"Footprint" Gujarat,India(minunile naturii)

“Footprint”

Aceasta ciudata formatiune de roci este situata langa Gujarat, India.

Ruschita-Valea Vulturilor-Varful Rusca(muntii Poiana Ruscai)

10. Ruschita - Valea Vulturilor - Vîrful Rusca 







Marcaj: triunghi albastru
                                                               

Distanta: 6 km                                                          

Durata: 2½ ore                                                                                                                                              

Caracteristici: drum forestier pîna pe Valea Vulturilor, urcus puternic prin padure si taietura (400 m diferenta de nivel pe 1 km). Traseu greu din cauza pantei accentuate si a taieturii de padure din Pîrîul Vulturilor Mic; diferenta de nivel: 800 m.                                                                                                      

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova 17 km drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

Din centrul localitatii Ruschita, din dreptul magazinului alimentar, al pietei si al administratiei exploatarii miniere (aici se afla si statia de autobuz), urmam strada principala în sus - 500 m pîna la confluenta vaii Padesului cu Pîrîul Morii. Aici parasim drumul din valea Padesului, pe care se continua traseele 7, 8, 12, 13 si ne angajam spre dreapta pe drumul din Valea Morii. La desfacerea drumurilor, o tabla indicatoare arata înreputul marcajelor: triunghi albastru spre vîrful Pades (2 ore) si cruce rosie spre Vîriul Fierarului (3 ore). Din acest loc se zareste primul marcaj dublu pe un stîlp de telegraf. Dupa 450 m, iesim din localitate în dreptul unui afluent stîng cu panta mare (Pîrîul Cotolic). Valea prezinta versanti abrupti, în parte împaduriti, în parte acoperiti cu iarba, din care ies din cînd în cînd stînci de marmura si sisturi. Continuam pe drumul forestier lînga firul apei. In curînd, în stînga noastra, apare o halda mare situata la gura unei galerii care strabate spre nord masivul de marmura. Mai spre amonte, lasam în stînga noastra un afluent abrupt (Pîrîul Pesterii) si ajungem dupa ½ ora la confluenta cu Valea Vulturilor (1 250 m din valea Pades). Parasim drumul din Valea Morii, pe care continua marcajul cruce rosie spre Vîrful Fierarului si ur-mam spre nord drumul pe Valea Vulturilor. Valea, la început larga, se îngusteaza treptat, iar dupa 600 m se bifurca în pîrîul Vulturul Mare în vest si pîrîul Vulturul Mic spre est. Aici se termina drumul forestier. Marcajul continua spre dreapta, pe Pîrîul Vulturilor Mic. Versantii foarte abrupti, defrisati cu cîtiva ani în urma, sînt napaditi de o vegetatie abundenta. Poteca, greu de recunoscut, urca putin în versantul stîng pentru a reveni iar în vale. Dc aici semnele de marcaj se pierd si înaintarea devine foarte dificila din cauza pantei accentuate si a taieturii de padure. In cazul în care nu regasim poteca pîna la circa 500 m de la bifurcatia vaii, ne cautam singuri o cale în sus pe versantul stîng al pîrîului, spre drcapta, în sensul mersului. Dupa un urcus anevoios prin locuri rele, cîstigam o diferenta de nivel de 300 m pe o distanta de 500 m si ajungem pe culmea dintre Pîriul Vulturilor Mic si pîrîul Ţiptar, denumita Gruiul cu Stana. Urmarind aceasta culme în sus, întîlnim în curînd o poiana alungita cu pomi razleti si jnepcni, în care regasim poteca pierduta. De aici mai avem de parcurs pîna la vîrf 1,2 km prin golul alpin. Vîrful Rusca (1355 m) apare în mijlocul golului alpin sub forma unei ridicaturi cu pante line, presarata neregulat cu jnepeni si ienuperi. Recunoastem locul vîrfului dupa borna si dupa o mica baliza topografica de lemn, adesea rasturnata de vînt. Din vîrf se deschide o frumoasa priveliste în jur asupra Muntilor Poiana Rusca si a partii centrale a Carpatilor Meridionali. Spre vest se des-prinde culmea principala a masivului, pe care o putem urmari cu privirea pîna în vîrful Pades (1374 m). Spre nord, în fata noastra, la 100 m, se contureaza vîrful Pascota si în continuare culmea ce separa bazinul Bcga de afluentii Muresului. Inspre sud-est, se contureaza creasta lata spre vîrful Cririnii, care prin saua Poiana Mînjila ajunge în vîrful Chiciora, de unde se desprind mai multe "picioare" spre partea de sud a masivului. Din vîrful Rusca putem coborî spre Ruschita pe traseele 11, 12; spre Luncani pe traseele 12+13, sau sa ajungem la cabana ,,Capriorul" prin vîrful Pades (traseele 12 + 7+5).

Traseul montan extrem Gulucan(China)

Traseul montan pana la scoala aflata la 1500 inaltime (China)

Copiii din satul Gulucan (vestul Chinei) isi risca viata in fiecare zi in drumul lor pana la scoala, drum ce implica traversarea unei portiuni sculptate in munte foarte ingusta la numai putin de 1500 m inaltime. Este singura cale de a ajunge la scoala, o constructie cu cinci camere de beton apreciata ca fiind cea mai buna constructie din sat.

"Stone Forest",Bulgaria(minunile naturii)

“Stone Forest”

Poate fi vazuta si din saltelit in Varna, Bulgaria

Rusca Montana-Valea Soimului-Valea Afinarul Mic-Vf.Pades(muntii Poiana Ruscai)

9. Rusca Montana - Valea soimului - Valea Afinarul Mic - Vîrful Pades                                      





Marcaj: banda albastra
                                                                                     

Distanta 18 km                                                                                                                                            

Durata: 6 ore                                                                      

Caracteristici distanta mare de parcurs pe drum forestier pîna la Valea Afinar, apoi urcus pe poteca de padure, cu diferenta de nivel de 600 m pe o distanta de 2,5 km                                                                              

Posibilitati de acces: DN 68 sau linia C.F.R. 211; din comuna Voislova, 7 km drum modernizat pîna la Rusca Montana (autobuz).

Prima parte a traseului urmareste pe o distanta de 10,7 km drumul forestier din valea soimului pîna la bifurcatia principala a vaii, de la care spre amonte cele doua ramificatii sînt cunoscute sub denumirile de Valea Negrii (spre nord) si valea Lozna (spre sud). Drumul forestier, terminat în anul 1978, a fost construit în mare parte pe terasamentul unei linii ferate înguste, care în trecut era singura cale de acces în bazinul de acumulare al vaii soimului. Traseul se desprinde din soseaua asfaltata în partea de nord a localitatii Rusca Montana, în dreptul podului peste valea Rusca (sau Bistra Montana), situat în apropierea ocolului silvic si la 100m amonte de biserica catolica. Autobuzul opreste în dreptul pietei de lînga biserica mentionata. De la statia de autobuz mergem 100 m spre nord pe soseaua asfaltata, cotim în fata podului spre stînga si ne angajam pe drumul forestier din valea soimului. La o distanta de circa 100 m de pod, observam primul semn de marcaj si mentiunca ,,Pades" aplicata cu vopsea alba pe un gard. In continuare, în lungul vaii, marcajul este rar. Dupa ce lasam în urma ultimele case ale comunei, la circa 2 km de la începutul drumului, valea se strîmteaza între pereti abrupti, împaduriti, formati din aglomerate vulcanice, cinerite, gresii si conglomerate. Acest aspect al vaii se pastreaza în continuare pe 8,7 km, pîna la confluenta cu Valea Cucii, afluent pe dreapta în sensul mersului. De aici, spre amonte, profilul vaii se largeste din ce în ce, lunca vaii ajungînd sa aiba local latimea de 250 m. Dupa 1,2 km lasam în stînga noastra un afluent mare (valea Alunului) pentru a ajunge dupa înca 750 m la locul numit ,,Varnita". Aici valea principala primeste doi afluenti fata în fata: valea Varnita din nord si valea Glavan din sud. în lunca larga a vaii se afla cîteva cabane pentru muncitori si urmele unor halde vechi provenite de la furnalele în care se topeau în secolul trecut minereurile provenite din exploatarile miniere din apropiere. Peste 1,5 km valea se bifurca. Continuam spre dreapta (nord) pe drumul forestier din Valea Negri si lasam la stînga (sud-vest) drumul de pe valea Lozna. Dupa 500 m, profilul vaii începe sa se ingusteze treptat. In acest loc trecem din depozitele sedimentare ale bazinului Rusca Montana în formatiunile cristaline care alcatuiesc în cea mai mare parte jumatatea nordica a Muntilor Poiana Rusca. In curînd (1,4 km de la bifurcatie) ajungem la confluenta cu Valea Lupului, care urca în dreapta noastra spre culmea Boului. La gura vaii se recunosc urmele unor halde vechi de roci talcoase provenite din lucrarile miniere parasite din cursul mijlociu al Vaii Lupului. Dupa înca 1 km ne aflam în sfîrsit în dreptul vaii Afinarul Mic, care ne va ghida în continuare spre creasta principala a masivului. Parasim deci Valea Negrii si ne angajam spre dreapta, pe drumul forestier din valea Afinarul Mic. La 1,2 km amonte de la confluenta întîlnim un afluent pe stînga noastra, iar dupa înca 150 m un alt afluent în dreapta noastra. In continuare, marcajul paraseste curînd valea si urca prin padure pentru a ajunge pe culmea dintre izvoarele vailor Afinarul Mare (în vest) si Afinarul Mic (în est). Urmînd aceasta culme, intram în curînd în golul alpin. Aici marcajul devine rar, uneori chiar insuficient pentru urmarirea traseului. Continuam sa urcam pe lînga marginea padurii din estul culmii. In locul în care se termina padurea se afla ultimul semn de marcaj. In fata noastra, la o distanta de 300 m, vedem culmea principala a Muntilor Poiana Rusca, acoperita in mare parte cu jnepenis. Daca pierdem poteca, ne cautam singuri printre jnepeni drumul cel mai convenabil spre creasta. In culme întîlnim marcajul banda rosie (traseul 7) pe poteca de creasta. Daca urmam aceasta poteca spre stînga (vest), ajungem repede în dreptul unui vîrf plat de pe care zarim în fata noastra (la circa 300 m) baliza din vîrful Pades. Pentru a ajunge la capatul traseului, trecem de saua plata care ne desparte de vîrful Pades. Incepînd din aceasta sa, regasim semnul banda albastra lînga marcajul rosu de creasta. In dreptul balizei parasim poteca, care ocoleste vîrful la nord, si urcam circa 100 m printre jnepeni si afinis. Privelistea care se deschide din vîrful Pades a fost descrisa la traseul 5. Din vîrful Pades putem cobori spre Ruschita (traseele 7, 8), Luncani (traseele 5 + 3 sau 6), la cabana ,,Capriorul" (traseul 5), sau la Nadrag (traseele 5 + 2).

"The Old Man of the Mountain"New Hampshire,SUA(minunile naturii)

“The Old Man of the Mountain “

Ciudatul profil al unui om a fost gasit in White Mountains din New Hampshire

Traseul montan extrem Huashan (China)

Traseul montan Huashan (China)

Huashan este situat in apropiere de coltul de sud-est al sectiunii Ordos din bazinul Fluviului Galben, la sud de valea raului Wei, la capatul estic al Muntilor Qinling, din sudul provinciei Shaanxi. Este o parte din lantul muntos Qin Ling ce imparte nu numai regiunea Shaanxi de la nord la sud ci si intreaga China. Exista doua trasee pe care se pot traversa muntii, cel mai mic dintre ele cuprinde cele cinci varfuri montane majore. Cel mai popular insa este traseul traditional Hua Shan Yu, construit pentru prima oara in secolul al III-lea si cu numeroase extinderi mai ales in timpul dinastiei Tang. Pericolul te pandeste la tot pasul, mergand pe un traseu montan expus caderilor de pietre, un traseu ingust cu sectiuni abrupte, traseu foarte recunoscut pentru riscul major de accidente. Datorita faptului ca turismul in China a explodat dupa anii 1990, iar accesibilitatea muntelui a crescut considerabil dupa instalarea telecabine si numarul de vizitatori a crescut proportional. In ciuda masurilor de sigurante adoptate prin taierea in piatra de trepte pe portiunile traseului foarte abrupte, largirea potecilor foarte inguste precum si adaugarea de balustrade, numarul deceselor pe dificilul traseu montan continua sa creasca.

Ruschita-Valea Pades-Padesel-Varful Pades(muntii Poiana Ruscai)

8.Ruschita - Valea Pades - Padesel - Vîrful Pades  






Marcaj: cruce rosie
                                                                     

Distanta: 8,8 km                                                            

Durata: 3 ore                                                          

Caracteristici: traseu usor pe circuit forestier si poteca de padure; diferenta de nivel: 820 m                                    

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova 17 km pe drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

Traseul poate fi considerat o varianta a traseului 7, recomandabila numai pentru cei care din cauza grabei prefera drumul cel mai scurt, deoarece traseul 7 ofera, pe lînga un urcus mai usor, aspecte peisagistice mai variate. De la Ruschita urmam 4,3 km drumul de pe valea Padesului în amonte pîna la confluenta cu pîrîul Turcului, trecînd pe lînga cariera de marmura de la Pîrîul cu Raci si "Monumentul turistului" de la ,,sapte Izvoare" (pentru descriere, vezi prima parte a traseului 7). La pîrîul Turcului lasam la dreapta drumul spre Luncani prin ,,Taul Ursului" si urmam drumul forestier pe valea Padesulul înspre izvoare. In curînd trecem de cîteva cabane ale muncitorilor forestieri. Versantul drept al vaii (stînga, în sensul mersului) a fost defrisat în ultimul timp. Dupa 500 m de la pîrîul Turcului întîlnim un afluent stîng (dreapta, în sensul mersului) - pîrîul Padeselul Mic -, iar dupa 200 m, doi afluenti fata în fata: în stînga noastra, pîrîul Boului, pe care urca drumul forestier spre culmea Boului, iar în dreapta, pîrîul Padeselul Mare. Aici parasim drumul forestier si urcam pe culmea dintre valea Padesului si pîrîul Padeselul Mare. Inceputul potecii este marcat la marginea padurii prin doua semne de marcaj cruce rosie fara fond alb, plasate vizavi pe un brad si pe un fag. Ne putem orienta si dupu marcajul silvic reprezentat în acest loc prin doua inele rosii si un patrat cu inscriptia IV, 179. Poteca marcata prin cruce rosie fara fond alb urca continuu prin padure. Dupa 2,5 km ajungem în creasta principala a masivului, sub vîrful Padesel. De aici urmam spre vest (stînga) pîna la vîrful Pades (1,3 km) poteca marcata cu dunga rosie, care vine dinspre ,,Taul Ursului" si vîrful Rusca. Traseul pe aceasta portiune este comun cu ultima parte a traseului 7. (Pentru descriere, vezi traseul 7). Din vîrful Pades putem fie sa ne întoarcem la Ruschita pe drumul pe care am venit sau pe traseul 7, fie sa coborîm la cabana ,,Capriorul" (traseul 5, banda albastra, 2 ore), în comuna Luncani (traseul 6, banda galbena, 2½ ore, sau traseele 5 + 3, 4 ore), In comuna Fîrdea (traseele 5 + 1, 6 ore), în corauna Nadrag (traseele 5+2, 4½ ore) sau la Rusca Montana (traseul 9, 6 ore).

Traseul montan ,extrem El Caminito Del Rey(Spania)

Traseul montan El Caminito Del Rey (Spania)

Traseul montan El Caminito Del Rey (Spania) Nevoia de adrenalina a impins pe aventurieri in sudul Spaniei pentru a trai o experienta unica pe drumurile vechi de peste 110 ani ai rutei El Caminito Del Rey. Nu trebuie sa fii un alpinist experimentat, singurele conditii sunt impuse de varsta limita de 12 ani si foarte important sa nu ai rau de inaltime. Traseul, de asemenea cunoscut si sub numele de Calea Regelui, a fost construit initial in 1905 pentru muncitorii dintre cele doua hidrocentrale intre care se afla sa se poata deplasa mai usor, dar a fost inchis oficial in anul 2000, dupa ce doi alpinisti au murit in incercarea lor de a-l traversa.

"Digul Gigantic",Irlanda de Nord(minunile naturii)

“Digul gigantic”

O frumoasa formatiune de pietre ce se pierd in mare, Irlanda de Nord.

Ruschita-Taul Ursului-Vf.Pades(muntii Poiana Ruscai)

7. Ruschita - Taul Ursului - Vîrful Pades                    

Marcaj: cruce rosie
pîna la Taul Ursului si banda rosie
verticala în continuare pîna în vîrful Pades                                                          

Distanta: 11,1 km (7 km Ruschita - Taul Ursului + 4,1 km Taul Ursului - Vf. Pades) 

Durata: 4 ore (2½ ore Ruschita-Taul Ursului + 1V2 ora Taul Ursului Vf. Pades)                                                                                                                            

Caracteristici: traseu usor pe drum si poteci de padure: diferenta de nivel: 820 m                                                        

Posibilitati de acces: din DN 69 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova 17 km pe drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

Pornim din centrul localitatii Ruschita pe artera principala, în lungul vaii Padesului, spre amonte. Ruschita este unul din centrele miniere importante si cu traditie din Muntii Poiana Rusca, cunoscut pentru exploatarile de marmura, minereu de plumb si zinc si minereu de fier. Localitatea se întinde în lungul vaii înguste a Padesului si pe cei doi afluenti principali ai acesteia, Valea Morii si Pîrîul Cracul Lung. In versantii abrupti din vest urca în trepte cladirile celor doua flotatii de minereu, alimentate direct de garniturile trenurilor subterane care ies la lumina zilei deasupra flotatiei. La Ruschita marmura alba ne întîmpina de la primul contact cu localitatea. O vedem în gardurile gospodarilor, în fundatia caselor, pe drumuri si poduri, deseurile marii cariere de exploatare fiind piatra de constructie cea mai raspîndita din regiune. Dupa 500 m ajungem în dreptul confluentei cu Valea Morii, afluent stîng al vaii Padesului. Pîna aici nu exista marcaj. Spre dreapta (în sensul mersului) se desprinde o strada care urca pe Valea Morii pentru a continua pe un drum forestier. La intersectia drumurilor, remarcam o tabla care indica începutul a doua trasee marcate pe Valea Morii, si anume: cruce rosie spre Vîrful Fierarului (1141 m), 3 ore, si triunghi albastru spre vîrful Rusca (traseul 10), 2 ore. Continuam drept înainte pe drumul din valea Pades. In curînd lasam în urma ultimele case ale localitatii Ruschita. Valea se îngusteaza între versantii abrupti împaduriti si primeste cîtiva afluenti mici cu panta foarte accentuata, în parte umpluti cu haldele lucrarilor miniere vechi. Lînga firul apei remarcam blocuri de marmura aduse de apa sau abandonate în timpul transportului. Semnele de marcaj sînt foarte rare. La 1 km amonte de Valea Morii ajungem în dreptul atelierelor si blocurilor exploatarii de marmura, situate în apropierea confluentet cu Pîrîul cu Raci. Acest afluent stîng important al vaii Pades aproape ca nu se recunoaste din cauza haldei imense care cobora dinspre cariera de marmura. In fata noastra, pe muchia dintre valea Pades si Valea cu Raci, recunoastem ruinele unui plan înclinat, utilizat în trecut pentru transportarea blocurilor mari de marmura din orizonturile de sus ale carierei. Sub acest plan înclinat se afla gura tunelului care lega cîndva direct drumul din valea Padesului cu cariera veche sapata adînc în dealul de marmura din fata noastra. Vechea cariera, spectaculara datorita peretilor înalti de peste 100 m In renumita marmura roza cu desene difuze In cute, a fost abandonata datorita faptului ca îngustarea treptata a bazei facuse imposibila continuarea extragerii blocurilor. Noua exploatare se afla putin mai spre nord, într-o masa de marmura alba cu aspect masiv. Materialul din descopertarea facuta în vederea pregatirii carierei noi a fost azvîrlit în cariera veche, facînd sa dispara pentru totdeauna una din cele mai frumoase excavatii din tara. Continuînd drumul pe valea Padesului, trecem de baracile exploatarii pentru plumb si zinc situate lînga gura de galerie a orizontului minier Butuza. In dreptul galeriei, drumul trece din versantul stîng al vaii în versantul drept (din dreapta în stînga, în sensul mersului). La 50 m mai în amonte se desface spre dreapta un drum carosabil care duce în cariera de marmura. Cei dornici sa viziteze cariera pot urca fie direct pe poteca ce urmareste vechiul plan înclinat, mentionat mai sus, la gura Pîrîului cu Raci, fie în panta lina pe drumul carosabil sapat în calcarele din versantul stîng al vaii Pades. Acest drum ajunge dupa cîteva serpentine în Pîrîul cu Raci (2 km), de unde urca spre stînga la partea superioara a carierei de marmura. Aici se deschide o perspectiva frumoasa asupra excavatiilor si vaii Padesului, dincolo de care se ridica pantele abrupte dinspre dealul Boului (1243 m). Mergem în continuare pe drumul din valea Padesului în amonte, lasînd în urma versantul calcaros abrupt în spatele caruia se ascunde cariera. In curînd ajungem la un cot mare, în dreptul caruia remarcam pe versantul stîng al vaii o halda impresionanta provenita din lucrarile miniere executate pentru minereuri de fier, iar pe versantul drept o halda veche, la capatul careia urca un drum spre orizonturile de exploatare ale minei de plumb si zinc. Aici se termina perimetrul propriu-zis al lucrarilor miniere. Drumul continua printre versantii împaduriti, însotit de conducte de apa si electrice care deservesc perimetrele exploatarii. Lasam în urma un afluent stîng (pe dreapta, în sensul mersului) - Pîrîul Mare - dupa care ajungem într-o zona cu padure tînara. La gura afluentului urmator - pîrîul Livansky, un canton silvic ne serveste drept reper, asigurîndu-ne ca am ajuns la locul numit ,,sapte Izvoare", odinioara un loc de un pitoresc deosebit, unde în luminisul ivit prin largirea vaii izvorau de sub stînci de dolomite sapte siroaie de apa. In prezent izvoarele au fost captate, iar apa lor curge spre aval printr-o conducta. In acest loc a fost înaltat în 1936, de catre Clubul turistic banatean din Caransebas, un monument unic în felul sau - "Monu-mentul turistului". Monumentul se afla pe o ridicatura lînga cantonul silvic mentionat. Este reprezentat printr-o coloana de marmura, înalta de 2,2 m, care poarta urmatorul îndemn pentru iubitorii drumetiei în mijlocul naturii: "Turistule, ajuns sub poala padurii Arunca nacazul si patima urii Încearca sa prinzi din legile firii Scînteia divina: virtutea iubirii." La 500 km amonte de ,,sapte Izvoare", parasim valea Padesului pe care continua drumul forestier si urmam spre dreapta drumul catre Luncani, în lungul pîrîului Turcului, afluent stîng al Padesului. Dupa ½ km ajungem la un afluent stîng (pe dreapta, în sensul mersului), în amonte de care drumul coteste si începe sa urce în versantul vaii. Urmînd serpentinele largi ale drumului, ajungem dupa 2,2 km urcus foarte lin prin padure de pin, brad si fag în culme, la ,,Taul Ursului". Drumul traverseaza aici creasta principala a masivului prin saua dintre vîrfurile Curmatura Mare la est si Padeselul la vest. Un tau propriu-zis nu exista în aceasta sa. Denumirea "Taul Ursului" se datoreste unei mici zone depresionare în care se aduna pe timp ploios apa sub forma unei baltoace. In jur se afla o poiana înconjurata de pini înalti. O masa de lemn lînga un trunchi gros, retezat pentru a servi drept loc de odihna, ne invita la popas. Poiana este potrivita pentru instalarea cortului sau a unei tabere. Mai multe table indicatoare fixate pe pomi ne informeaza asupra traseelor marcate care trec prin poiana de la ,,Taul Ursului": banda rosie spre vîrful Pades (2 ore), în directia vest si spre vîrful Rusca (3 ore), în directia est; cruce rosie spre Ruschita (2½ ore), pe drumul pe care am venit, si spre Luncani (5 ore) în continuarea acestui drum spre nord. Traseul continua spre vest (stînga), pe creasta principala a masivului, spre vîrful Pades. Parasim deci marcajul cruce rosie care continua pe drumul spre Luncani si urmam în urcus usor poteca prin padure marcata cu banda rosie. Dupa 2,3 km ajungem în dreptul vîrfului Padesel (1300 m), pe care îl ocolim la sud. Dupa înca 500 m iesim din padure si patrundem într-un jnepenis în care poteca este uneori greu de recunoscut. Marcajul, în general rar, între care si cîtiva stîlpi metalici, este insuficient în zona jnepenisului. In curînd, dupa o sa larga, atingem golul alpin si urcam lin spre un vîrf plat cu stînci. De aici doar o sa ne mai desparte de vîrful Pades, care se profileaza în fata noastra, acoperit de jnepeni, afinis si marcat de baliza topografica. În acest loc întîlnim marcajul banda albastra care urca din Rusca Montana prin Valea Afinar. In continuare, poteca trece prin saua amintita si ocoloeste vîrful Pades pe la nord. Pentru a ajunge la baliza topografica, parasim poteca si urcam direct spre vîrf. (Privelistea care se deschide în fata noastra a fost descrisa la traseul 5). Din vîrful Pades putem continua drumul spre cabana nCapriorul" (traseul 5, 2 ore), Nadrag (tra-seul 5+2, 4½ ore), Fîrdea (traseele 5+1, 6 ore), Luncani (traseele 6, 2½ ore; 5+3, 2½ ore) sau sa revenim la Ruschita fie pe drumul pe care am urcat, fie pe traseul 8. Daca dorim sa înnoptam pe creasta, putem instala cortul în una din cele doua sei de la E sau V de vîrful Pades, sau în zona jnepenisului strabatuta la urcare cu 1,3 km în urma.