FISHERMAN SOLITARY *Pescuitul cu pluta *

PESCUITUL CU PLUTA
Este caracteristic pescuitului stationar in ape linistite.
Pescarul isi alege un loc pe care il considera bun ;cu ajutorul plumbisorilor cufunda momeala ,sustinuta de pluta de pe sfoara ,la adancimea dorita si asteapta ca pestele sa vina sa o apuce .Se mai muta din loc in loc ,dar umbla putin ,popasurile lui fiind lungi.Din cand in cand scoate undita din apa ,controleaza momeala,,o schimba daca este nevoie ,apoi o cufunda in acelasi loc sau ceva mai departe .Din pricina numarului redus de miscari ,unduitul cu pluta constituie doar scoala elementara a pescarului.Iata de ce pescuitul cu pluta a fost si mai este inca socotita de multi ,pe nedrept,ca nu poate fi incadrata in categoria sporturilor .E adevarat ca ,de obicei,pescarul incepe sa practice pescuitul sportiv cu pluta,dar in acelasi timp respectiva metoda de pescuit isi are gradele ei de perfectionare ,atingand o adevarata maiestrie in final.Apoi aproape toti pestii nerapitori se pescuiesc cu pluta.La fel pescuim si la stiuca si la alti pesti rapitori mari,iar nimeni nu poate sa spuna ca prinderea lor este un lucru foarte simplu.Este pescuitul obisnuit si la indemana oraseanului care,in orele sale libere iese la balta sau la raul din apropiere ca sa prinda cativa pesti.Uneltele mai fine si mai variate ,folosite in prezent ,solicita mai multa maiestrie din partea unditarului,pescuitul cu pluta devenind mai placut ,mai sportiv.Potrivirea plutei se va face in functie de pestii cautati .Cu alte cuvinte ,trebuie sa asigure cufundarea momelii la mai putin de un lat de palma deasupra albiei ,intre ape sau chiar aproape de suprafata.Deoarece albia apei nu este egala,iar curentul duce momeala mai incet sau mai repede si o inalta ,nada isi schimba pozitia .Din aceasta cauza,pescarul poate sa aiba surprize ,adica sa prinda din acelasi loc diferite specii de pesti.Cand momeala ajunge aproape de suprafata ,se poate arata avatul rapitor ,iar cand ramane la fund ,va atrage mreana ,crapul,linul,,carasul,platica etc.pesti iubitori de adancime.In general pe rapitori -si mai ales la stiuca ,care se prinde bine in undita cu pluta -,potrivim nada mai aproape de suprafata.Undita trebuie sa fie bine proportionata .Intre partile ce formeaza undita -varga,sfoara,struna,pluta,carlig-trebuie sa existe o desavarsita armonie.De pilda,nu are rost sa pescuim cu o varga teapana si cu un fir prea subtire -sau invers-dupa cum un plumb prea greu va face pluta neutilizabila ,tragand-o dupa el la fund.Sa ne ferim de undita prea greu de manuit.Cu o varga elastica ,cu o sfoara de grosime mijlocie ,cu o struna de nailon de buna calitate de 30/100,dar neuzata si fara noduri ,avand si mulineta ,putem tot atat de bine sa scoatem din apa si pesti mai mici si de talie mare.Pescuitul cu unelta fine procura o reala placere pescarului amator de sport adevarat.O varga intre 3 si 4 metri va fi destul de lunga si pentru aruncarile moderate ,cerute de acest fel de pescuit .Varga va fi cat mai usoara ,de buna calitate si mladioasa deoarece ne putem astepta sa prindem si pesti mari ,mulineta-oricat de simpla -ne va fi de folos.Daca avem mulineta,sfoara,struna cat si carligul vor putea sa fie cat mai fine ,fapt ce usureaza ademenirea prazii,Sfoara lunga-,pana la 30 cm. in cazul mulinetei mai scurte sau cand n-avem mulineta -,va fi aleasa ca sa suporte 10-15 kg.cu toate ca rareori vom putea prinde un peste de o asemenea marime.Plumbul cat de usor ,nu va trece de 15 g.nici chiar cand voim sa lansam ceva mai departe ,la pescuitul stiucii ,pescuind cu pluta la stiuca ,in carlig avem peste viu .
Cu cat mai mult va rezista si cu cat mai vioi va inota pestisorul,cu cat struna va fi mai subtire si plumbul mai usor .De obicei este de ajuns un plumb de 8-10 g.In apele curgatoare este necesar un plumb mai greu decat in cele statatoare.Pluta trebuie sa fie cat mai putin vizibila si potrivita in asa fel incat sa suporte greutatea si sa ramana in pozitia oblica.Sa ne ferim sa alegem carlige prea mari ,in comparatie cu momeala pe care o utilizam si cu pestii pe care nadajduim sa-i prindem.Multi dintre pescari fac o atare greseala.De asemenea sa nu folosim o struna prea groasa ,o struna subtire este mai putin vizibila ,se mladiaza mai bine ,avertizeaza mai rar pestele care a prins nada.Chiar pescuind la stiuca ,nu este nevoie de struna de otel .Se spune ca stiuca ,cu dintii ei multi si ascutiti ,sfasie struna din fir de nailon .Dar nu stiuca o sfasie ,ci pescarul care o smuceste brutal si o trece de-a lungul dintilor -ferastrau.De altfel cu cat stiuca este mai mare ,cu atat riscul este mai mic ,pentru ca are dintii mari ,grosi.Apoi lasandu-i timpul necesar ,ea va incepe sa inghita pestisorul .Acesta ii va ajunge in gatlej ,iar struna,in coltul gurii ,unde nu are dinti sfasietori.Sfoara ,cu cele de pe ea ,se arunca de obicei printr-o pendulare inainte si inapoi coborand varga numai atunci cand momeala a ajuns deasupra locului unde dorim sa cada.Pescuitul stiucii cere o lansare ceva mai lunga ,fara sa se asemene insa cu aceea de la pescuitul aruncat ,sau de la pescuitul cu muste artificiale.In apele curgatoare ,carligul cu momeala va fi aruncat ceva mai sus de locul unde credem ca se gaseste peste,asa incat,pana sa ajunga aici ,nada sa aiba vreme sa coboare atat cat ingaduie pluta.Apoi conducem cu varga ,pluta,care se duce incet la vale ,pana cand struna nu mai ramane atarnata perpendicular ,ci este trasa de curent.In acel moment ridicam undita si repetam intreaga miscare.Se intampla ca,tocmai cand voim sa ridicam undita din apa ,sa fie la momeala un peste ,care a prins atat de lin ,incat pluta nu a dat nici un semn de aceea ,inainte de a ridica ,vom smuci usor struna ,smucitura ce scoate uneori pestele viclean.Dar si acesta ,ca si toate miscarile noastre ,nu trebuie sa fie brutala ,ci doar o tremurare a vergii.In acest fel de pescuit inteparea pestelui o vom face intotdeauna cu o oarecare intarziere.Daca nada este naturala ,iar noi suntem linistiti si uneltele destul de fine ,pestele nu va observa nimic care sa-l alarmeze si va incepe sa manance fara teama .Ii vom lasa timp ca sa prinda bine momeala ,apoi ii vom raspunde cumpatat ,scurt..In principiu inteparea se va face atunci cand vedem ca pluta se scufunda incet.Dintre pestii rapitori ,pescuim cu undita cu pluta :stiuca,avatul,salaul,bibanul,si somnul.La pestii mari ,nada este pestisorul viu prins in carlig prin buze sau de inotatoarea de pe spate .Pestii nerapitori ,aproape fara exceptie ,se pescuiesc cu pluta ,la adancimea si cu momelile potrivite fiecarei specii.Pescuitul cu pluta este o etapa prin care trebuie sa treaca fiecare pescar incepator.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY *Vadul*

VADUL
Unii pescari au obiceiul de a-si pregati din timp locul pentru pescuit,atragand pestii acolo.Se spune ca "isi fac vad".Obiceiul isi are rostul doar la pescuitul stationar,cand pescarul ramane in acelasi loc sau se muta doar in doua-trei locuri ,si numai cand este vorba de pestii nerapitori.Conditiile de reusita sunt urmatoarele:
apa sa fie statatoare sau cu un curs foarte lin ,locurile alese sa nu fie la distanta mare de locuinta pescarului.Dupa ce am ales un loc potrivit -un cot de rau cu apa lina ,adanca,o margine de balta fara mult papuris etc.-,mai multe zile in sir si pe cat se poate la aceeasi ora,vom arunca hrana pestilor .Dupa taria curentului,vom judeca unde sa o aruncam ,ca sa fie dusa in locul in care voim apoi sa pescuim .Cu vreo jumatate de ora inainte de a incepe pescuitul ,mai aruncam putina hrana .Ea va consta din mamaliga,paine,grau,porumb fiert preparata ca si nada folosita la pescuit
In apele curgatoare ,mai ales in cele repezi ,vom amesteca compozitia nadei cu pamant lutos ,ca sa fie mai consistenta ,sa nu se faramiteze sub actiunea curentilor puternici .Dupa ce framantam bine pasta ,facem din ea cocoloase de diferite marimi ,care pot varia de la aceea a unei alune sau nuci pana la dimensiunile unei gutui ,sau chiar mai mari .Unii framanta mamaliga cu miez de paine si cu pamant lutos ,facand din ea un bot cat capul unui copil .Aruncat in vad ,pestii se vor aduna si vor ciupi ,pe rand,din botul care nu se va faramita usor.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Momeli(mustele artificiale)*

MUSTELE ARTIFICIALE
Printre nadele artificiale cele mai raspandite si mai bine intrebuintate la pastrav ,lipani si cleni sunt mustele artificiale "musculitele"cum le numeste pe scurt pescarul.Care sunt avantajele pescuitului cu aceste momeli din pene ,matase,peri,legate cu maiestrie in jurul unui carlig mic ?In primul rand nu mai suntem obligati sa adunam nade naturale ,ne scapa de utilizarea acelor specii de insecte cautate de pesti,pe care cu greu le gasim,iar daca le gasim ,cu greu le putem folosi,deoarece sunt atat de mici si de fragede incat nu le tine carligul;pe de alta parte musca artificiala poate fi schimbata usor in functie de "preferintele"fiecarei specii de pesti ,iar pe de alta parte ,cu una si aceeasi nada putem pescui nenumarate exemplare din aceeasi specie ;nu ne murdarim ca atunci cand pescuim cu momeli naturale;pestii sunt raniti foarte usor ,ceea ce ingaduie eliberarea celor mici ,care vor continua sa traiasca .Si in afara de toate acestea ,este placerea deosebita ,greu de definit,pe care o ofera pescuitul cu musculitele.Nu toti pestii pot fi pescuiti cu muste artificiale desi cate odata se arunca la aceasta nada si alte specii ,ea ramane insa momeala obisnuita pentru pastravi si lipani ,cei mai valorosi pesti ai apelor noastre.Dar sa nu uitam cleanul ,specie omnivora ,are si el momelile lui artificiale la care sare ,dand prilej pescarului de la ses sa practice si el o atare metoda de pescuit .Initial au fost gandite si realizate in asa fel incat sa imite cat mai fidel diferite larve,nimfe,insecte zburatoare sau acvatice.Astfel prin perfectionare cu timpul s-a ajuns la realizarea multor modele .Mustele artificiale se impart in doua categorii "uscate"si "umede"Dintre atatea feluri de muste artificiale ,pe care sa o alegem?Este o intrebare care il framanta in general pe pescar si mai ales pe incepatori,stapaniti de neancrederea fata de oricare dintre ele isi inchipuie ca insuccesul li se datoreste numai musculitei alese!Pentru apele noastre ,indiferent de anotimp ,e suficienta o colectie de o duzina ,din diferite feluri de musculite .Multi pescari cu experienta ajung,la sfarsitul carierei lor sa pescuiasca cu patru-cinci tipuri de musculite ,obtinand rezultate foarte bune.Musculitele se pastreaza in cutii cu mai multe compartimente ,fiecare tip in cate o despartitura ,ca sa le putem gasi cu usurinta .Cutiile vor fi bine inchise ,ca sa nu patrunda moliile .Altfel ne vom pomeni intr-o buna zi ca in loc de musculite avem doar niste carlige de pe care au disparut penele si legaturile.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Momeli artificiale(nalucile)*

MOMELI ARTIFICIALE
Ideea de a inlocui unele din momelile naturale cu imitatii o intalnim inca din antichitate ,chiar si la unele popoare primitive.Pescuitul cu nade artificiale s-a raspandit printre pescari mai ales in ultimele veacuri ,pe de o parte pentru a inlatura greutatea pe care o intampinau la procurarea momelilor naturale ,iar pe de alta parte ,fiindca pescuitul cu ele prezinta multe avantaje,facand acest sport mult mai placut
Cu mici exceptii nadele artificiale se folosesc numai la pestii rapitori care se arunca si prind prada fara sa o mai examineze mult ,cum fac pestii nerapitori.Momelile artificiale se impart in doua categorii:
-nalucile si mustele artificiale
Din grupa nalucilor fac parte:
-lingurile de diferite tipuri
-pestisorii artificiali
Mustele artificiale constitue nada speciala cu care ademenim pastravii,lipanii si clenii
NALUCILE-cu care pescuim tragandu-le prin apa fac miscari circulare sau ondulatorii ,imitand un pestisor care se joaca sau unul bolnav-prada usoara-Sclipirea lui atrage atentia pestelui rapitor il atata si-l face sa se repeada si sa apuce carligele ascutite cu care este inzestrat naluca pescarul intervine imediat cu manevra (lovitura)de intepare si pestele rapitor isi incepe lupta pentru viata .Pentru ca o naluca sa fie buna ,trebuie sa fie ademanitoare ,sa aiba carlige care sa prinda bine ,sa se scufunde la adancimea dorita si,trasa prin apa ,sa faca miscari asemanatoare celor ale pestelui viu .Spre a fi atragatoare pentru pestele pe care-l cautam ,ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba un volum potrivit ;
-sa fie de o forma(silueta) care sa semene (in cazul pestilor artificiali) cu pestisorii ce constituie prada obisnuita a rapitorului;
-sa functioneze bine in apa ,la cea mai mica tractiune a mulinetei;
-stralucirea nalucii sa fie adegvata gradului de claritate a apei si luminozitatii zilei;
-sa aiba o greutate potrivita ,spre a nu speria pestii la caderea ei in apa;
Numai dupa o experienta mai indelungata ajunge pescarul sa pescuiasca cu naluci,manuirea lor carand mare indemanare si iscusinta,este greu sa le conduci bine printre diferitele obstacole ,fara sa le agati indata.Insa pana la pescuitul cu naluci ,practicand celelalte metode de pescuit ,pescarul trebuie sa-si dobandeasca indemanarea necesara si sa stie sa-si aleaga cu usurinta cateva naluci bune pentru pestii pe care vrea sa-i prinda .Va trebui sa aiba o mica colectie ,alcatuita din cel putin patru-cinci .Un sfat sa nu ravneasca la naluci mari ,deoarece cu cele mici ,poate obtine,de obicei un rexultat mai bun .Pe apa limpede va folosi naluci de culoare mai inchisa ,iar pe apa mohorata ,naluci mai alburii si mai stralucitoare.Cand apa este tulbure nalucile nu dau rezultate .
Nalucile sunt facute din metal ,din cauciuc,din cotor de pana sau din lemn si au aripioare in forma de elice ,fie palete oblice care in apa le imprima o miscare de rotire ,le face sa se invarteasca ,sclipind;altele au trupul curbat ,prin aceasta urmarindu-se acelasi scop.Exista si alte naluci care nu imita forma pestisorului ,anume "lingurile"-bucatele de tabla stralucitoare ,in forma de lingura fara coada la care se ataseaza carlige.Oricat ar parea de curios ele atrag pestele rapitor ,
chiar mai bine decat imitatiile de pestisori .In apa trase incet impotriva curentului,capata o miscare de rotire rapida ,imprastie luciri si incita atacul rapitorului .Se deosebesc unele de altele mai mult in ceea ce priveste marimea si felul cum sunt montate carligele .Unele au luciri argintii
(pentru vreme noroasa)altele aurii (pentru zile cu soare)De obicei sunt facute din tabla densa si groasa sau din cupru ,nichel etc.unele sunt facute din sidef .In comert se mai gasesc si imitatii de rama,facute din cauciuc ,desi le imita foarte bine ,nu are rost sa le folosim ;inainte de a o apuca pestele o pipaie ,o cerceteaza si "simte"indata ca nu este ceea ce cauta el
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Momeli naturale-pestisorii*

PESTII MICI-Intrebuintati ca nada ,vor avea o lungime de 3 pana la 15 cm.in raport cu marimea rapitorilor pe care avem de gand sa-i pescuim .La nevoie daca nu avem la indemana pestisori destul de mici ,vom pune in carlig numai o parte din pestisor ,dar intotdeauna cea de la coada.Modul de a-i aplica pe carlig va fi indicat cand vom vorbi despre felul cum pescuim cu ei.Ca momeala se folosesc ori speciile de pesti care,de obicei nu ating o lungime mai mare decat cea aratata ,ori puietii altor pesti.Cei mai obisnuiti pestisori-momeala sunt:zglavoanca,boisteanul,obletul,eldita(ladita)rosioara,porcusorul,grindelul,palamida de balta,
careia insa ii vom taia inotatoarele tepoase si tepile-si tiparulfolosit mai ales la somnii mari .La nevoie mai sunt intrebuintati :scobarei,clenisorii.Mai bune rezultate se obtin cu pestisorii vii ,adica aceia pe care ii prindem in carlig vii si ii lasam sa inoate si sa se zbata in apa ,pentru a atrage pestele rapitor .Putini rezista insa mai multa vreme ,cu oricata bagare de seama i-am prinde in carlig.Este greu sa ne facem totdeauna provizie de pestisori vii si apoi sa-i purtam cu noi intr-un vas cu apa.De aceea se pescuieste mult si cu pestisorii morti care trasi cu indemanare prin apa ,dau impresia ca sunt vii si inoata .Pestisorii pentru nada ii prindem cu plasa ,sacul de pleava,rociul sau cu undita prevazuta cu un carlig foarte mic.Chiar si pestisorii morti sunt o momeala pe care e greu sa o avem la indemana .Cu toate ca este mai bine sa pescuim cu pestisori proaspat prinsi ,trebuie sa stim si cum sa ne facem o rezerva,cum sa conservam pentru mai mult timp pestii-momeala.Inainte erau conservati in sare si in zahar .Chiar daca nu se stricau repede,
isi pierdeau luciul si aspectul natural ,ceea ce le rapea mult din puterea de ademenire .Conservati insa intr-o solutie de formalina ,isi mentin luciul ,dar se intaresc putin ,rezista mai bine si nu se sfasie pe carlig.Procedeul de preparare este urmatorul:pestisorii morti sunt spalati si stersi cu o carpa uscata ,apoi introdusi,timp de 1-2 ore ,intr-o solutie de 10 o/o formalina(formol)Se spala apoi din nou si se aseaza intr-un borcan cu solutie de formalina de 2 o/o,se astupa bine gura borcanului si se pastreaza la intuneric.In borcan este bine ca fiecare pestisor sa fie asezat putin curbat ,ca sa intepeneasca in pozitia aceasta ;tras prin apa ,si nemaimiscandu-si aripile ca atunci cand era viu ,totusi face miscarile de unduire daca este putin curbat ,ceea ce atrage pestele rapitor .De la un timp,solutia de formalina se tulbura si trebuie schimbata .Putem spune ca:lostrita,stiuca,si somnul se dau bine la broasca Mai bune sunt broastele cenusii ,pestrite pe burta .Prinse in carlig de pielea spatelui ,fara a le produce alta rana ,ele raman multa vreme vii.Vara cleanul prinde cu nadejde broscutele ,pe care le gasim in numar mare pe langa apa .Pe acestea le omoram si le infigem carligul prin gura.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

MOMELI NATURALE PENTRU PESCUIT*Insectele*

VIERMUSI-Colectarea lor nu este prea placuta ,totusi pescarul nu renunta la ei ,deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerapitori.Viermusul nu este altceva decat larva alburie a mustei mari ,albastruie,care se aseaza vara pe carne ,depunand o multime de oua albe,deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de viermusi ,pe care nu-i gasim la intamplare ,va trebui sa-i pastram ;Iata cum procedam:vara ,cand este arsita ,pnem intr-o galeata stricata sau intr-o ladita de lemn cu fundul gaurit ,resturi de carne sau un cap de berbec ,pe care le expunem la soare .In curand se vor aduna mustele ,care vor depune sumedenie de oua .Dupa 48 de ore ,viermii vor misuna pe capul de berbec ramas la caldura .Sub vasul cu fundul perforat asezam un alt vas ,in care am aruncat cativa pumni de rumegus de lemn sau tarate.Viermii vor cadea in ladita de jos .Stand in rumegus sau tarate ,ei isi pierd curand mirosul greu.Cei care nu au cazut vor fi scuturati.Deoarece spre toamna ,mustele de carne dispar ,trebuie sa ne facem o provizie de viermi ,care sa ne ajunga pana la sfarsitul sezonului.Adunati in felul aratat mai sus varsati apoi intr-un vas ,pe fundul caruia am pus un strat gros de pamant umed,lutos .Ei se vor retrage in pamant ,unde vor ramane amortiti ,de aici vom lua treptat ,cati avem nevoie .Daca ii punem cateva minute in apa calduta ,isi recapata vioiciunea .Pe carlig se insira ,fie cate unul singur ,intepand in partea lui mai groasa ,fie facand din ei o salba de patru-cinci.
Viermele de tarate de faina-de asemenea o momeala la care trag multi pesti
Cosasul-o nada cautata de toti pestii ,tot atat de mult ca si rama .Il cunoaste toata lumea.Sunt mai multe specii .Pestii se dau la toate ,dar daca este vorba sa alegem ,vom culege dintre cei care s-au dovedit mai ademenitori .Nu sunt buni cei mici de tot ,cu trupul moale,de culoare cenusie ,cei prea mari ,cu trupul mai lung de 2 cm.,cei fara aripi ,cu burta groasa ,cei scursi ,grosi,cu picioarele foarte lungi si care au in coada o prelungire ca un fel de sabie.Mai buni sunt cei mijlocii cu o lungime de 1-2 cm.,cu aripi,lungi,de culoare galbena ,rosiatica,cafenie sau cenusie.Ii putem prinde mai usor dimineta pe roua cand ingreuiati de apa ,nu pot sari.Cosasul va fi prins in carlig in felul urmator :infigem varful carligului dupa cap ,la ceafa,scotandu-l pe la coada .Aripile trebuie sa stea cat mai desfacute
Burlaul-(carabete,scorobete)este larva acvatica a unei gaze inaripate ,numita frigarea care traieste in nisipul si namolul celor mai multe ape curgatoare si statatoare.Larvele sunt usor de recunoscut ,isi fac o casuta in forma de teaca ,din nisip ,bucatele de lemn etc.in care traiesc tinandu-si afara numai capul negru si cateva picioare latarete cu ajutorul carora se tarasc.Impreuna cu teaca au o lungime de 1-2 cm.si o grosime egala cu a unui pai de secara .Le gasim usor in cateva minute putem aduna atatea larve ,cat sa ne ajunga pentru o zi .Daca rascolim nisipul sau namolul din marginea apei,chiar si pe cel neacoperit ,insa imbibat cu apa ,le vom observa stand ca niste betisoare cenusii ,nemiscate.Le vom aduna intr-o cutie de tabla ,in care vom pune muschi sau rumegus umed.Inainte de a pune larva in carlig ,o scoatem din teaca ,
prinzand-o cu unghiile de cap.Din teaca va iesi un fel de vierme alb-galbui pe care il infiram in lung ,incepand de la cap .Este o nada foarte buna pentru multi pesti si in special pentru pastravi.
Pescuim lasand-o sa se scufunde intre doua ape .Carligele pe care le vom intrebuinta pentru o atare nada trebuie sa fie mici si subtiri.
Gandacul de mal-este o momela potrivita pentru cleni .Uneori se dau bine la el si pastravii mari.
Babita-(denumire data si utilizata de pescari)este o larva care traieste in apa fiind,de asemenea,o momeala buna.In serile de vara ,vedem adeseori deasupra apelor roind niste gaze care zboara intr-o parte si alta,se lasa pe oglinda apei si se ridica iarasi direct in sus.Daca prindem vreuna ,vom vedea ca este o insecta mica ,fragila,cu aripi lungi si transparente ,al carui corp se termina cu trei fire subtiri si lungi.Sunt efemerele gaze "de o zi"care au iesit din apa sa joace jocul de nunta si,dupa o viata in care soarele nu rasare de doua ori ,mor.Efemerele care cad in apa cu miliardele ,sunt o hrana cautata de pesti ,mai ales de pastravi si de lipani.Fiind insa prea mici si prea fragede ca sa poata suporta inteparea unui carlig,nu le putem folosi ca nada,in schimb exista muste artificiale care le imita forma.Babita este larva efemerei .Ea traieste timp indelungat in nisipul si malul apei ,constituind una din cele mai bune momeli .Este o larva bruna-galbuie ,cu trup lunguiet ,in inele,semanand cu un rac mic .O gasim pretutindeni ,in namolul apelor .Chiar si in cele mai repezi paraie de munte sunt locuri line ,unde se depune nisip malos ,in care vom gasi babite.Cu un vas vechi ,pe care-l putem fixa in varful unei prajini ,sau chiar numai cu mana ,scoatem cate putin mal ,deasupra caruia varsam putina apa .Larvele vor iesi indata la iveala .Le spalam de namol si le pastram intr-o cutie ,intre muschi umed .Incepand din primavara si pana la inceputul lui august ,babitele se gasesc in numar mare ,pretutindeni.Ele se tin bine in carlig ,nu se sfasie usor .Toti pestii se dau la aceasta nada ,dar mai mult decat toti ceilalti se dau bibanii.
Aproape toate "mustele"pot sa fie folosite ca mpmeala .Chiar si cele de casa pot fi utilizate ca nada la pestisorii mici ,cei pe care ii prindem ca sa-i intrebuintam drept momeala pentru pestii mari,rapitori
Musca de arin-este o insecta tricoptera pe care o recunoastem usor .Vara pe cand pescuim ,vom vedea deseori zburand o insecta verzuie ,ce pare destul de mare .Inainteaza cu greu ,dand neregulat din aripi .Cand ajunge deasupra apei ,isi ridica de multe ori aripile in sus si se lasa sa cada ,dar abia a atins oglina apei ,ca se si inalta din nou.In curand se va aseza pe o tufa sau o buruiana ,unde o vom gasi cu usurinta .Este de culoare verzuie ,cu aripi brune-stravezii mult mai lungi decat trupul scurt si gros ,pe care si le tine orizontal ,pliate in lungul trupului .Traieste mai ales pe arinii de langa apa,dar-de la ses si pana la padurile de brad-o vom gasi pe tot felul de copaci si tufe.Eiind una din cele mai ademenitoare momeli ,daca putem strange asemenea muste de arin ,putem fi siguri ca vom prinde pesti.Cu ele se pescuieste "pipait",la suprafata apei.Puse in carlig ,nu putem arunca sfoara la distanta mare ,pentru ca sunt prea friabile.
Musca de urzici-poate sa fie cea mai buna nada vie pentru pastravi si lipani.Daca scuturam sau lovim cu un baston urzicile si tufele mici de pe marginea apelor ,se vor ridica de pe ele niste gaze cu aripi transparente care vor zbura zmucit si vor cauta in data sa se aseze imediat pe alta planta ,prinzandu-se de partea de jos a frunzelor.O recunoastem usor :are aripile transparente ,cu mici puncte mai inchise ,iar trupul gros,brun .Caracteristic este ca ,tinuta intre degete ,isi incovoaie abdomenul ,ca si cum ar voi sa te prinda cu clestele pe care il are la ultimul inel .Din nefericire sunt foarte fragede ,se rup de pe carlig ,oricat de fin ar fi acesta .Le vom tine intr-o cutie de chibrituri ,dar nu le putem pastra vii,trebuie sa le omoram ,altfel ne scapa usor .Pescuim cu ele "pipait",la suprafata apei.
Gandacul de brad-il gasim sub coaja brazilor cazuti ;este un vierme alb ,destul de gros,lung de 2-3 cm.,usor curbat.In locurile cu bradetul cazut avand la indemana o toporica cu care sa desprindem coaja uscata,vom putea aduna viermii necesari pentru o zi intreaga de pescuit .Cu o atare momeala pescuim lasand-o sa se scufunde.Mai exista si alte momeli naturale:greierii de camp si de casa,buburuzele,furnicile mari,coropisnita,lipitorile
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

DRUMETIE (Sfaturi utile )

DRUMETIE (Sfaturi utile )
Dintre dintre toate formele de turism,practicate in toate timpurile si indiferent in care parte a globului ,mersul pe jos sau drumetia este cea mai indicata si cea mai reconfortanta pentru organismul nostru .Ea ne ofera,totodata ,sa descoperim frumusetea peisajului inconjurator si sa ne simtim intr-adevar ca traim si santem noi oamenii,infratiti cu natura.In drumetie nu trebuie niciodata sa ne propunem realizarea unor performante sportive ,fiindca nu putem trece prin natura ca niste automate ,fara sa o vedem si sa o contemplam,fara sa ne emotionam de infinitul cerului ,de intinderea in spatiu a plaiurilor smaltate de flori,fara sa ne minunam de fosnetul padurilor ,de miracolul goanei cerbilor ,de cantecul pasarelelor sau de maretia muntilor si a zarilor limpezi ori voalate de ceata.Odata plecati la drum ,toata tensiunea nervoasa acumulata anterior ,toate grijile ivite in timpul zilelor si noptilor dispar parca ,caci linistea ne patrunde in suflet cu un fior de bucurie si,ca in copilarie devenim mai buni mai intelegatori.In drumetie ,cati dintre noi nu ne minunam in secret de absurditatea zbuciumului citadin ,nu devenim iar niste copii increzatori in viata,cu un echilibru interior perfect ,simtind odata cu respirarea aerului ozonat al muntilor ,colinelor ori campiilor ,cum circula sangele oxigenat in venele noastre?Pentru ca drumetiile noastre sa fie reusite ,va trebui sa tinem seama de cateva recomandari elementare ,asa incat sa nu ne aflam niciodata in situatia de a regreta excursia proiectata si efectuata,ci dimpotriva,sa revenim acasa reconfortati fizic si spiritual si cu dorinta mereu vie de a le repeta cat mai curand.In acest sens ,antrenamentului trebuie sa-i acordam atentia cuvenita.El trebuie facut din timp ,inainte de a pleca in excursii ,mergand zilnic pe jos din ce in ce mai mult pentru a permite organismului sa se adapteze la efort .Nu trebuie sa plecam insa in excursii lungi si grele
(mai ales dupa 50 de ani)fara sa consultam medicul ,care va stabili daca organismul si tensiunea noastra arteriala pot permite un astfel de efort.In orice imprejurare ,se va porni la drum intr-un pas moderat.Pentru a combate oboseala ,vom face scurte popasuri la fiecare 45 de minute,stand in picioare ,la loc umbros ,si ferit de curent.Daca suntem transpirati,sau prea incalziti ,nu vom bea apa rece ,ci un ceai caldut cu lamaie ,pe care il vom sorbi cu inghitituri scurte si dese;in situatiile in care nu avem la indemana ceai si nici posibilitatea de a-l pregati ,ne vom potoli setea cu fructe ,ca:mere ,portocale,prune etc.In cazul cand avem crampe ,greturi sau balonari ,vom desprinde un muschi de piatra si vom face cu el un ceai;vom lasa muschiul sa fiarba doua minute
apoi vom bea ceaiul caldut,dupa care il vom indulci cu putina miere sau cu zahar.Pentru colici sunt foarte bune afinele pe care le putem culege chiar din drum sau afinele pregatite acasa.
Ceaiul din frunze de afine ajuta celor suferinzi de diabet.El se recomanda a fi folosit in imprejurarea in care ,dupa eforturi prelungi ,ne simtim picioarele umflate .Desigur nu il vom bea,
ci,cu ceaiul obtinut din apa in care se fierbe cimbru sau cimbrisor salbatic ,vom pune comprese locale pe picioare.Dealtfel picioarele vor trebui sa stea tot timpul in atentia noastra ,chiar din momentul proiectarii unei excursii.Ele vor fi curatate de pielitele ingrosate si de bataturi.Seara vor fi spalate cu apa si sapun,frictionate cu alcool camforat ,bine sterse intre degete -spre a nu favoriza ivirea ciupercilor,vor fi pudrate cu talc medicinal.Incaltamintea va fi comoda si usoara cu o forma care sa permita degetelor sa stea bine intinse ;vara este indicat sa avem incaltaminte de schimb compusa din pantofi cu bride de aerisire.Imbracamintea purtata in drumetii va trebui si ea sa fie comoda ,confectionata din bumbac ,nu din materiale sintetice .Mantaua de ploaie si de vant ,pulovarele ,palaria cu bor ,basmalele,bastile,si trusa cu micile ustensile necesare la drum ,cateva medicamente ,un dezinfectant etc.nu trebuie nici ele uitate.si desigur ,nici ochelarii de soare cu aparatoare contra vantului.Cand poposim in conditii de camping-trebuie sa ne ingrijim ca deschiderea cortului sa nu fie in bataia vantului,iar locul ales sa fie ferit de vecinatatea cuiburilor de furnici si viespi,sau de alte vietati periculoase.Resturile de la mancarea folosita,fie ca suntem in cort ,fie ca ne oprim undeva pentru a ne hrani,vor fi aruncate departe de locul de popas,altfel riscam sa atragem atentia insectelor si animalelor din padure .Este recomandabil insa ca resturile de mancare sa fie arse ,asa incat sa nu ramana ,dupa noi ,locul murdar.Pentru reusita orcarei drumetii ,e bine sa tinem seama si de alte cateva recomandari.In primul rand o atentie deosebita trebuie sa acordam companionilor nostri de drum.Nu vom pleca niciodata in drumetie admitand in grupul nostru oameni bolnavi sau pe cei neobisnuiti sa faca fata unui efort prelungit.Dealtfel,chiar de la inceput ,itinerarul va fi stabilit in functie de rezistenta la efort a membrilor grupului si nu ne vom aventura niciodata pe drumuri necunoscute,fara sa fim insotiti de un ghid experimentat.Starea vremii si cunoasterea fenomenelor meteorologice frgvente in zona in care ne propunem sa drumetim trebuie sa fie,intotdeauna,in atentia tuturor acelora care fac drumetii mai ales in munti.Se stie ca aici vremea poate fi oricand schimbatoare ,ca,dintr-o
ora in alta ,pot sa se produca fenomene naturale (ploaie,furtuna,vant,ninsori)nebanuite in momentul inceperii drumetiei.Iata de ce ,cunoasterea buletinului meteorologic al zonei din ziua in care dorim sa pornim in drumetie are o mare importanta .Daca aceasta ,totusi, nu a putut sa prevada cu exactitate cum se va manifesta natura sus pe creste ,e necesar sa stim,de pilda,
ca in preajma unei furtuni nu trebuie sa intram in panica.Daca vom fi surprinsi de furtuna si de descarcari electrice,nu ne vom adaposti sub copaci,nu vom purta umbrele cu varfuri de metal sau alte obiecte metalice;este indicat ca ,in asemenea imprejurari ,grupul sa se disperseze in asteptarea schimbarii vremii.E bine sa stim de asemenea ca in drumetie,mai ales pe vreme calduroasa ,va trebui sa consumam o cantitate suficienta de lichide,pentru a se evita dezhidratarea prin transpiratie masiva si acumularea de saruri in organism.Alimentele consumate in drumetie vor trebui sa fie proaspete ,iar dintre conserve le vom prefera pe cele care contin multe proteine (sunca,sardele,branza topita la cutii) vom avea grija sa nu fie fermentate (cele ale caror cutii au fundul bombat)deoarece acestea contin gaze de fermentatie periculoase.Orice drumet e bine sa stie ca o temperatura scazuta solicita consumul unei hrane bogate in calorii ;vom consuma deci ,dulciuri si grasimi;nu trebuie sa lipseasca din rucsacul nostru ,de asemenea,mierea de albine,citicele,fructele uscate;oule constituie un foarte bun aliment la drum;ele contin vitaminele A,B,D si P,precum si cupru ,fosfor,calciu,sodiu;pentru drumetie oule trebuie sa fie foarte bine fierte si proaspete ,dar,chiar asa,ele trebuie consumate in cel mult doua zile ,altfel exista riscul sa se altereze.In cazul cand,din cauza alimentelor ingerate ,constatam ca avem dureri abdominale sau chiar dezinterie,vom lua talazol sau in lipsa lui si in functie de locul unde ne aflam ,la cabana de pilda,vom manca un pumn de orez crud,pe care insa inainte de a-l inghiti ,il vom mesteca foarte bine in dinti.Desigur,pentru reusita drumetiilor care ofera fiecaruia dintre noi ,posibilitatea reala a revigorarii trupului si spiritului,a cunoasterii lumii,a frumusetilor ce ne inconjoara,conditia esentiala este sanatatea perfecta.
Sursa:"Cosmetica si turism-Constanta Popovici"

FISHERMAN SOLITARY *Momeli naturale-ramele

RAMELE
Cele mai des intalnite si folosite ca nada sunt trei feluri,cele mai bune sunt cele de culoare cafeniu-inchis ,pe care le gasim mai ales in pamantul negru al pajistilor umede din apropierea apelor sau in pamantul smarcos de pe marginea baltilor formate din cauza ploilor .Sunt destul de mari si groase .Foarte bune sunt si ramele rosii din gunoiul de grajd .Le gasim in numar mare la marginea gramezilor de gunoi de grajd sau in pamantul negru amestecat cu gunoi ,cu paie putrede etc.Au culoarea rosiatica,sunt lungi de 10-15 cm,raspandesc un miros si,prinse,lasa din ele o zeama galbuie.Cu toate ca murdaresc degetele ,nu ne vom feri sa le intrebuintam,pentru ca sunt bune in carlig ,le gasim usor si in numar mare.Sunt doua specii rezistente ,nu se rup usor din carlig si continua sa traiasca mult timp,chiar dupa ce am infipt fierul de-a lungul lor.Ramele de gunoi sunt mai accesibile datorita faptului ca le gasesti atat primavara de timpuriu ,cat si toamna tarziu ,atunci cand celelalte s-au retras adanc in pamant.Mai putin potrivite pentru pescuit ,ramele aproape albe ,pe care le vedem tarandu-se pe pamant,dupa cate o ploaie de vara ,se rup usor ,mor indata si atarna flescait in undita.Ramele de gunoi se pot pune in carlig chiar imediat dupa ce le-am prins .Este bine insa-indiferent de specia aleasa -sa le pastram un timp ,ca sa-si evacueze intestinul pe pamant si sa se faca mai rezistente .De altfel ,ca sa nu pierdem vremea cu cautarea lor ori de cate ori vrem sa iesim la pescuit ,este bine sa ne facem o provizie buna,care sa ne ajunga cateva luni.Procedand in felul urmator ne vom atinge amandoua scopurile :intr-o oala mai mare scoasa din folosinta ,punem pamant luat din locul din care am adunat ramele .Ca pamantul sa nu fie prea indesat ,il amestecam cu o mana de muschi .Ramele pe care le punem aici ,oricat de multe ar fi ,se trag indata in pamant si raman vii multa vreme .Vom mentine pamantul intotdeauna umed-insa fara sa facem balta sub el -si,odata pe luna ,il vom innoi.De saemenea din cand in cand ,il vom rascoli.Zilnic vom picura in oala o lingura sau doua de lapte dulce ,care va constitui ,hrana ramelor.Nu vom pune mai mult lapte deoarece ramanand neconsumat ,se acreste si le omoara.Daca avem la indemana resturi de cafea (zat)aruncam cate o lingura in oala ,zatul constituind ,de asemenea,o hrana buna.Asfel tinute ,ramele devin mai rezistente ,nu se mai rup si raman vii,in carlig,mai multa vreme.De obicei ca sa adunam rame ,trebuie sa sapam pamantul .Mai usor se pot culege in felul urmator:intr-un loc umed ,unde stim ca traiesc rame ,batem un par pana la o adancime de vreo 30cm.pe care il vom misca apoi intr-o parte si-n alta .Pamantul dimprejur se va indesa ,iar ramele vor iesi indata la suprafata.Operatia se va repeta de mai multe ori.Cand mergem la pescuit ,ducem intr-un saculet de panza,cu putin pamant sau cu muschi umed ,o rezerva de rame.Din el scoatem ,pe rand,doar cateva si le punem in cutia de tinichea ,pe care o tinem la indemana .Provizia din saculet trebuie sa fie indestulatoare pentru ca nu este nimic mai neplacut ,dacat sa te pomenesti ca nu mai ai momeala,tocmai cand ai dat de peste!Ramele nefolosite nu le vom arunca ,ci le vom pune din nou in oala cu pamant de acasa.Uni pescari fac greseala sa puna in carlig rame cat mai mari sau cate trei-patru deodata.Rama prea mare se rupe :pestele o prinde de partea lunga ,care atarna din carlig ,o sfasie si o mananca .Vom pune in carlig doua sau trei numai atunci cand ele nu sunt destul de mari ,incat sa acopere carligul.Cel mai potrivit fel de a pune rama este urmatorul:infigem carligul chiar in capul ramei si ii tragem corpul de-a lungul lui ,pana ce nu mai atarna din varful carligului decat 1-2cm.Varful trebuie sa ramana acoperit ,deoarece trupul fraged al ramei nu va stanjeni inteparea.Rama trebuie sa ramana intinsa pe bratul carligului si sa nu se adune ghem in indoitura lui,au fost nascocite niste sisteme speciale de montare pe struna:in varf se pune un carlig obisnuit ,apoi,cu 2-3 cm.mai sus ,se monteaza pe struna un alt carlig mult mai mic sau 2-3 carlige mici,legate unul deasupra celuilalt.Cu ultimul carlig se inteapa lateral rama,se rasuceste pe dupa struna si se fixeaza al doilea ,apoi cu al treilea carlig.Astfel rama sta intinsa si-fiindca nu este prea tare ranita-continua sa raman vie multa vreme .Sistemul este practic mai ales pentru pestii rapitori,care se prind si daca apuca rama lateral.Cel ce vrea sa pescuiasca cu rame la pastrav,chiar daca aduce momeli de acasa ,va face bine sa caute pe marginea apei un pat de nisip fin ,moale,apos,in care va scurma putin si va gasi de multe ori niste rame mici ,albe-argintii ,sunt "ramele de apa"cea mai buna hrana pentru pastravi!

FISHERMAN SOLITARY(Momeli naturale cu continut comestibil )

Momeli naturale cu continut comestibil

In apele domoale ,mazarea fiarta este o nada buna pentru o serie de pesti nerapitori .Ea se prepara in felul urmator:
dupa ce a stat in apa rece cateva ceasuri ,punem boabele de mazare intr-o punga de panza rara,pe care o introducem apoi intr-o cratita de lut ars ,si turnam apa calduta astfel ca mazarea sa fie acoperita de doua-trei degete cu lichid.O fierbem incet pe foc pana se inmoaie ,fara insa ca boabele sa-si piarda forma sau sa fie prea faramiciose .Le lasam apoi sa se raceasca in aceiasi apa .Nu preparam decat cantitatea pe care o socotim necesara la pescuitul in ziua aceea.La fel se prepara ca momeala boabele de grau si cele de porimb.Astfel preparate boabele se infig cate trei-patru in carlig,intepandu-le prin locul unde sunt crapate.Va ramane liber numai varful carligului.
Mamaliga-este o momeala buna pentru crap ,clean,lin,
rosioara,babusca si alti pesti nerapitori,nu o putem pune in carlig daca nu este pregatita special.Metoda cea mai simpla este urmatoarea:framantam mamaliga cu miez de paine ,pana devine cleioasa .O incercam,aruncand un cocolos intr-un vas cu apa ,ca sa vedem daca nu se farama.Mai putem face si altfel:punem intr-un vas o mana de faina de grau ,apoi adaugam incet apa mestecand mereu,pana ce obtinem un fel de terci alburiu,care umple vasul pana la jumatate.Dupa aceea adaugam un pumn de faina de porumb macinata marunt si cernuta.Cand este bine fiarta ,inainte de a o framanta ,adaugam unul sau doua galbenusuri de ou ,iar dupa ce am framantat-o ,formam din ea niste cocoloase cat aluna .Cocoloasele se infig in carlig ,asa incat sa-l acopere in intregime ,cu exceptia varfului ce va ramane liber
Painea alba-se prepara nade bune pentru crapi,cleni si alti nerapitori.Inmuiem miez de paine in apa ,il stoarcem bine ,apoi il framantam ,adaugandu-i putina branza ,pana se face un aluat omogen,tare.O momeala foarte buna pentru crapi este urmatoarea:se da prin razatoare turta dulce ,pe care o framantam cu miez d4e paine alba ,inmuiat si stors.In acelasi timp adaugam -dupa trebuinta-o cantitate din pesmetul de turta ,sau din miezul de paine ,pana ce obtinem un aluat care seamana cu chitul folosit de geamgii.O atare nada se tine bine pe carlig ,constituind tot odata cea mai atractiva momeala pentru crapi.
Cascavalul sau branza-bine fermentate ,constituie o nada foarte buna pentru mrene.Mai bune sunt branzeturile nu prea tari ,mirositoare,cu gauri putine.Daca sunt prea tari ,impiedica inteparea,iar daca sunt faramicioase ,se risipesc in apa .Cascavalul se taie in patratele cu laturile cam de un centimetru ,in care se infige carligul ,ramanand descoperit numai acul din varf.
Intestinele de gaina-Cand apa este limpede,sunt o momeala foarte buna pentru clenii mari.Se va avea insa grija ca ele sa nu atarne pe carlig ciucuri prea mari .
Fructe-o nada mult cautata de cleni sunt unele fructe :prunele,ciresele si dudele ,toate bine coapte.Ciresele le prindem in carlig fara sa le scoatem samburii.Intepam ciresele la coada,ca samburele sa ajunga in curba carligului,si scoatem pe dincolo varful acului.In prunele taiate in jumatate carligul se infige in asa fel incat sa fie acoperit.Este bine ca in jurul taieturii sa indepartam coaja pe o suprafata de vreo doi mm latime.Culoarea galbena a miezului atrage de la distanta atentia cleanului.Carligele vor fi destul de mari ca sa poata cuprinde pruna.
Bucati de carne-fierte si apoi putin prajite ca si sangele inchegat atrag mrenele mari.Momeala este buna mai ales in portiunile de rauiri di josul oraselor mari,unde pestii se hranesc mult din resturile de alimente aruncate in apa
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv "

FISHERMAN SOLITARY(Momelile pentru pescuit )

MOMELILE(NADELE) PENTRU PESCUIT

Arta pescuitului sportiv consta in a insela pestele
a-l momi cu o mancare care-i place,a-l face sa o apuce si apoi a-l agata cu carligul ascuns in hrana.
Trebuie deci sa-i intindem pestelui ceva ce constituie hrana lui obisnuita sau cea preferata.
Ca si la alte specii de animale ,deosebim pesti carnivori ,erbivori si omnivori.Pescarul,stiind la ce fel de peste da cu undita,va pune in carlig hrana potrivita deci va trebui sa stie ce mancare prefera fiecare specie de peste."Lista de bucate"a fiecarei specii este mare;nu se stie in intregime si nici nu este necesar sa o cunoastem .Este de ajuns sa stim care sunt momelile cele mai bune,
pe care pescarul le poate procura fara prea multa truda si care pot fi puse in carlig .Fara nada adecvata ,pescarul se trudeste in zadar.Momelile se pot imparti i doua categorii :momelile(nade)naturale,adica acelea ce au un continut comestibil (diverse alimente:mamaliga,paine,cascaval;vietuitoare intregi:pesti de talie mica ,viermi,insecte ,racusori,
bucati de animale ;mazare;fructe) si momeli(nade)artificiale ,confectionate de om (manual sau industrial) din pene,par,material plastic sau metal,care imita anumite insecte sau pestisori ce servesc drept hrana diferitelor specii de pesti
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY *Locuri bune pentru pescuit *

Pescarul se straduieste sa afle locurile bune de pescuit ,adica portiunile de rau preferate de pesti.
Cu toate ca apele curgatoare isi schimba forma si configuratia albiei ,in fiecare fond de pescuit sant locuri cunoscute ca bine populate .Mai multa satisfactie dau portiunile mai putin laudate ,cu semnele belsugului mai putin vadite ,pe care pescarul bun le gaseste lesne.
De multe ori curentul apei se indrapta spre unul din maluri ,lovind necontenit ,apa va sapa in albie adancituri ,iar in tarm "cuptoare"(cotloane)de obicei,tocmai langa mal se intinde o fasie de apa mai domoala .De-a lungul unui asemenea mal ,
momeala nu va ramane multa vreme necautata .Apoi apa se involbura iarasi ,indepartandu-se de tarm .Nu departe in josul malului pe care il paraseste ,ea sapa o bulboana adanca si linistita .Curentul aducand aici tot felul de hrana ,pestele "se poate tine"in aceasta apa inceata ,fara prea mult efort ,hranindu-se din belsug.Mai exista si alte locuri bune .Sub insule dupa colturi ,se fac valtori ;la marginea lor apa este mai calma .De asemenea sub stresina stancii ,prin dreptul caruia apa trece inspumata ,se afla un loc aproape statator ,iar sub stanci un cotlon de panda si de odihana .In dosul intariturilor de tarm,asa-numitele casute,se face de asemenea un locsor ascuns,un copac cazut opreste suvoiul ,dand nastere unui mic lac ;la gura afluentilor este un loc linistit,unde apele se amesteca;suvoiul din mijlos trece grabit ,lasand spre maluri apa lenesa.
Toate aceste locuri ,prin apropierea carora trece hrana adusa de apa sau unde ea se aduna ,si care,in acelasi timp,nu cere pestilor o continua lupta cu curentul,sunt de obicei "locuri bune"
Dar nimeni nu poate cunoaste toate locurile pestilor.De multe ori se intampla sa "pipaim"cu mustele artificiale,vreme indelungata,un loc unde "trebuie sa fie pesti",fara sa se arate vreunul ,
ca apoi sa scoatem pastrav dupa pastrav ,din puterea suvoiului,unde apa este mai repede,sau dintr-o apa care abia acopera bancul de nisip peste care trece.Cautand si staruind in locurile pe care le stie bine ,pescarul va arunca momeala de incercare si in locurile unde nu i se pare ca ar exista peste si de multe ori va avea surprize placute constatand ca in ziua acea pestii si-au schimbat obiceiul.Culoarea adica limpezimea apei ,are o mare importanta.Dupa o ploaie torentiala ,intr-o apa noroioasa ,vom incerca in zadar sa pescuim cu undita.In scimb apa tulbure ,daca nu este "groasa"nu e rea pentru pescuitul in adanc ,cu rama.Apa tulbure impiedeca cu desavarsire pescuitul cu musca artificiala .Chiar si la pescuitul cu naluci apa trebuie sa fie clara.Dar ,de indata ce putem zari prin ea la o adancime de o palma ,nu o mai putem numi tulbure ,pentru ca pestele vede momeala,oricat de mica ar fi ea!
Pestele rapitor isi cauta loc ,de unde porneste in expeditiile lui de vanatoare.Uneori isi pastreaza acest loc timp indelungat ,pana ce schimbarile in ceea ce priveste nivelul apei ,conditiile pe care le ofera fiecare anotimp ,epocile de migratie ,un dusman care l-a atacat sau alte cauze de felul acesta il silesc sa se mute,Umbland dupa rapitori ,adeseori "ii gasim acasa"chiar in acele locuri.
Alteori dam de ei in largul apei ,in timp ce isi cauta prada .Daca apa nu este tulbure ,mai ales vara de multe ori ii putem zari fie stand la panda ,fie aruncandu-se dupa prada.Spunem vara pentru ca in acest anotimp "se tin" si vaneaza mai aproape de suprafata apei ,pe cand inspre toamna coboara in adancuri.Pe unii ii putem vedea si "jucand",adica sarind cu totul din apa si cazand apoi cu un plescait ,care se aude destul de departe .Jocul acesta pe care il putem vedea mai ales seara ,de exemplu,la pastravi si la lipani,nu este o intrecere de-a prinsul gazelor din aer,ci un adevarat joc.Cand vedem alergari repezi aproape de suprafata apei cu suciri si avantari napraznice ,si cum fug bietii pestisori,ne dam seama indata ca este vorba despre un peste rapitor .Dar ce fel de rapitor? Exista unele semne dupa care il putem indntifica cu destula certitudine .Iata cateva:daca vedem pestisorii in neancetata miscare si agitatie,alungati de ici-colo ,iar in urma lor zarim umbre ,sau lucirea unui rapitor ,vom intelege ca acesta este un avat .Stiuca sageteaza in linie dreapta ,aproape de suprafata si se avanta chiar si in aer .In iuresul ei produce un plescait puternic din scurt.Pestisorii se imprastie deodata in toate partile apoi,pana sa se repete saltul stiucii,urmeaza o pauza destul de lunga.El se repeta abia dupa ce pestisorii s-au linistit si se aduna iarasi.In apele de munte -si aceasta o observam mai bine in locurile unde suprafata apei este mai linistita -in orele bune pentru pescuit ,vedem necontenit frangandu-se oglinda apei ,
deodata se ridica un peste ,apuca ceva de pe suprafata apei si dispare.Nu poate fi decat pastrav sau lipan .Dar care din ei sa fie? Daca se ridica napraznic ,aruncat ca o sageata ,si apuca prada nevazuta de noi,cu un usor plescait din gura ,stim ca a fost lipan.Pastravul se ridica mai incet ,cu mai multa prudenta,mai ales cel mare.Se pare ca el nu apuca ,ci culege hrana care pluteste.Pe oglinda intinsa a apei ,pastravul starneste mici valuri concentrice,pe cand lipanul involbura mai tare apa.Vara pe caldura in apele mari si linistite,langa un mal sub care sunt scufundate trunchiuri sau alte obstacole ,deseori vedem ca se ridica la suprafata un roi de pestisori speriati .Ei fac doar cateva sarituri si zvagnituri repezi ,ca apoi sa se linisteasca imediat si sa se adune in buza apei .Este foarte posibil ca acela care s-a avantat dupa ei sa fie un salau,o stiuca sau un biban.Spectacolul nu-l putem vedea toamna ,pentru ca ei atunci vaneaza la adanc.Ca niste umbre zarim de pe mal o ceata de pesti mai mici si mai mari ,care trec incet ,ca apoi,fara nici o veste sa se arunce cu totii in aceeasi directie .Sunt bobanii,care vaneaza in ceata si au dat iarasi de un roi de pestisori.Somnul se ridica la suprafata numai vara ,pe caldura.Sta nemiscat ,intocmai ca un trunchi .In jurul petei lunguiete ,sure,pe care abia o putem distinge ,pestisorii inoata in voie .Pe neasteptate cu o miscare puternica a cozii "trunchiul"s-a repezit a prins ce a putut si iarasi a ramas nemiscat ,asteptand sa se adune in jurul lui pestisorii.In serile si in noptile de vara ,daca vom auzi plescaind ceva in apa vom sti ca este un somn hamesit ,pornit dupa prada.
Cum isi trade4aza prezenta unii pesti nerapitori ? Bogatia unei ape cu pesti pasnici o putem aprecia cu usurinta daca,in diminetile si serile linistite de la sfarsitul verii ,zabovim un ceas sau doua pe malul apei si observam orice miscare.La aceste ore le place pestisorilor pasnici sa "joace" ;se ridica pana la oglinda apei si apoi salta in aer.Daca in doua trei zile de observare nu vedem "jocul"inseamna ca apa este saraca.Sa indentificam unii pesti mai mari pe care ii vedem jucand .Daca vom vedea ca unul din pestii care se arunca -parca pe spate -impotriva curentului ,cu siguranta este o mreana .Cleanul impunge oglinda apei cu botul si isi scoate capul din apa ,perpendicular,parca ar vrea sa vada ce este pe celalat tarm .Platica mare se iveste incet ,ca un submarin ,isi arata spatele ghebos si apoi se cufunda agale.Platica mica sare in aer .Scobarul se agita mai mult ,sare in sus foarte des si in acelasi loc si loveste apa cu coada plescaind;el "joaca" pana toamna tarziu .Crapul cu toate ca este greoi,se avanta si face sarituri deasupra apei.Il recunoastem usor dupa culoarea lui aurie bronzata.Cand vom vedea ridicandu-se nourasi de namol de pe fundul malos al apei,care altfel este clara ,vom sti ca,la fund,scurma dupa viermi crapul sau linul.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Cunoasterea apei*

CUNOASTEREA APEI LA PESCUIT
Nu toate apele sunt la fel de bogate in peste,de asemenea sunt locuri unde pestilor le place sa stea si sa-si caute hrana ,mai mult decat in alte parti ale aceleiasi ape.O conditie de capetenie este ca pescarul sa cunoasca bune apa in care pescuieste.Nu e un lucru usor si,numai din carti,
pescarul nu va dobandi niciodata suficiente cunostinte .Le va castiga treptat ,pe masura practicarii pescuitului ,ajungand cu timpul sa dobandeasca un asa zis "simt al apei "Pescuind mereu in aceeasi apa ,desigur ca va cunoaste locurile mai repede si mai bine.Dar avand acel
"simt al apei",dobandit dupa ani de pescuit ,va putea sa aprecieze imediat chiar si o apa in care pescuieste pentru prima data.Cu toate acestea incepatorului ii va fi de folos un scurt indreptar.
Diferitele specii sunt repartizate in ape dupa natura lor ,si apele se deosebesc intre ele ,dupa regiuni ,tarm,albie,temperatura,limpezime,iuteala curentului etc.dar,mai ales,dupa altitudinea la care se gasesc.Dupa pestii care traiesc in ele ,apele dulci se pot imparti in patru zone:
Zona pastravului-este cea mai apropiata de izvoarele din munti .Apa este limpede,rece,cu variatii mici de temperatura si,curge vijelios sau repede ,printr-o albie pietroasa ,pe alocuri cu grohotis sau cu nisip aspru .Vegetatia acvatica este redusa ,nu exista decat foarte putine ierburi si muschiul verde de pe fata pietrelor din fundul apei.Aici este regiunea pastravului.Numai zglavociii ,boistenii,si grindeii ,putini la numar mai traiesc in apele din aceasta regiune.
Zona lipanului-pe masura ce apa coboara ,ramanand insa tot limpede si rece ,dar devenind mai bogata in hrana si mai putin vijelioasa ,incep sa se schimbe si locuitorii ei.Pastravul se gaseste din ce in ce mai putin ,fiind inlocuit cu varul lui ,lipanul.In jurul altitudinii de 700m se intinde zona lipanului.Spre limita ei inferioara apar ,prin unele locuri ,cleanul,mreana,scobarul.
Zona mrenei-debitul de apa a crescut ,raul este mai lat si mai adanc .Albia este insa nisipoasa,
cu bancuri de pietris sau de prundis fin .Intre tarmurile mai putin inalte ,apa curge domol.
Lipanii incep sa dispara ,pentru ca apa a devenit prea calda pentru ei .Este zona mrenei ,in care speciile de pesti s-au inmultit .Aici gasim cleanul,scobarul,avatul,apar chiar si stiuca ,mihaltul,
beldita,si zvarluga.
Zona ciprinelor-apa ce curge printr-o albie nisipoasa sau maloasa ,intre maluri joase ,este cand limpede ,cand tulbure.Aici stapanesc neamul crapilor ,al platicii,linului,caracudei,si al vaduvitei,
iar dintre rapitoare se gasesc :salaul,somnul,avatul.Este de la sine inteles ca intre aceste zone nu exista linii de demarcatie precise.Neamurile de pesti ,ce caracterizeaza fiecare zona in parte,
se intretaie,exemplare singuratice urcand sau coborand pana in zona imediat urmatoare ,
ratacind chiar si dincolo de aceasta.Tabloul de mai sus reda doar o imagine generala asupra zonelor diferitelor specii de peste din apele dulci.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY(Imbracamintea pescarului)

IMBRACAMINTEA PESCARULUI SPORTIV

Pe langa uneltele adegvate metodei de pescuit practicate,pescarul sportiv mai are nevoie si de imbracaminte potrivita felului de pescuit.Multi dintre pescari undesc mai mult vara si spre toamna ,in anotimpurile cele mai placute de colindat si in care nu se pune problema unui echipament special ,complicat si costisitor.Totusi si atunci ,dupa mai multe zile calduroase ,linistite si cu cerul senin ,ne poate surprinde o ploaie de lunga durata sau o furtuna ,incat este necesar sa fim prevazatori si sa preintampinam urmarile neplacute.Pescarii sportivi ce pescuiesc mai ales toamna tarziu in apele reci de munte ,la lipan sau lostrita ,sau acei ce pescuiesc la laseu ,inca de cu vreme ,de cand se desprimavareaza si pana cand iarna isi asterne din nou haina ei alba peste intinsul baltilor ,vor avea nevoie de un echipament in stare sa faca fata schimbarilor temperaturii apei si intemperiilor.
# IMBRACAMINTEA
Oricare ar fi natura pescuitului ,imbracaminte pescarului trebuie sa fie igienica si practica:Igienica,sa-i apere corpul de umezeala si vant ,sa fie racoroasa vara si calduroasa iarna ,practica,sa-i fie usor la purtat ,nestanjenindu-i mersul si miscarile,rezistenta si de o culoare apropiata de aceea a mediului in care se misca .Se recomanda o camasa usoara ,din tesatura moale de lana care sa fie purtata direct pe piele .Pe langa faptul ca este calduroasa iarna,e foarte practica si vara deoarece absoarbe transpiratia ,fara sa se lipeasca de piele,asa cum fac tesaturile de bumbac,care se usuca si mai greu.Peste camasa vom pune o haina de vant ,din panza deasa ,sub care putem imbraca ,la nevoie,un pulovar mai gros ,sau chiar un cojocel ,cand este prea frig.Vara vom purta un pantalon de panza ,tip salopeta sau golf (ce se strange sub genunchi),iar pe timp rece ,unul din aceleasi modele ,din stofa calduroasa.Cand pescuim umbland prin apa ,cu cizme de cauciuc (lungi sau scurte),ori cu ghete speciale ,vom purta un pantalon scurt (sort)de panza sau din stofa.Contra ploii este buna o pelerina de panza deasa ,dar si mai practic este un hanorac cu gluga ,din panza,avand acelasi model cu cel pe care-l poarta schiorii sau turistii .Pe vreme rece ,mai ales in timpul transportului ,sau atunci cand facem un popas ,spre a manca sau a ne odihnii ,este necesara o manta paroasa de postav tip loden.Pentru apararea capului ,palaria vanatoreasca de fetru pare de departe cea mai preferata si a intrat de mult in portul pescarilor,
pe langa faptul ca este practica ,ea se potriveste bine si cu restul echipamentului.Vara insa,pe arsita ,o plarie usoara de panza sau de rafie ,cu borurile mai mari ,ne va apara capul si,in special,
ochii de radiatiile razelor solare ,mult amplificate prin reflexul apei.In special pescarii se vor feri sa poarte o imbracaminte confectionata din material complet impermeabil sau cauciucat ,fiind nadusitor si foarte nesanatos ,deoarece impiedica primenirea aerului.
#INCALTAMINTEA
Constituie partea cea mai importanta din echipamentul pescarului ,fie ca acesta pescuieste de pe mal sau mergand prin apa.Bocancii vor fi confectionati dintr-o piele deasa si unsuroasa ,prin care apa sa nu patrunda cu usurinta.O talpa groasa ,dubla,va obosii mai putin talpa piciorului,atunci cand calcam peste pietrele sau asperitatile drumului ce-l avem de strabatut.Tintele sau maselele de otel ce se prind de talpa nu sunt de loc practice la pescuit.Cacand peste prundisul raului sau pe bolovanis ele produc zgomote ce se transmit usor in apa,in afara de faptul ca de ele se prinde cu usurinta pamantul cleios ,formandu-se acei nesuferiti "papuci de noroi"ce ne ingreuiaza mersul.
La fel de nepractici la pescuit sunt bocancii cu talpa de cauciuc ,care aluneca pe fiecare piatra.
Atunci cand pescuim mergand prin apa ,cum este deseori cazul la pastravi ,lipani sau cleni,si daca apa nu este prea rece ,ne vom procura o pereche de ghete de panza,speciale pentru pescuit .
Aceste ghete ni le poate confectiona orice cizmar ,dintr-o panza deasa si rezistenta ,de prelata,si cu o talpa groasa din fuior de canepa,strans rasucit si apoi impletit.Au marele avantaj ca sunt foarte usoare si nu aluneca cand calcam pe pietre.Din aceasta cauza,ghetele de baschet ,pe care le folosesc unii pescari .fiind mai la indemana ,nu sunt de loc practice.Pentru cei ce nu suporta apa rece ,singura nadejde ,raman cizmele inalte de cauciuc ,cu conditia sa nu fie prea grele si sa aiba lipite pe talpa niste benzi transversale de cauciuc,late de 1,5-2cm si cu fata striata ,care sa le faca mai putin lunecoase.Mersul pe uscat pana la locul de pescuit ,incaltat cu aceste cizme ,mai les daca distanta este mare si timpul calduros ,este pe cat de obositor ,pe atat de nesanatos:toata lungimea piciorului acoperita de cizma ,transpira din abundenta .Iarna ele tin destul de rece cand este frig .Recomandabil este sa incaltam cizmele de cauciuc numai la marginea apei.Foarte buni sunt ciorapii de panza cauciucata ,impermeabili,lungi pana mai sus de genunchi,si care se incalta,
si care incalta cu ghetele lungi de panza .Oricare ar fi incaltamintea intrebuintata la pescuit ,ea se va incalta-vara sau iarna-numai peste ciorapi moi ,de lana groasa ,ce au proprietatea sa absoarba transpiratia piciorului,mentinandu-l uscat si ferindu-l de rosaturi.
#RANITA(rucsacul)
Daca apa in care pescuim ,nu este in apropiere ,sau daca ne deplasam pentru mai multe zile ,atunci ne va trebui o ranita ,in care sa ducem toate accesoriile de pescuit necesare,eventual cizmele de cauciuc ,juvelnicul,minciogul,gafa,merindele,rufaria de schimb,ustensilele de toaleta,
o mica trusa sanitara ,un bidon cu apa ,o baterie electrica etc.Rucsacul trebuie sa fie larg ,usor de dus,iar greutatea sa fie bine repartizata pe umeri,pentru a nu produce rosaturi.
#BRICEAGUL-atat de necesar pescarului in orice moment ,nu va lipsi din buzunarul nici unui unditar.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY
#Placerea pescuitului
Nu e nevoie de statistici pentru a demonstra o evidenta :an de an contingentul pescarilor amatori creste .Sau cel putin nu scade .Ceea ce avand in vedere procentul natural pe pierdere insemneaza ca pe malul baltilor isi fac aparitia incepatorii.Cum se explica acest aflux ?Ce il determina pe om ,normal pana mai ieri ,sa devina pescarul de maine ,pescarul de poimaine,pescarul de o viata ?Resortul adeziunii ?Iata motivatia pescarilor neofiti la intrebarea-cheie :De ce perseverati pe balta?
*95 o/o din placere
*3 o/o din interes stiintific
*1,8 o/o din nevoia de deconectare
*0,01 o/o din dorinta meschina de a manca peste
Intr-adevar-ce placere 95o/o este sa stai pe ploaie in "sicriul"plutitor al barcutelor pneumatice ,
intepenit in gutaperca fasului sau pe povarnisul unui mal ,inebunit de soare ,ciuruit de tantari ,
vamuit de paznici ,umilit de rateuri?Interes stiintific atunci ?Sa fie pescarii un fel de expeditionari ,travestiti ,ingropati in cisme blindati de toata longitudinea si latitudinea salelor de braul lui Iov ,sa fie ei niste savanti dornici sa afle realitatea acelor monstrii de apa dulce bantuind imaginatia contemporanilor sub denumirea de somni,salai,ciortocrapi?Bine ,dar ei acesti exploratori benedectini ,nu-si vand juvelnicile goale?Cata orbire poate calauzi-si cat timp-pe un savant?Sa fie atunci secretul nervus rerum gerendarum ,nevoia de deconectare ?Linistea aceea nepamanteana ,intrerupta doar de duduitul tractoarelor ,de behaitul oilor ,de sudalma paznicilor?Si daca nu e vorba de evadarea in sanul naturii ,sa fie vorba de o alta evadare ,cea din sanul familiei ?Atunci cum se explica insa fenomenul din ce in ce mai frgvent acela al pescuitului tribal?Copii,nevasta ,socri,catel-purcel,pe malul baltii?!Se stie cu precizie ceea ce cucereste si leaga definitiv pe incepator de balta.Este succesul .Precizia:Succesul incepatorului ,Neofitul prinde peste .Totdeauna.El e singurul care la sigur prinde !Ce prinde el incepatorul ?La aceasta intrebare observatia duce la o concluzie univoca:
-Numai monstrii!
Il auzi tipand:
-Nene,trage o mareee...Adu minciogul ,repede!
Pe mal se zbate apoi "monstrul";5-6cm,o fata,un xchitic,o boarta scolo.Dar ochii neofitului strlucesc ,ard,inima-i gata sa sara din piept ,genunchii ii tremura ...Victoria ii ia mintile.Da.Caci dupa o asemenea biruinta ,incepatorul e pierdut sau daca vrei castigat pe veci.Incepe sa cumpere scule :masina,cort,ceas desteptator ,frectii contra tantarilor,carlige, verigi...Din mica crisalida a iesit PES-CA-RUL
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescaruli sportiv"

FISHERMAN SOLITARY(Conditiile atmosferice favorabile si nefavorabile la pescuit )

CONDITIILE ATMOSFERICE FAVORABILE SI
NEFAVORABILE LA PESCUIT

Vara pe seceta ,un cer senin nu prevesteste prada bogata ;
doar dimineata si seara ,sacul va fi ingreuiat.Cerul schimbator pare sa fie favorabil.Toamna si in pragul iernii,o zi senina calduta,poate sa fie una dintre cele mai bune pentru pescuitul anumitor specii.Bune sunt si epocile de schimbare inceata a vremii,cand,dupa o perioada de seceta ,urmeaza zile ploioase ,sau cand,dupa un rastimp de ploi,incepe sa se zareasca ,ici si colo,cate un petic de cer senin.Vanturile de la nord sau nord-est sunt cele mai urgisite de pescari.Bune li se par cele domoale ,care bat dinspre sud-est si dinspre vest.
Cand aerul este nemiscat ,in cat nici o adiere nu increteste oglinda apei ,timpul nu este favorabil pentru pescuit ,prin apa linistita ,pestele isi vede mult mai bine dusmanul;apa a carei suprafata este incretita frange imaginea pescarului ,o face mai putin vizibila .Legea de baza a unduitului este ca pestele sa nu-l vada pe urmaritor.Vantul prea puternic starneste de asemenea,pescuitul.Pescarul nu mai este stapan pe sfoara si pe struna -vantul le poarta in voie ,
agatandu-le de toate tufele.De acea aruncarile sunt nereusite ,sfoara in loc sa se aseze pe apa ,se intoarce si plesneste pescarul in fata.In general,un vant in josul apei starneste pescuitul;undita alearga nebuna ,dusa si de apa si de vant ,este smulsa din apa ,nu are ragaz sa astepte pestele .
In schimb ,cand vantul bate in sens opus cursului apei infrangand curentul de la suprafata,
apa este mai linistita si pescuitul va decurge in bune conditii.Cresterea apelor dupa ploi mari si scaderea lor pe timp de seceta ,schimba fata normala a raurilor .Apar noi adancituri,bancurile de nisip isi schimba locul ,bulboanele dispar,apa adunandu-se in suvoi stramt.Pestii se adapteaza indata noilor conditii si de acea trebuie sa dibuim locurile noi unde se gasesc.Apa in scadere nu favorizeaza pescuitul ,pe cand cea in crestere lenta este promitatoare.Se spune ca ,in ultimele faze ale lunei ,pestele rapitor "se arunca bine".Cei rapitori mananca mai bine in zilele cand luna creste.Toate aceste variatii ale apei si ale vremii,cu influentele favorabile si nefavorabile ce le exercita asupra pescuitului cu undita -constatari ale pescarilor in decursul timpurilor-vor fi prezentate sub forma rezumativa ,spre a servi ca indreptar pentru acei care vor sa patrunda mai adanc in tainele pestilor si ale apelor
INFUENTA APEI SI A VREMII ASUPRA PESCUITULUI
APA PESCUITUL
+ +
-Foarte scazuta rau(in balti bine)
-Mult crescuta rau
-Revarsare brusca rau
-Revarsare inceata excelent
-Incalzire brusca mediocru
-Incalzire lenta bun
-Racire brusca foarte rau
-Racire lenta mediocru
-Apa tulbure foarte rau
-Apa usor tulbure excelent
-Apa limpede mediocru
-Apa limpede si scazuta rau

VREMEA
Temperatura aerului
-Schimbare brusca mediocru
-Racire brusca rau

Lumina
-Cer usor acoperit bun
-Nori Cirus si scade-
rea barometrului rau

Vant
-Lipsa mediocru
-Regulat,mijlociu bun
-Schimbare brusca rau
-Vant puternic foarte bun

Precipitatii
-Ploaie regulata (dulce)pe un timp cald foarte bun
-Zapada inainte si in timpul pescuitului fara efect

Presiunea atmosferica
-Stabila bun
-Variatii bruste rau
-Scaderi bruste foarte rau
-Presiune joasa mediocru
-Furtuna indepartata fara efect
-Furtuna apropiata rau
Sursa:"Pescuitul de la A LA Z-Ghidul pescarului sportiv"

CETATEA DACICA DE LA PIATRA ROSIE-LUNCANI(drumetie)

Cetatea dacica de la Piatra Rosie-Luncani(din Muntii Orastiei )asezata pe culmea dealului numit Piatra Rosie (832m alt.)cu prapastii abrupte face parte din sistemul de fortificatii care aveau rostul sa apere eventuala apropiere dinspre vest si sud-vest a inamicului care ar fi incercat sa atace Sarmizegetusa ,cetatea de scaun a regilor daci de la Gradiste .Ruinele cetatii-construite din blocuri de piatra fasonata ,dupa tehnica celorlalte ,
fortificatii dacice din Muntii Orastiei ,de forma patrulatera ,prevazuta cu cinci turnuri -sunt situate in jumatatea de sud a platoului de pe culmea dealului.In interiorul incintei se afla o cladire delemn asezata pe postamente de piatra.La aceasta fortificatie mai trebuie amintite urmele unui sanctuar si ale unei cisterne pentru apa.La nord de zidurile incintei ,pe cealalta jumatate a platoului superior al dealului ,sapaturile arheologice au dat la iveala doua cladiri ,cu plan dreptunghiular ,construite din lemn ,asezate pe temelii de piatra ,una cuprinzand patru ,alta cinci incaperi .Pe coasta estica a dealului Piatra Rosie se afla o a doua incinta ca data cronologica ulterioara celei de pe culmea dalului ,cu care are o latura ingemanata .
Aceasta incinta este formata dintr-un zid gros cu palisada pe creasta ,in partea de est ingloband si doua turnuri din blocuri de piatra .
Sursa:"Mic Indrumar Turistic"-Octavian Floca si Clemente Constantin

AMERICAN WESTERN

WESTERN

OSCAR BENTON

BENSONHURTS BLUES

GAROU & DANIEL & PATRICK

GAROU & DANIEL & PATRICK
(Belle)

VIDEO BLUES-SYSTEM

BLUES SYSTEM-Gangster Love

VACANTA LA GEOAGIU-BAI

GIULIA LA GERMISARA(Geoagiu-Bai)
* complex termal roman*
Situl arheologic GERMISARA cuprindea in antichitate castrul militar cu CANABAE-asezare civila si TERMAE -le ,mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost indentificate TERMAE-le are o forma aproape circulara cu diametrul de 90-95m.In perioada romana,complexul a functionat in doua faze:una exclusiv de suprafata si a doua in subteran si suprafata .In centrul mamelonului se afla o cavitate naturala ,rezultat al apelor termale din subteran .In peregrinarile lor ,romanii au descoperit acest "lac"si au constatat efectele benefice ale apelor.Este posibil ca intr-o prima etapa sa se fi scaldat,chiar in interiorul acestuia .Cu timpul a inceput amenajarea unei retele de canale de dirijare a apei de la sursa la bazinele sapate in pamint si captusite cu scindura ,canalele au fost realizate prin cioplire direct in stinca locului ,iar in zonele unde aceasta nu permitea ,traseul a fost completat cu TEGULAE si mortar anhidric sau scinduri din lemn.Din acest moment "lacul"a devenit un lacde cult ,in interiorul lui fiind descoperite monede de de bronz si argint ,o frumoasa statuie a zeitei Diana,altare votive ,placute votive dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale (Diana,Higia,Nymphae)
sursa:"Panoul Nr.22A038-Geoagiu-Bai"

MANASTIREA DRAGOMIRNA

MANASTIREA DRAGOMIRNA
Un mitropolit caligraf si artist ,Anastase Crimca ,a trait la o rascruce a timpului cind pictura exterioara a locasurilor de cult ceda locul sculpturii.Si nu a lasat clipa sa curga in van .Prin stradania lui ,inainte de 1609 s-a nascut Dragomirna ca expresie a resurselor unei arte de a renaste mereu ,in tipare reinoite si revugorate .Amestecat si el ,pina peste cap,in vinzolelile ,domnilor Movilesti .Anastase Crimca a cunoscut si marirea si decaderea,si bucurii si dezamagiri.Totusi scaunul mitropolitului era mai putin rivnit decit scaunul domniei,si intr-o vreme de repezi schimbari si mari silnicii ,ctitorul Dragomirnei a gasit si ragazul de a-si inzestra manastirea cu evanghelii si liturghii caligrafiate de mina sa si impodobite cu miniaturi la fel de mina sa.Peste toate a avut si intelepciunea sa rinduiasca viitorul Dragomirnei intr-un chip care s-a dovedit rodnic :"nu va fi niciodata si nici unui scaun rasaritean inchinata,ci va ramine locuita numai de calugari moldoveni"Rinduiala din beneficiul careia ,in veacurile ce au urmat,manastirea a putut deveni un centru cultural reputat in intraga Moldova.Hotarit lucru ,lespedea sub care sta Anastase Crimca nu desparte moartea de viata .Omul a stiut sa traiasca si dupa stingerea sa.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA SUCEVITA

MANASTIREA SUCEVITA
Manastirea a fost ridicata itre 1582 si 1584 ,prin cheltuiala voivodului Ieremia Movila si a mitropolitului Gheorghe Movila ,fratele sau,si sub boltile ei,intr-o capsula de argint aurit se pastreaza o bucla din parul sotiei domnitorului ctitor.Intre clipa cind s-a tirnosit manastirea si clipa cind parul Elisavetei s-a rinduit intre odoarele Sucevitei ,numai pace nu a fost in Moldova.Si numai liniste nu a fost in neamul intins ,bintuit de mari ambitii si rasplatit de soarta cu mari nacazuri ,al Movilestilor.Istoricul ne-o infatiseaza pe domnita Elisaveta prin cuvinte pilduitoare:"prin frumuseta ,ea era dintre cele ce risipesc imparatiile si pier supt ruinele lor"Nefiind imparatie,adica netraind din asuprirea altor popoare ,Moldova nu a pierit.Insa in neamul Movilestilor moartea naprasnica a secerat in fel si chip ,in stinga si-n dreapta ,vinturindu-l,risipindu-l,ducindu-l pina pe pragul ruinei :un Constantin Movila a murit inecat in Nistru ,cind tatarii il duceau in robie spre Crim:un Bogdan si un Alexandrel Movila ,rapiti de turci si dusi in tabara lui Schender Pasa ,si-au pierdut urma:insa doamna lui Ieremia ,banuita ca l-ar fi otravit pe Simion Movila ,a fost dusa in robie la Istambul ,ajungind in harem de aga.De la exilul ei ,pina aztazi,si otravitul,si ctitorul ,stau alaturi cuminti ,sub lespezi invecinate,intr-un pamint care le iarta pe toate .Adevarul ca Sucevita a iesit din smerenia si zlotii lui Ieremia Movila a ramas in istorie,nici nu se putea altfel.Dar gloria de ieri si de azi a locasului,fara nici o indoiala,se intemeiaza pe harul mesterilor care i-au impodobit zidurile cu citeva dintre cele mai luminoase culori si chipuri ce sa pot intilni in nordul Moldovei
Sursa"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA VARATIC

MANASTIREA VARATIC
Si totusi aici s-a suferit din iubire,sau,mai bine spus ,s-a suferit fata in fata cu icoana apusa a unei iubiri...La Varatec aflam mormintul modest al unei fiinte mici,care a stirnit patimi mari :Veronica Micle .Incit ,cum e lesne de inteles,pelerinajul la Varatic se cuprinde de la sine in drumurile tuturor care cred in puterea tamaduitoare a dragostei.In rest ,manastirea insasi,abia daca a implinit doua veacuri ,nu prea are istorie,chiar daca luam in seama si spaima incasata din focul de la 1890 .Din fericire ,locul e adapostit si aerul nu se vintura fara rost printre turle ,pentru ca altfel ,daca focul de atunci,s-ar fi atitat de la vint ,poate nu am fi intilnit aici ,aztazi,decit o pajiste spuzita cu florile aspre la frumusete ca muntele apropiat.Intre ctitore intilnim si o Brincoveanca ,Safta pe numele mic ,si daca fapta ei si a altora nu s-a ridicat la inaltimea stiuta a lucrarii de voivod ,si-a dat masura,in schimb,in bogatia icoanelor si a podoabelor care a facut si mai fac fala manastirii Varatec.Asa ca oricum ne-am invirti ,dind din colt in colt ,vom sfirsi prin a ocoli iar si iar mormintul muzei lui Mihai Eminescu ,poetul sfirsit in noaptea de 15 spre 16 iulie 1889 .In noaptea lui 3 august ,acelasi an ,s-a stins si Veronica Micle ,in casa maicii Fevronia ,privegheata de maicile Evghenia,Piguta,Eleonora,si Sofia.Cum s-a intimplat ca niste fiinte care s-au sihastrit de iubire au ingaduit intre ele o fiinta topita intr-o iubire prea mare nu e usor de inteles ,Dupa cum ramine cu totul si cu totul de neinteles de ce o mama oarecare intoarce o dragoste mai mare fiului ajuns dupa gratii decit odraslei care si-a ales o soarta cuvioasa de preot Insa daca la invatatura de la Bistrita adaugam si pilda de la Varatec ,cel putin o fata a lucrurilor cit de cit se mai limpezeste :uni fug de la manastire si se incearca intr-o viata cu drumurile alunecoase ,iar altii fug dintr-o viata traita din cale afara de furtunoasa si se ineaca la manastire ,cind credeau ca au ajuns la un tarm.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA PUTNA

MANASTIREA PUTNA

Cu trecutul real asaltat de legende ,cu legendele spulberate de trecutul real ,Putna a traversat cutrmure,incendii si devastari,timp de peste cinci veacuri ,sub zodia seninatatii imperturbabile a intocmirilor destinate eternitatii.Din toate nenorocirile care au incercat trainicia simbolului ingropat in temeliile manastiri ,una anume a fost de neindurat :Instrainarea.Aproape un secol si jumatate ,mormintul lui Stefan cel Mare a dainuit sub stapinirea altora .Dar a dainuit.Si mormintul marelui voivod ,si mormintele Mariei Voichita si Mariei de Mangop ,si turnul tezaurului,si evanghelierul adus de ctitor de la manastirea Humor ,pe la 1487,ca sa perpetueze in posteritate chipul sau cel mai autentic,de soldat rinduit de destin ,impreuna cu neamul sau,la straja uneia din portile de atunci ale Europei.Ridicata intre 1466 si 1469 manastirea s-a tirnosit in 1470 ,intr-o clipa de glorie si liniste ,cind dusmanii de jur imprejur pareau cumintiti .De atunci pina in ziua de azi ,intre toate luptele purtate de neamul romanesc ,intru supravetiurea si neatirnarea sa ,se cuprinde si aceasta lupta tenace a zidurilor Putnei cu timpul,cu vicisitudinile si capcanele lui.Faptul ca locasul a rezistat fara sa se risipeasca nu inseamna numi o victorie a trainiciei ingropate in piatra zidirii ,ci si o izbinda a oamenilor.Loc de pelerinaj si reculegere pentru fiii unei patrii ,spatiu de resuscitare permanenta a sentimentului unitatii nationale romanesti ,Putna a fost si a ramas si ramine in veac simbolul unitatii noastre
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985