apropiata; (masina de teren) relatia cu unii colaboratori din alte localitati; (masina straina) relatia cu persoanele straine sau din afara tarii; (limuzina) relatia cu persoanele fata de care aveti o anume admiratie sau respect; (tip sport) relatia cu prietenii apropiati sau colegii de club; (veche) relatia cu prietenii vechi; (noua) relatii noi, abia la inceput; (stricata, accidentata sau in reparatii) aduce in context relatii distruse, pe cale de distrugere, deficitare sau in care se resimt blocaje de comunicare; (mergand) relatii actuale sau in plina desfasurare; (in garaj, stationand sau in parcare) relatii rare, intamplatoare, care au ajuns intr-un impas sau care nu au fost intretinute, cu riscul de a fi pierdute sau uitate; (ultramoderna sau scumpa) relatii de superioritate – sau inferioritate, dupa caz – in care unul din cei implicati detine un anume avantaj ce poate naste invidie; (rabla) relatii vechi, lipsite de formalisme, dar care merg in continuare prin simpatie si umor
Masline – Semn rau, de suparare mare
Masti – Semn rau, de rusine
Matase – Semn bun, de mare bucurie
Maternitate: creativitate, inspiratie, rezultate ale unor activitati mai vechi, calitati si talente ce se cer dezvoltate sau scoase la iveala
Matreata – Daca visezi ca ai, e semn bun
Matraguna – Semn de doliu
Matura – Semn rau, de suparare mare
Matusa – Semn rau, de intristare si necaz
Mazare – Daca visezi, e semn de boala; te va dura burta
Meci: confruntare, opozitie, competitie
Medalie – Semn bun, de virtute
Medalion – Semn de nostalgie
Medicament: auto-amagire, fuga de realitate, abandon, ascunderea adevarului de teama consecintelor, nevoie de ajutor, vulnerabilitate, respingere, insatisfactii, anxietate, rezolvarea temporara a unei probleme, cu riscul de a reveni, inlaturarea efectelor, dar nu si a cauzei unei probleme
Meduza: vulnerabilitate, fragilitate, riscul de a fi ranit, pasivitate, lene, indiferenta, neimplicare
Melc – Semn ca vei fi cumpatat
Merge – Pe mare, inseamna bogatie; daca mergi cu pusca la vinat, inseamna fatarnicie; daca mergi cu trasura, trai vesel; daca mergi la bal, inseamna noroc deosebit; la inmormintare – esec, insuratoare tirzie, nefericire pentru un prieten; daca visezi ca mergi pe ghiata, e bine, inseamna implinirea tuturor dorintelor
Mese intinse – Petrecere, nunta
Mesteacan – Semn rau, prieteni vechi te vor trada
Metal – Daca straluceste, inseamna decadere; daca e ruginit, vei fi invidios
Meteorit: (pe cer) atentie sporita, concentrare, semnal de alarma cu privire la cursul unor evenimente, prevestire, lipsa de spirit practic, senzatia ca esti cu capul in nori, nu se poate pune baza pe ceva sau cineva, lipsa de incredere in cineva; (atingand pamantul) riscuri majore, greseli catastrofale, atitudini gresite, idei eronate, complet nepractice, rasturnari de situatie, schimbari de mentalitate; (pe pamant sau ca simpla piatra) urmari ale unor schimbari de directie, trezire la realitate, consecinte pe cale de ameliorare, calmarea unei situatii dificile din trecut, revizuirea uor atitudini gresite, studiind niste idei sau gesturi gresite; (crater) vezi crater
Metronom – Semn rau, timp pierdut in afaceri
Metrou: tine de relatiile intime, sentimentele ascunse pentru o anumita persoana sau un anumit grup de persoane, relatii secrete, comunicarea subconstienta, ce inteleg ceilalti din atitudinea individului; (a merge cu metroul sau a cobori la metrou) curiozitate, dorinta de a cunoaste mai bine pe cineva, nevoie de introspectie, de auto-cunoastere, de a cobori pana in cele mai ascunse niveluri ale propriei fiinte, pentru a gasi un defect ce impiedica evolutia acestuia, nevoia de revizuire a unor atitudini de care individul nu este constient; (a iesi de la metrou) solutii primite din subconstient, buna intuitie, presentimente, descoperiri importante legate de propriul fizic, mai multa incredere in fortele proprii; (a astepta metroul) cautarea unor solutii din interiorul fiintei, vise intense, anxietate puternica, stress, nevoie de odihna la nivel psihic, agitatie, auto-analiza a propriilor defecte sau atitudini, reprimare a unor sentimente; (accident de metrou) obligatia de a schimba o anume atitudine fata de cineva, opinii eronate, sentimente negative ce afecteaza subconstientul, cosmaruri, modificari la nivel psihic, criza profunda, ce va schimba radical ceva din comportamentul individului
Mic – Daca visezi ca esti, inseamna umilire
Microfon – Semn bun, vei dobindi prieteni credinciosi
Microscop – Semn bun, schimbare in bine in munca ta
Miel – Daca vezi, e semn bun de noroc; daca e gras, inseamna belsug; daca e slab, nu e bine
Miere – Daca visezi ca maninci, e semn de bucurie scurta
Mierla – Daca auzi cintind, e semn de vreme buna si veselie
Mieunaturi – Nu-i bine sa auzi in vis, caci e semn de prevestiri rele
Miez: (de paine, de nuca, de fruct etc) element de context ce atrage atentia asupra interiorului unor situatii, asupra acelor aspecte ce trebuie descoperite prin analiza si concentrare, trecannd dincolo de primele aparente, ajungand la esenta lucrurilor, in mijlocul evenimentelor, la punctul culminant, la resursele cele mai importante ale individului, la talentele sale asucunse, la personalitatea ce iese la iveala abia mai tarziu
Mijloace de transport: vizeaza modul de comunicare cu lumea, mentalitatea individului fata de societatea, modul de interactiune cu semenii Cu cat mijloacele de transport sunt mai mari, cu atat mediul la care se refera e mai larg Automobilul descrie relatiile cu mediul intim, apropiat, familial, taxiul descrie relatiile intamplatoare, cunostintele superficiale, mijloacele de transport in comun tin de relatiile sociale sau profesionale, mijloacele de transport pe sine sau pe cablu descriu o anume cale prestabilita ce se cere respectata in relatiile interumane Vezi si fiecare vehicol sau mijloc de transport in parte
Militar – Semn de tulburari si de razboi
Milostenie – Daca ti se arata, semn rau, de saracie si lipsuri; daca tu esti milos, e semn bun de bucurie si voie buna
Mina: (de carbune, de aur sau pietre pretioase, de minereu) plaseaza visul in zona resurselor interioare ale individului, asupra propriilor sale talente, asupra calitatilor pe care si le-a dezvoltat sau nu, asupra creativitatii sale nedescoperite, asupra unor atitudini subconstiente ce se cer valorificate, introspectie, auto-analiza, nevoie de auto-cunoastere (de pix) resurse interioare
Mincinos – Daca visezi ca esti, inseamna ca nu vei reusi in afaceri
Minge – Daca visezi ca te joci cu ea, inseamna griji si necazuri
Ministru: nevoia de a apela la un superior intr-un anumit domeniu al vietii; (ministru de finante) sprijin intr-o problema financiara; (ministru de externe) sprijin intr-o problema cu cineva din afara casei; (ministru de interne) sprijin intr-o problema familiala; (ministru de justitie) sprijin pentru a reabilita un conflict; (ministrul sanatatii) sprijin intr-o chesiune medicala; (ministrul culturii) sprijin intr-o problema culturala, artistica sau in alt domeniu creativ; (ministrul muncii sau al protectiei sociale) sprijin intr-o problema sociala; casa, salariu, pensie etc; (prim ministru) in functie de atmosfera generala a visului, atrage atentia asupra autoritatii supreme al domeniului respectiv; in familie – tatal sau sotul; in profesie – seful sau patronul; in plan social – oficialitatile si autoritatile; in plan financiar – creditorii sau bancile; in plan personal sau relational – propria constiinta sau bunul simt
Minuni – Daca le vezi, e bine O schimbare se va petrece in viata ta; daca visezi ca tu le faci, e semn rau, vei avea suparari
Miop – Daca te visezi, e semn bun
Mire – Casnicie agitata
Mireasa – Semn bun, de impacare sufleteasca, liniste in casa
Miros: (a mirosi ceva de la distanta sau de aproape) presimtiri, suspiciuni, nevoie de analiza, prudenta inainte de a actiona, acumularea tuturor informatiilor necesare inainte de a te implica intr-o anumita situatie; (placut) sperante, incredere in viitor; (urat) presimtiri negative, neincredere, suspiciuni; in functie de mirosul simtit in vis, daca poate fi deslusit clar, vezi sursa mirosului (miros de gaz – vezi gaz, miros de flori – vezi flori etc)
Mistret: agresivitate, pericol, violenta, atacuri dure, lipsa de diplomatie
Mita: (a da mita) lipsa de incredere in calitatile sau fortele proprii, teama de a-ti masura fortele, dorinta de a dobandi un avantaj in mod incorect, prin interventia altcuiva; (a primi mita) tentatia de a face ceva incorect pentru niste avantaje personale, a inchide ochii in fata unor nereguli, compromisuri pentru a face cuiva pe plac, a trece cu vederea niste greseli pentru altul
Mizerie – Sau saracie daca visezi, e semn rau, vei pierde intr-o afacere
Mlastina: te simti prins in capcana, incapacitatea de a inainta din cauza unor probleme materiale sau emotionale, teama, stress, boala, blocaje, piedici, timp pierdut
Moara – Semn bun, de bucurie; daca macina, inseamna bani multi; daca e de vint, e semn rau, vei face un drum in zadar; daca e parasita, asteapta-te la o paguba
Moartea – Daca o vezi in vis vei avea o viata lunga
Moasa – Semn bun, de noroc imediat; vei descoperi o taina
Mobila – Daca visezi ca o cumperi, e semn rau, de saracie
Molie: batranete, greutate, idei demodate, blocaj intelectual, incapacitatea de a accepta noul sau schimbarea, cramponare in trecut, teama de viitor
Moneda: lipsa de valoare, subestimare, chestiuni mai putin importante, detalii minore, dar cu o oarecare importanta, modestie, cunoasterea limitelor; vezi si bani
Monstru: temeri majore, mari probleme, teama de necunoscut, neincredere in fortele proprii, pericole, piedici, dar mai mult la nivel psihic, din lipsa de curaj de a anfrunta pericolul
Monument – Daca vezi in vis, e semn bun; vei avea o bucurie neasteptata
Morar – Semn bun, de prietenie
Morcovi – Semn rau, caci vei avea o mare suparare
Morga – Semn rau, de mare mihnire si suparare
Morman de pamant – E rau, te asteapta citeva zile grele
Mormant – Daca visezi ca sapi, e bine; te vei intilni cu oameni buni
Mormoloc: slabiciune, lene, comoditate, incapacitatea de asumare a unor riscuri sau responsabilitati, vulnerabilitate, teama fata de greutati, nevoia unui ghid sau a unei protectii, incapacitatea de a te descurca singur, asteptarea rezolvarii unor probleme din partea altora
Mort – Daca te visezi, e rau, caci inseamna nefericire; daca vezi, e semn bun, de noroc
Mosie – Daca visezi ca o cumperi, e bine, inseamna prietenie mare
Mostenire – Daca visezi ca primesti, e rau, inseamna saracie, mizerie
Motocicleta – Daca visezi ca mergi cu motocicleta, e semn rau, de cearta sau bataie
Motor: (care functioneaza) energie, activitate, calitati si resurse personale puse in valoare, capacitatea de a reusi, sanatate buna, cursul normal al evenimentelor, situatii in plina desfasurare; (stricat sau oprit) neimplicare, dezinteres, fuga de raspundere, pasivitate, lene, boala, oboseala, piedici
Mozaic – Daca vezi, e semn rau; vei auzi vorbe mincinoase
Mucegai: aspecte uitate, trecute, amintiri neplacute, conditii dificile, greu de suportat, lipsuri materiale, lipsa de orizont, nevoie de adaptare in orice situatie, frustrari
Muguri de pom – Semn bun: urmeaza o perioada de calm si satisfactii
Mulatru – Daca vezi in vis, e semn bun, caci te vor cauta prieteni buni
Muls: profit de pe urma altora, a prelua meritele altcuiva, oboseala acumulata, munca multa, dar cu insatisfactii
Mumie – Daca visezi, nu e bine
Munci: angajare, implicare, dorinta de a realiza ceva, spirit practic, constructiv, idei, planuri perspective, seriozitate, maturitate, capacitatea de a-ti asuma propriile actiuni
Munte – Daca il vezi, e bine, inseamna onoare, glorie mare; daca il urci, e rau: vei avea griji in afaceri; daca il cobori, e rau, e semn de nedreptate
Mure – Daca vezi sau aduni in vis, e semn rau, de intristare
Muraturi – Daca visezi ca maninci, e semn de veste rea
Mustete – Semn rau, caci vei fi in pericol; inseamna si moarte
Muscata – Daca visezi flori de muscata, e bine, vei fi rasplatit
Muscatura – Daca e de ciini, inseamna cearta; daca e de purici, iti vei spori averea
Muste – E semn de birfa, calomnie; daca omori, e semn de suparare, minie; daca prinzi e semn de boala
Mut – Daca visezi, e rau, inseamna nenorocire
Mutilat – Daca te visezi, e semn de noroc in dragoste
Muzeu: respect, admiratie, nevoia unui exemplu de urmat, sentiment de intangibilitate, pasivitate, invatatura nepractica, prin acumulare de experienta ce nu poate fi aplcata in orice conditii, ocrotire
Muzica – Daca auzi in vis, e semn rau, de intristare; daca e muzica militara, e semn de razboi
Muzicanti – Daca vezi, e bine, inseamna nunta sau logodna
Muzicuta – Daca auzi in vis, nu e semn bun
Sursa:http://www.almeea.com/m-dictionar-de-vise/
marți, 3 iunie 2014
Namaiesti-Vf.Mateiasului-Podul Dambovitei(muntii Iezer-Papusa)

17. Nămăiești – vf. Mateiașului – podul Dîmboviței.
Marcaj: -
Durata: 3 – 4 ore.
Caracteristici: Variante pe la Muntele Posada sau pe la Cheile Ghimbavului. Traseul este accesibil iarna.
Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.
http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/
Marcaj: -
Durata: 3 – 4 ore.
Caracteristici: Variante pe la Muntele Posada sau pe la Cheile Ghimbavului. Traseul este accesibil iarna.
Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.
http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/
duminică, 1 iunie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)