joi, 17 aprilie 2014

Razboiul nevazut


Războiul nevăzut

Pe cei care sunt zămisliti în fărădelegi si în păcate născuti (Ps. 50,6), satana îi luptă prin patimi. Adică nu se luptă cu ei câtă vreme trăiesc după chemările lumii acesteia, ca după o lege, si o ascultă orbeste.
Războiul Se aprinde abia atunci când dorim să părăsim păcatele si să mergem pe calea lui Dumnezeu. Atunci când vrem să dezrobim fiecare parte a sufletului nostru din amăgirea diavolului si să le unim iarăsi precum le avea Adam în Rai si să vedem pe Tatăl Nostru, atunci se stârnesc împotriva noastră toate urgiile iadului. Toată strădania diavolului este să desfacă sufletul nostru de dragostea lui Dumnezeu si să-l lege de orice altceva, în afară de Dumnezeu. De aceea întinde celor trei puteri ale sufletului nostru (puterea ratională, puterea mânioasă si puterea poftitoare) ispite, aducând momeli plăcute, potrivite cu fiecare putere sufletească în parte. In acelasi timp, trupul este pus să împlinească lucrul si să le facă mereu. Vrea adică să iubim plăcerea, stiind vrăjmasul că aceasta stinge iubirea de Dumnezeu. Pofta sau vointa o înconvoaie spre trup si spre lume, întunecând mintea cu plăceri păcătoase.
Cugetarea, care după fire, se întinde ca un arc către dragostea dumnezeiască, diavolul o aprinde ca o săgeată contra firii si o trimite, ca pe niste fulgere, în obrazul fratilor si împotriva lui Dumnezeu, blestemând si înjurând si dându-le lui (dracului) pe toate si pe sine însusi, chiar si moarte de om făcând. Iar pe sărmana minte care, după fire, este oglindirea sau răsfrângerea lui Dumnezeu, tronul lui Dumnezeu în om, locul cel mai sfânt al său, fie că o întunecă, fie că o aprinde, fie că o sfarmă, punând idolul păcatului într-însa sau urâciunea pustiirii în locul cel sfânt (Mt. 24,15). In acest fel se poate înscăuna vrăjmasul în minte si o poate schimba contra firii, încât zice răului bine si binelui - rău; întunericului - lumină si luminii - întuneric; cuminteniei - nebunie si nebuniei - întelepciune, din care cugetă că nu este Dumnezeu, ci numai natura al cărui dumnezeu este omul. Iată ce este o minte îndrăcită, care socoate minciuna - adevăr si adevărul - minciună (ateismul). 0 astfel de minte pierde si darul libertătii vointei si ajunge în robia poftelor, contra firii, care spurcă sufletul, îi tâlhăreste vlaga si-l strică prin boli, făcându-l neputincios spre osteneli si urcusul cel duhovnicesc. Toate patimile si lucrările contra firii se ivesc mai întâi în minte, în partea cea mai subtire a făpturii noastre cele nevăzute.
Aduce vrăjmasul diavol un gând cu chip lumesc si-l arată mintii ca pe o momeală. Iar mintea neînvătată cu lucrarea diavolească, precum un miel nestiutor, vede lupul si se duce la el crezând că este oaie. Si asa, ca un biet miel naiv, se duce drept în gura lupului (diavol) flămând.
Prima linie a luptei pe care vrăjmasul o flutură în văzul mintii este momeala. A doua este asupreala. Dacă a izbutit cel rău să fure mintea cu momeala, o îndeamnă să vorbească împreună cu el. Urmează furarea mintii, care este treapta a treia din lucrarea fărădelegii sau unirea.
Când mintea îsi dă seama de ea însăsi si de cele în care se află, avem lupta cea de gând. Mintea noastră hotărăste dacă merge după momeală sau se întoarce de la dânsa. Aici începe lupta. Dacă întârziem lupta, ne putem trezi învăluiti din partea poftei sau a iutimii. Prin urmare, lupta trebuie dată grabnic.
Această luptă este, deci, hotărâtoare: dacă mintea încuviintează lucrarea diavolului, această încuviintare o dă vointei, asupra căreia suflă vrăjmasul boarea ametelii. Vointa ia hotărârea după sfatul mintii si nu înainte. De aceea se zice că avem în orice hotărâre libertatea vointei, adică puterea de a alege ce vrem. Darul libertătii vointei ni l-a dat Dumnezeu, ca pe o mare cinste si prin el trebuie să crestem până la măsura îndumnezeirii.
Dragostea înclină vointa ca pe o cumpănă. Deci, dacă mintea iubeste momeala străină, va înclina cumpăna liberei alegeri spre momeală sau sfat străin si asa se deschide spărtura în cetatea sufletului si intră puhoiul de diavoli, care asteptau afară. Si urmează repede pustiirea jalnică în cetatea sufletului, împlinirea cu lucrul sau repetarea faptei, până se deprinde sau se obisnuieste.
Inrădăcinarea obiceiului păcătuirii duce până acolo încât nu ne mai putem împotrivi si asa lucrarea contra firii se face omului a doua fire, firea fărădelegii sau a păcatului. Dar acest lucru este totuna cu pierderea darului libertătii vointei si omul se trezeste robind vrăjmasului din pricină că i-a slăbit puterea de împotrivire, din cauza multor păcate ce le-a făcut.
Iată de ce omul face răul de acum înainte, cu toată voia. Acesta este motivul principal pentru care patimile învechite, greu se vindecă. Mintea îsi dă seama unde a ajuns si nu se poate lupta, ca să scape de robia păcatelor. Dar vrăjmasul care pustieste prin patimi, când vede că mintea sau constiinta vrea să ducă război împotriva robiei lui, vine cu asuprire, dovedind sufletului că nu poate să scape, iar ca pedeapsă că a îndrăznit una ca aceasta, o dă legată la un chinuitor mai greu: duhul deznădejdii. Acum sufletul se află între moarte si viată. Unii mai scapă, iar altii nemaiputând suferi li se întunecă mintea si fac păcatul cel din urmă: sinuciderea. Iar altora li se rătăceste mintea cu totul, dând în nebunie.
De fapt, trebuie să spunem că fiecare din patimile de moarte pot duce pe om până la sinucidere, iar altii umflati fiind de duhul mândriei, cad în nebunie. Si de unde atâta pustiire? De la primirea unei momeli a vrăjmasului, care ispiteste pe tot omul prin patima spre care are înclinatie mai mare. Pe cel aplecat spre trup îl ispiteste prin desfrânare; pe cel aplecat spre lumea gândurilor îi ispiteste cu întelepciunea veacului acestuia; pe cei aplecati spre Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia, astfel încât în zilele noastre se văd multi călători spre iad cu Scriptura în mână (sectarii).
Dacă mintea nu încuviintează năluca momelii sau puiul de drac, sufletul nu va pătimi o pustiire ca aceasta. Dar ca să se întâmple acest lucru, sufletul împreună cu puterile sale trebuie să aibă o înclinatie către Dumnezeu, asa cum o are când lucrează după fire. Sufletul trebuie să aibă pe Dumnezeu cu sine mereu.
In războiul nevăzut avem un mare ajutor, chiar pe Impăratul Cerurilor, Domnul nostru Iisus Hristos si pe ucenicii Săi, care sunt preotii Bisericii. Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să sfarme lucrările diavolilor si pentru aceasta ne împărtăsim si El locuieste în noi de la Botez, ca să sfarme lucrările diavolilor, până la sfârsitul veacurilor. Dar, cum s-a spus, Dumnezeu asteaptă si hotărârea noastră, nu numai lucrarea harului dumnezeiesc. Hotărârea noastră constă în aceea că dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinta unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Dumnezeu, care este în ceruri. "Că unde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu, acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (Matei 20,18).
Cei doi sau trei sunt puterile sufletului, care dacă se vor uni pe pământ, adică într-o dragoste (căci inima este semnul dragostei), cerând ceva de la Dumnezeu, Tatăl nostru, răspunzând dragostei celor doi sau trei de pe pământ, le dă dragostea Sa cea din ceruri, care este însusi Fiul Său si asa vom avea pe Dumnezeu în mijlocul nostru. Adunarea puterilor si învoirea lor într-o dragoste se poate face, după cum ne spune Fiul lui Dumnezeu, numai întru numele Său. Aici avem o altă taină a lucrurilor si anume rugăciunea neîncetată către Iisus: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul". Sfântul Apostol Pavel ne spune "să ne rugăm neîncetat" (Tes. 5,17), iar acest lucru va săvârsi minunea unirii puterilor sufletesti învrăjbite. Minunea aceasta se petrece întru numele lui Iisus Hristos. Adică puterile sufletului se întorc de la iubirea străină (de sine, de lume si de cele ce sunt în acestea) iarăsi la Dumnezeu.
In trei cete se rânduiesc ostasii războiului duhovnicesc: începătorii, sporitii si desăvârsitii. Precum atunci când sunt chemati la război, oamenii îsi lasă toată grija cea lumească, asa si începătorii îsi lasă toată grija cea lumească pentru împăratul lor, Iisus Hristos, si-si caută un duhovnic bun, iscusit. Adică nu mai stau la îndoială, între pretul lumii acesteia întregi, de le-ar da-o cineva, si pretul sufletului mântuit pentru viata cea fără de sfârsit, ce va să fie. Trebuie, deci, să-si găseasca un duhovnic iscusit, deoarece în cele duhovnicesti, tot ce nu este din povătuire rânduită si sub ocrotirea smereniei, duce la înselare si la mai mare surpare decât patimile.
Deci, de îndată ce începătorul leapădă faptele omului celui vechi sau lucrurile contra firii, dă de războiul gândurilor. Acesta caută să-i aducă aminte de cele vechi si să-i întoarcă iarăsi dragostea spre acelea. Cel mai adesea dau război cu mintea gândurile si chipurile cele de rusine. Năvala de gânduri să nu descurajeze pe începător. Toată grija să-i fie doar aceasta: să nu primească cele ce i se nălucesc mintii, ci tinerea de minte să-i fie Hristos, Maica Domnului si Sfânta Cruce.
Lupt începătorului este lupta izbăvirii de patimi, adică a nu lăsa pruncii babilonesti (dracii) să intre si să se facă bărbati, căci mai greu îi va scoate atunci. Cum se arată, trebuie să-i lovească de piatră (Hristos) pentru ca să nu ajungă cu dânsii până la luptă (Ps. 136,9). A nu avea gânduri este cu neputintă, precum cu neputintă este a opri vântul cu o bucată de pânză. Dacă sunt si vremi fără de furtună, aceasta este după rânduiala Prea Induratului Dumnezeu.
Cei începători pot să vadă cum numele Mântuitorului îi izbăveste de asupreala diavolilor, ceea ce îi îndatorează cu o mai mare smerenie înaintea lui Dumnezeu, care le ia sau le usurează lupta lor. Abia celor din ceata sporitilor le îngăduie Dumnezeu lupta, după ce sunt întăriti în dragostea dumnezeiască si au deprins mestesugul luptei. Iar a bate război cu diavolul si a-l arde necontenit cu sabia duhului este a celor desăvârsiti. Dar nu spre diavol au cei desăvârsiti privirea, ci toată făptura lor, absorbită în Dumnezeu, se face ca un pârjol într-un rug nearzător si strămutati de dragostea lui Dumnezeu, chiar de sunt în lumea aceasta, ard pe stăpânitorul ei diavolul în inimă, cu sabia văpaie a Duhului Sfânt (rugăciunea).
Partea începătorilor este de a usca spinii patimilor din pământul inimii si de-a nu se sui cu mintea în văzduhul părerilor, că acolo bat diavolii mari si-i rup aripile. Mintea trebuie să fie de strajă la portile simturilor, ca să nu intre foc străin în cetatea sufletului. Aceasta este partea ascetică sau nevoitoare. Pentru unii nevointa este mare, pentru altii mai usoară, pentru altii tine toată viata, iar pentru cei ce nu judecă pe nimeni Mântuitorul le spune că "fără de nevointă intră în împărătia lui Dumnezeu" (Luca 6,37).
Toată lupta începătorului constă în atentia care nu trebuie să adoarmă, căci om vrăjmas îi va semăna neghină în tarina inimii. Prin urmare, pe măsură ce se va usca pământul inimii de mocirle, trebuie să fie cu atentia mărită, căci altfel pâinea lui va fi amară. Fără uscarea izvoarelor rele, fără scoaterea patimilor din rădăcini, iar locul lor ars cu lacrimi, fără netezirea scurmăturilor pe care le-au făcut porcii (dracii) patimilor, nu este cu putintă de a ajunge în cetatea a doua, a luptătorilor, a celor sporiti. Până ce cu desăvârsire n-am întors mânia si pofta de la cele de aici, unde luptau contra firii, încă nu am scăpat de omul cel vechi, încă nu avem sufletul fecioară si parte de crinul bunei vestiri a nasterii lui Dumnezeu în noi.
Ceata începătorilor stă sub fericirea sărăciei desăvârsite. Nu este nimic de care să le fie inima împinsă, nici chiar de ei însisi. Cât despre patimi, singura avutie a lor au risipit-o si au ajuns săraci de avutia aceea si s-au făcut ca un crin în pustie.
Ceata celor sporiti este sub semnul fecioriei, a celor care s-au întors la starea de copii fără de patimă, căci prunc nou ni s-a arătat nouă: Iisus Hristos. "Iar copilul crestea si se întărea cu duhul, umplându-se de întelepciune si harul lui Dumnezeu era în El. Luceafărul de dimineată răsare în inimile noastre" (2 Petru 1,19), căci Dumnezeu este lumină. "Atunci lumina ta va răsari ca zorile si tâmăduirea ta se va grăbi" (Is. 58,8). Lumina creste tot mai tare, pruncul Iisus se face în ceata celor desăvârsiti, bărbat desăvârsit si vine plecându-si capul sub mâna zidirii Sale, arătându-ne smerenia ca pe un Botez. Acum vine satana pentru cea din urmă oară cu ispita plăcerii: Nu cumva iubim darurile lui Dumnezeu? Nu cumva avem părere pentru îndrăznirea către Dumnezeu? Cu un cuvânt, nu cădem în laudă străină?
Pe toate acestea le arde însă ascultarea desăvârsită de la Dumnezeu, care luminează pe cei desăvârsiti ca un soare al dreptătii. Si precum Iisus Hristos s-a făcut ascultător până la moarte pe Cruce, de Părintele Său, asa si-n cei desăvârsiti vointa lui Dumnezeu, cea mai uriasă putere, poartă chipul celei mai desăvârsite lepădări de sine. Iată vointa făcându-se smerenie, căci "Desăvârsirea este o prăpastie de smerenie" (Sfântul Isaac Sirul).
Dar are si diavolul un duh, duhul minciunii (căci a lui Dumnezeu este Duhul Adevărului). Si cu duhul minciunii, diavolul ispiteste pe cei desăvârsiti. Nu cumva îsi iubesc viata viitoare? si vicleanul îi arată îngerii de lumină (2. Cor. 11,14). Aici este bine stiută o deosebire sigură între cele două duhuri: ele au câte o lumină, însă lucrarea lor este diferită.
Lumina Duhului Sfânt este Lumina lui Hristos, care luminează pe tot omul ce vine în lume, pentm că ne luminează să ne cunoastem cu adevărat ce suntem, fată de Sfintenia lui Dumnezeu. La Lumina adevărului ne vedem multimea păcatelor noastre. Pe măsură ce sporeste Lumina lui Dumnezeu în noi, vedem câtă stricăciune am făcut în vremea întunericului necunostintei si a păcatelor. Si astfel ne vedem cei mai mari păcătosi. Sfintii sunt convinsi de păcatele lor, de aceea judecându-se pe ei însisi, vrednici de iad se văd, dar mostenesc Raiul, primind în dar mântuirea.
Diavolul minciunii are si el o lumină, însă la fel de mincinoasă ca si el. Pe când lumina cea adevărată arată păcatele noastre si din ele ne smerim până în iad, duhul minciunii cu lumina lui ascunde păcatele din ochii mintii, pe care i-a înnegrit cu duhul mândriei, făcând pe cel ce pătimeste să se creadă fără de păcate si că este mântuit (sectarii). Inselati sunt si cei mândri, care închisi în nestiintă sunt convinsi de mântuirea lor, desi s-a întărit în ei întunericul cel mai din afară al mândriei.
Privind viata sfintilor, ei se cred niste păcătosi, convinsi de păcatele lor, chiar dacă fata le străluceste ca soarele. Asa se întâmplă că pe unii nu îi lasă Dumnezeu fără de cruce, să se zică că sunt păcătosi, dar si cei ce zic numai din buze, să vadă de ei însisi.
Cei desăvârsiti nu simt numai păcatele lor, ci că se află întrânsii toate păcatele oamenilor (Gal. 6,2-10). In inima lor străbate durerea, suferă pentru durerea oamenilor, vor să se jertfească pentru ei, vor să fie osânditi în locul lor. Aceasta este iubirea de jertfă, pârjolul care aprinde lumea, care cutremură portile iadului si stârneste împotrivă toată vâlvătaia de ură sau ispita a doua prin durere.
Pe măsura sporirii darurilor dragostei în noi, pe aceeasi măsură diavolul aprinde vapaia de ură împotriva noastră. Dar dacă îl rugăm pe Iisus Hristos, El se va lupta pentru noi, oamenii, biruind ca un Dumnezeu. Pe cel desăvârsit, în timpul încercărilor îl vor părăsi prietenii, i se vor face potrivnici, îl vor huli, îl vor osândi ca pe un înselător până si cei din casa lui, va fi dat în mâinile vrăjmasilor. Viforul iadului va fi asupra lui, doar-doar îl va despărti de dragostea lui Dumnezeu. Acesta este focul celei mai mari încercări si suferinte, în care-l curăteste Dumnezeu, când însăsi el se ascunde din dragostea Sa si lasă să se prăvălească asupra lui puhoaie de ură, care caută să-l înghită. De dragostea lui Dumnezeu însă nimic nu-l mai desparte. El spune împreună cu Sfântul Apostol Pavel: "Cine ne va despărti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: "Pentru Tine suntem omorâti toată ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere". Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit. Căci sunt încredintat că nici moartea, nici viata, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înăltimea, nici adâncul si nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Iisus Hristos, Domnul nostru" (Romani 8,35-39). Iată ce este omul după fire sau un dumnezeu după har (Psalm 81,6).


Sursa:http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor2.htm

miercuri, 16 aprilie 2014

Urmele de pasi ale diavolului


In noaptea de 8 spre 9 februarie a anului 1855 si cateva nopti mai tarziu, dupa o ninsoare scurta, au aparut urme ciudate de copite in zapada, in orasul Devon. Acestea, masurand intre 4 si 6 centimetri, se intindeau pe o distanta de mai mult de 160 de kilometri, si, desi schimbau din cand in cand directia, majoritatea timpului erau in linie dreapta.
Surprinzator, urmele apareau si pe case, acoperisuri sau ziduri. Au existat zvonuri potrivit carora fusese vazuta o creatura cu cu chip de diavol, in oras. Multi localnici s-au inarmat si au incercat sa prinda bestia, fara succes insa. Recent, in noaptea de 12 martie 2009, mai multe urme ciudate, asemanatoare cu cele din anul 1855, au aparut din nou in Devon.

Sursa:http://cultural.bzi.ro/mistere-ale-omenirii-urmele-de-pasi-ale-diavolului-9209

luni, 14 aprilie 2014

Top vise*Mireasa


4.Mireasa

Mireasa poarta o rochie de culoare alba, culoare ce semnifica atat inocenta cat si castitatea si intr-o anumita masura culoarea sentimentelor reci. Daca un barbat viseaza ca are o relatie cu o straina in rochie de mireasa inseamna ca va avea o aventura sau ca s-ar putea sa aiba dificultati, din cauza firii sale indraznete. Daca o femeie viseaza o mireasa atunci aceasta s-ar putea sa aiba noroc in dragoste.


Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-al-celor-mai-intalnite-vise-si-semnificatia-lor/

sâmbătă, 12 aprilie 2014

Dictionar de vise *Litera R


Rabin – E bine; vei primi vesti bune

Rac – Semn rau, treburile iti merg anapoda; daca maninci raci, e bine, inseamna bucurie; daca prinzi raci, e rau, inseamna birfe la adresa ta

Racheta de tenis – Semn bun, de prietenie

Rachiu – Daca bei in vis, se pregateste o petrecere

Racla (sicriu) – Semn rau, de moarte

Radacina – Semn rau, nefericire

Radar: esti obligat sa respecti niste limite stricte, nu ai voie sa te manifesti in voie, ritm lent de evolutie, senzatie ca esti urmator, pandit, risc de a fi sanctionat sau descoperit in caz ca faci o greseala

Radasca – Semn ca vei fi nehotarit

Rade – Daca te visezi, e semn ca vei fi usor bolnav

Radiator electric – Semn rau, inseamna saracie

Radiera: trebuie sa uiti amintiri neplacute, ai facut greseli si trebuie sa le repari, rectificari tardive, te faci ca nu s-a intamplat nimic, ignori ceea ce nu-ti convine, dorinta de a sterge ceea ce nu iti face placere

Radio – Daca il vezi sau auzi e bine, prieteni te vorbesc de bine

Radiografie: trebuie sa analizezi mai profund situatia in care esti implicat, sa treci dincolo de aparente; concentreaza-te asupra unor aspecte care ascund si o alta fateta decat cea pe care o vezi, probleme interne – poate chiar de sanatate , fii mai atent la detalii, descopera ceea ce nu se vede

Raft de magazin – Semn bun, vei avea succes in afaceri

Rahat – Daca visezi ca maninci, e bine, e semn de belsug

Rai – Daca vezi raiul in vis, e semn ca vei primio stire placuta

Raie – Daca visezi ca ai, e rau, inseamna nefericire

Rama: (tablou pus in rama) satisfactia muncii implinite, te lauzi cu ce ai realizat, esti trata asa cum se cuvine, munca ta este luata in consideratie, perioada in care esti luat in seama si apreciat; (tablou fara rama) esti implicat in actiuni carora nu le dai prea multa insemnatate, le treci vederea, le ignori, sau nu esti tratat corect de cei din jur, efortul tau este subestimat, desconsiderat

Rama – Semn rau, cineva te birfeste

Ramura de copac – Semn bun, vei face afaceri profitabile

Rana – Daca visezi ca ai o rana, e semn rau, de suparare

Rand: (stand la rand) nu a sosit inca momentul sa atingi un scop propus, trebuie sa mai insisti sau sa astepti

Randunica – Daca vezi, e bine, inseamna vesti bune

Ranga – Daca te visezi lovind cu ranga, e semn rau, vei avea dificultati in afaceri

Ras proaspat – Daca te visezi vei avea necazuri

Rasarit: (vezi soarele rasarind) astepti un nou inceput in viata ta, sperante mari de viitor, evenimente anuntate in perspectiva, vesti bune despre viitor, ai incredere in noua etapa care va incepe in viata ta; (rasarit rosu intens) visezi la o noua iubire, ai nevoie de o schimbare in viata sentimentala, sansa unei iubiri pasionale in curand, ai cunoscut pe cineva si deja speri la mai mult; (rasarit de alta culoare decat normal) schimbari ciudate se vor produce curand in viata ta, surprize neasteptate, care te vor uimi

Rasaduri: sperante noi de viitor, astepti ceva nou in viata, ai nevoie de un nou inceput, face referire la unele evenimente abia conturate, abia la inceput

Rascruce: (daca te opresti sau esti derutat sau nu stii care e directia buna) va trebui sa iei o decizie foarte importanta in curand, esti indecis, esti obligat sa faci o schimbare de sens in viata, ai de ales intre mai multe variante, dar nu stii incotro sa mergi, mare deruta in viata ta, perioada de mari incertitudini, nu stii ce-ti aduce viitorul, cauti o cale sau un sens in viata; (daca ajungi la rascruce, dar stii incotro sa mergi, alegi usor directia) esti ferm in decizia ta si nu-ti va fi greu sa faci schimbarea

Rasnita – Daca vezi in vis, e rau, inseamna suparare mare

Raspuns: (pui o intrebare si ti se raspunde) esti intr-o perioada limpede a vietii, nu exista probleme care sa-ti ridice semne de intrebare, totul are rezolvare; (pui o intrebare dar nu ti se mai raspunde, te trezesti inainte de a afla raspunsul) nu este inca momentul sa afli ceea ce cauti, incertitudini mari in viata ta, sunt multe aspecte nerezolvate in viata ta, la care cauti solutii, dar fara a descoperi deocamdata calea; trebuie sa te mai informezi, sa mai cercetezi inainte de a si se dezvalui calea

Rasturna: schimbari de sens, surprize, modificari neasteptate, lucrurile nu vor iesi chiar asa cum crezi acum

Rata – Daca vezi, e rau, vai avea necazuri cu apa; daca o vezi la balta, vei pierde pe cineva; daca o prinzi, e semn ca cineva te vorbeste de rau

Ratacit: (intr-un oras, intr-o padure etc) treci printr-o perioada de mare deruta, nu ai parte de certitudine in viata de zi cu ti, sunt multe aspecte necunoscute, lipsa de orizont, de speranta sau de siguranta, cauti o solutie, dar pe care deocamdata nu o gasesti; (daca esti ratacit, dar totusi ajungi undeva) vei iesi cu bine din starea de nesiguranta de acum, vei gasi o solutie, si se va oferi o cale, chiar si temporara

Rau (apa): face referire la viata sentimentala oficiala, viata de cuplu, cu un partener stabil, o viata sentimentala bine directionata; (daca raul este bine conturat – curge normal, lin, in matca, apa curata, limpede) viata ta sentimentala merge pe un drum bun, esti multumit de viata ta sentimentala, nu exista probleme in cuplu sau eventualele necazuri sunt pe cale sa fie rezolvate; (ajungi la rau, vezi raul) in curand vei cunoaste o normalizare in viata sentimentala, sansa unei noi relatii de durata; (daca raul e tumultuos, iesit din matca, periculos) viata sentimentala scapata de sub control, pasiune periculoasa, posesivitate sau gelozie, agitatie emotionala, treci prin momente dificile in cuplu, nu poti readuce armonia in viata sentimentala, probleme mari de cuplu sau emotionale, emotivitate crescuta, nervozitate, agresivitate; (treci printr-un rau) esti pe cale sa strici armonia altui cuplu; (altul trece printr-un rau) cineva intervine in relatia ta sentimentala, risc de infidelitate din partea partenerului; (vederea raului sau senzatia apei nu-ti creeaza placere sau siguranta, ti-e frica de apa) esti implicat intr-o relatie care nu-ti prieste sau nu-ti place; probleme sentimentale, nesiguranta pentru viitorul relatiei in care esti implicat; singuratatea te copleseste; (doua rauri intalnindu-se) posibilitatea sa ai doua relatii in acelasi timp, intalnire sentimentala importanta in destin, poate chiar jumatatea predestinata, evenimente sentimentale deosebite, o mai buna intelegere in cuplu, uniune solida; (doua rauri despartindu-se in doua) risc de separare intr-un cuplu bine inchegat, separare, neintelegeri majore in cuplu, risc de divort; schimbare majora de atitudine in viata personala; (rau mic ce devine mare sau mai adanc) relatia in care esti implicat va cunoaste o amplificare, va deveni mai mare decat ai fi dorit, poate spre sufocare, posesivitate, depinde de senzatia din vis; (rau mare ce devine mic sau mai putin adanc) riscul de a pierde o iubire, relatia in care esti implicat se stinge sau a devenit subreda, dragostea nu mai este ca la inceput, nu te simti iubit atat cat ai dori, nu primesti aceeasi iubire fata de cat oferi, vezi si apa

Raza de soare – Semn bun, iti va merge bine

Razatoare: munca ta va fi analizata in amanuntime, tot ce ai construit risca sa se piarda datorita criticilor sau interventiilor adversarilor, asteapta-te la mari critici, cineva incearca sa te atace prin defaimare, barfe, critici dure, denigrare

Razator – Semn rau, inseamna cearta, nexaz

Razboi de tesut – Semn bun, imbelsugare

Razboi – Vei afla o veste sau o taina

Rebus: cauti solutia unei probleme incurcate, mare deruta, sunt multe lucruri enigmatice in viata ta, deci trebuie sa descoperi cheia

Rece – Daca te visezi, semn rau, de boala apropiata

Rechin – Daca visezi ca te ataca, e semn rau, caci vei avea o mare paguba

Reflector – Vei intelege o anumita chestiune

Refuz: ti-e teama ca nu vei fi aprobat sau acceptat intr-o anumita situatie, descrisa de vis; limite impuse, frustrari, ti-e frica sa actionezi de teama esecului, fugi de responsabilitate, nu esti lasat sa faci ce ai dori, perioada cu multe constrangeri

Rege (Regina) – Ti se ofera o slujba inalta; cind sunt piese de sah, e sem rau, vei indura umilinte

Regiment: esti obligat sa respecti niste reguli impuse de altii, nu ai libertate de miscare, limite, frustrari, program strict, constrangeri, te simti prins ca intr-o capcana, nu ai voie sa faci orice

Regizor: (altul e regizor) nu-ti poti decide singur calea sau viata, nu esti stapan pe viata ta, ori ai nevoie de o ghidare ori, dimpotriva, cineva iti conduce prea mult viata; (tu esti regizor) ai capacitatea de a-i conduce pe altii, de a le organiza munca sau viata, sau intervii prea mult in viata altora, avand impresia ca stii mai bine decat ei ce trebuie facut; interventie intentionata sau neintentionata in treburile altora

Religie: (simboluri cu impact religios: rugaciune, meditatie, credinciosi, pelerinaj etc) face referire la acele planuri carora le acorzi cea mai mare valoare in viata: bani, dragoste, copii, cariera etc, si carora te dedici trup si suflet in cea mai mare parte a timpului; tine de conceptii, filosofie, principii de viata, morala, etica, regulamentul personal dupa care iti construiesti viata

Ren – Semn bun, vei cunoaste marirea


Reptila: capacitatea de a te eschiva de probleme, reusesti sa te sustragi de necazuri; ramai distant si rece la problemele actuale, nici nu te privesc pe tine personal, aspecte care te lasa indiferent (vezi si sarpe, soparla etc)

Respins – Daca te visezi de cineva de sex opus, e semn de noroc in dragoste

Respiratie: (profunda sau usurata) ai scapat de probleme, este o perioada mai relaxata, in care poti spune ca ce a fost greu a trecut, limpezirea apelor dupa necaz; (accelerata, gafaind) treci printr-o perioada foarte stresanta, in care esti mereu impins de la spate de termene, conditii, urgente, nu stii cum sa faci fata sarcinilor, esti supra-solicitat, extenuare fizica si psihica

Rest: este legat de efectele unora din actiunile tale trecute, repercusiuni ale trecutului ce mai afecteaza inca prezentul; (primesti rest) actiunile din trecut mai au inca efecte in prezent, care se vor face simtite curand; au ramas aspecte neterminate sau nerezolvate in trecut, asupra carora trebuie sa te intorci; amintiri; (nu mai primesti restul) ti se pare ca nu esti rasplatit cum se cuvine pentru ceea ce faci, oferi prea mult, fara sa ti se dea nimic in schimb; te dedici prea mult, fara sa merite; exces de generozitate; (astepti restul) ai pretentii mari de la cei pe care i-ai ajutat in vreun fel, doresti sa ti se intoarca un serviciu; speri intr-o recompensa; posibila rasplata tardiva; ai oferit candva un sprijin, si astepti acelasi lucru; (primesti mai mult sau mai putin decat trebuie) dezechilibru intre ceea ce dai si primesti; (uiti sau nu vrei sa dai restul cuiva) nu esti recunoscator unei persoane care te-a ajutat mai demult, fii mai atent cu cei care au un rol in viata ta, ofera si tu ceva in schimb

Restaurant: (actiunea se petrece intr-un restaurant) face referire la viata ta publica, legatura ta cu societatea, depinde de actiunea care are loc aici; (intri) apar ocazii de a iesi mai mult in lume; incepe o perioada plina de evenimente mondene; petreceri, nunti Distractii; doresti o viata mai plina in plan social; speri sa fii integrat intr-un grup de prieteni; (iesi) te simti exclus din viata sociala, nu te simti bine intr-un anumit grup de cunostinte, esti ignorat, nu ai timp de viata sociala; planul social e sarac in aceasta perioada; (treci pe langa sau prin spate) iti doresti sa fii integrat intr-un eveniment monden sau un grup de prieteni; ti se pare ca esti respins de colectiv, ca nu esti integrat sau ca se petrec evenimente la care nu esti martor sau nu esti invitat; te simti in afara grupului in care credeai ca faci parte; ai alte preocupari sau alte sarcini decat viata publica

Retea de sirma – Daca vezi in vis, e rau; iti dau tircoale ginduri negre

Reteta: trebuie sa urmezi niste instructiuni pentru a depasi un impas; ai o problema, dar nu se poate rezolva de la sine, ci urmand o procedura impusa de altii: sfaturi, reguli stricte, legi, norme

Revelion: (daca actiunea visului are loc de revelion) ajungi la un final de etapa, dupa care va incepe o alta; moment de bilant al unei situatii de durata din viata ta; unele lucruri se repeta ciclic; (petrecere de revelion) vezi petrecere

Revista: ai nevoie de mai multa relaxare, de divertisment, iti lipsesc momentele de detasare de problemele cotidiene; ai nevoie de un hobby si de mai mult timp pentru placerea ta

Rezervor: rezervorul simbolizeaza corpul tau, deci nivelul de incarcare atrage atentia asupra starii tale de sanatate sau energiei fizice/mentale de care dispui in aceasta perioada; (spre plin) esti entuziast si optimist, ti-ai refacut bine fortele; faci fata cu bine eforturilor; ai rezerve de energie acumulate; stare buna de sanatate; (spre gol) esti obosit, extenuat, lipsit de vlaga sau de sperante; (complet gol) boala, criza, stare de sanatate critica; nevoie urgenta de eliberare de stress; lipsuri majore; (se reincarca) ai nevoie de o reincarcare a bateriilor, de un concediu, o detasare de probleme; ai nevoie de vitamine, odihna, pauza sau o alimentatie mai bogata; sperante noi; vindecare dupa boala

Ridicare – Daca te ridici de la pamint, inseamna grija; daca te ridici de pe scaun, vei afla o stire buna, placuta; daca te ridici din pat, e semn de durere, boala

Riduri – Daca visezi ca ai pe fata, vei avea viata linistita

Ridiche – Daca visezi, e rau, caci te vei face de ris

Rima – Daca te visezi cautind rime la versuri, inseamna pierdere de vreme

Rindea – Daca o vezi, e bine: vei cistiga bani multi

Ring de box – Semn rau, de doliu

Rinichi: trebuie sa schimbi ceva in modul de a-ti manifesta sentimentele si emotiile, probleme de adaptare in cuplu, ceva nu merge bine in plan emotional, o noua atitudine sentimentala

Rinocer – Semn rau, caci te asteapta primejdie mare

Roaba – Daca visezi, e semn de tristete

Roata – Daca este de car, de moara etc, e bine Inseamna prieten sau sot bun; daca sunt mai multe, e semn de viata lunga

Roba judecatoreasca – Daca vezi, e semn ca vei auzi vorbe mincinoase

Robinet – Daca il visezi curgind, e rau, vei avea un proces

Robot – Daca vezi in vis, te pindeste un dusman

Rochie – Daca vezi, e bine, inseamna noroc; daca e alba, inseamna logodna sau nunta; daca e neagra, e semn de doliu

Rogojina – Semn rau, te asteapta lipsuri

Roi de albine – E semn bun, de noroc si fericire

Rosie: (sanatoasa, frumoasa, coapta, lucioasa) te bucuri de o stare de sanatate foarte buna, acorda o mai mare atentie corpului tau; pastreaza-te in forma; fa sport; pune sangele in miscare; (stricata, cruda, urata, lovita) posibile probleme de sanatate, fii mai atent cu corpul tau, fii atent la circulatia sangvina, inima, muschi, piele

Rosu: depinde de contextul visului, de aspectele care au aceasta culoare; depinde si de relatia ta cu aceasta culoare: iti place, nu-ti place; perioada agitata, furie, putere, stimulent, vigoare, lupta, atac, miscare, actiune, initiativa, curaj, indrazneala, tupeu, agresivitate, impulsivitate, temperament puternic, energie fizica, expansiune, entuziasm, furie, nerabdare, gelozie, razbunare; sexualitate, mare pasiune, atractie fizica

Roz: depinde de contextul visului, de aspectele care au aceasta culoare; depinde si de relatia ta cu aceasta culoare: iti place, nu-ti place; perioada calda a vietii tale, lipsa de griji, idila, romantism, rasfat, alintare, feminitate, snobism, naivitate, dulcegarii, vorbe mieroase, minciuni; intimitate, sensibilitate, superficialitate, puritate, bucurie, tandrete

Rozeta – Daca visezi, e semn de vesti noi, bucurie

Rubin: pasiune oarba, dragoste nebuna, esti implicat sau visezi la iubirea vietii tale, atractie sexuala fantastica fata de cineva; posibile probleme ale sangelui: hemoragie, scurgeri de sange, rani; vezi rosu sau pietre pretioase

Rucsac: (purtat in spate, dar greu) perioada obositoare a vietii, greutati, stress, necazuri, trebuie sa te descurci singur in fata necazurilor; incapacitatea de a face fata stresului; (purtat in spate, dar usor) te descurci foarte bine in fata greutatilor, stii sa iesi din impas, ai capacitatea si cunostintele necesare pentru a rezolva orice problema; (nu e purtat in spate, face parte din decor) urmeaza o perioada dificila a vietii tale, te asteapta greutati

Rude: descriu legatura ta cu planul relational apropiat, anturajul de zi cu zi, viata ta familiala sau sociala, in functie de contextul visului; (rude cu care esti in relatii bune acum) relatii bune cu anturajul, te simti bine printre ai tai, ai o buna comunicare cu lumea, esti integrat in colectivul in care te-ai implicat; impacari, rezolvari in cazul unor relatii dificile; (rude cu care nu esti in relatii bune) nu te simti bine printre ai tai, ceva lipseste pentru a avea o comunicare buna cu lumea, te simti singur, planul relational este defectuos; nu esti multumit de relatiile tale cu anturajul; riscul de a te certa cu cineva apropiat; (rude pe care nici nu le cunosti) te afli intr-un mediu in care nu te poti integra, desi trebuie sa-l frecventezi in continuare; senzatia ca esti strain printre cunoscuti; (rude pe care nu le-ai mai vazut demult sau rude care au murit) iti lipseste ceva din trecut, ceva ce-ti conferea sentimentul de apartenenta la un mediu intim; duci dorul unor perioade in care planul relational mergea mult mai bine

Rufe murdare – Te asteapta eforturi mari

Rug – Daca il vezi arzind, e semn de spor in afaceri

Rugaciune – Daca visezi ca o faci, e bine: inseamna noroc in afaceri, sanatate

Rugina – Semn de multa osteneala

Ruj: ca orice alt element de machiaj, descrie imaginea ta in plan social; (tu sau alta se rujeaza) incerci sa-ti refaci imaginea in societate; vrei sa lasi o impresie mai buna; acoperi cu succes ceea ce nu e in regula; (foarte strident) vrei sa iesi in evidenta, dar calea aleasa ii deranjeaza pe ceilalti; exagerezi in incercarea ta de a te afirma; (nu se potriveste sau nu-ti sta bine, intins urat pe fata) reputatie proasta, barfe, zvonuri, nu lasi o impresie prea buna in societate; nu poti scapa de o imagine negativa creata de altii; (pe guler sau pe haina) greseli recente care pot iesi la iveala

Ruleta – Daca vezi in vis, inseamna pierdere de bani

Rulmenti – Ai grija de sanatatea ta

Rulota: schimbare temporara de domiciliu sau de ocupatie, viata ta e in perpetua schimbare, nu te-ai oprit la o singura relatie; superficialitate in plan social; schimbari prea dese de directie sau de atitudine; vezi si hotel

Rupe ceva – Daca te visezi, vei avea o perioada de mari greutati

Rusinos – Daca esti in vis, vei suferi un esec in afaceri


Sursa:http://www.almeea.com/r-dictionar-de-vise/

vineri, 11 aprilie 2014

Rucar-Vf.Muntisorului,1552m-Vf.Mara-Vf.Papusa,2391m (muntii Iezer -Papusa)


13. Rucăr – vf. Muntișorului, 1552 m – vf. Mîra – vf. Păpușa, 2391 m.


Marcaj: triunghi albastru, potecă de căruțe. Pe creastsă, triunghi roșu.


Durata: 6 – 7 ore.


Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.
Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/



joi, 10 aprilie 2014

Pasiunea pescuitului


Sursa:pasiuneapescuitului.blogspot.com

Creste influenta germana in Romania


Creşte influenţa germană în România
de Cicerone Ionitoiu

România se bucura de prestigiu, fiind considerată ca parte a Europei democrate, omul capabil ca să scoată ţara din demoralizarea în care fusese aruncată de fiinţe ingrate ahtiate numai de avantaje: Iuliu Maniu, preţuit pentru integritatea sa şi totala dăruire faţă de interesele ţării, ameninţate de dictatură, a fost socotit „conducător al destinelor neamului românesc" şi n-a abdicat de la acest titlu de nobleţă, nici în faţa condiţiilor de exterminare. Acest om reprezenta comoara de înţelepciune politică a democraţiei în faţa asaltului furibund al celor mai abjecte dictaturi: nazismul şi comunismul.
Nimeni şi nimic nu-l putea intimida, lată ce declara pe 14 septembrie 1938:
„Calomniile adversarilor mei supăraţi pentru cunoscuta mea acţiune politică nu mă vor intimida, nicinu mă vor abate de la hotărârea de a lupta contra regimului dictatorial de azi, umilitor pentru naţiune, păgubitor pentru ţară şi nedrept pentru provinciile alipite.
Urăsc din tot sufletul tirania, iubesc cu fanatism libertatea şi ordinea legală şi ţin neclintit la democraţia naţională. Vreau să fie înfăptuit constituţionalismul parlamentar în România pe veci unită, de la care prostia şi răutatea profitorilor de conjuncturi ruşinoase nu mă vor putea înstrăina.
 ...Păcătoşenia celor care în dansul lor macabru în jurul puterii calcă în picioare şi cele mai sfinte interese naţionale şi de Stat, nu va împiedica însă mulţimea şi împreună cu ea pe noi, să ne închinăm pentru binele Naţiunii şi tăria neînvinsă a României mari."
Iuliu Maniu era perfect conştient de situaţia gravă în care se lăsaseră antrenaţi „profitorii politici" din jurul dictatorului Carol al –II-ea, în timp ce la Munchen, se căuta obtinerea acordului apusenilor pentru noua ordine, ce se va rasfringe asupra Cehoslovaciei, paralel cu agitarea revendicărilor Ungariei asupra României.
Lovitura de forţă a lui Hitler a reuşit, acceptându-se pe 30 Septembrie dezmembrarea Cehoslovaciei de către Chamberlain şi Daladier, în timp ce lucrările pentru terminarea liniei de fortificaţie din coasta Franţei - Siegfried - se continuau cu febrilitate.
Acordul de neagresiune semnat imediat între Hitler şi Chamberlain a fost urmat pe 6 decembrie 1938 de cel francez semnat de Ribbentrop cu Bonnet la Paris.
Churchill, în faţa delirului lui Chamberlain că „acordul însemna pacea pentru epoca noastră" a declarat că „Munchenul e un dezastru". Şi a avut dreptate.
Şi Iuliu Maniu a avut dreptate când în acea perioadă tragică pentru Cehoslovacia, vedea pericolul ce ne ameninţa şi declara:
„...Guvernul acesta trebuie să plece neapărat si să vină un regim democratic de partid, sau format din mai multe partide, dar pe bază democratică, căci altfel ni se ciunteşte ţara. Soarta României se va decide la conferinţa celor patru mari puteri. Două din acestea, Itali si Germania, vor susţine interesele Ungariei. Totul depinde de măsura în care Franţa şi Anglia se vor angaja pentru noi. Ori aceste două mari puteri nu se vor expune pentru o ţară cu regim asemănător celui din Germania, si a cărui politică externă nu reprezintă nici o garanţie. Este în general cunoscut că toate guvernele personale ale M. S. Regelui gravitează către Germania."
Şi tot atunci, pe 13 octombrie 1938, Iuliu Maniu a făcut declaraţii ferme în legătură cu atitudinea lui politică în contextul politicii naţionale şi internaţionale:
„Nu ştiu de câte ori să repet; eu sunt democrat convins şi hotărât în contra oricărei dictaturi. Sunt pentru acordarea de drepturi cât mai largi minorităţilor şi am condamnat întotdeauna politica şovinistă a guvernelor liberale şi aşa zis naţionaliste. Sunt hotărât pentru o politică alături de Franţa şi a aliaţilor noştri istorici în contra expansiunii germane. Am declarat toate acestea, în legătură cu atitudinea mea faţă de fosta organizaţie Garda de Fier, chiar la procesul lui Codreanu."
Asupra felului cum vede o schimbare politică a României a răspuns cu aceeaşi francheţe ce l-a caracterizat toată viaţa:
„Pentru a se ajunge în România la democraţie, în primul rând trebuie să se ajungă la un lucru: trântirea guvernului dictatorial al M. S. Regelui şi constrângerea lui de a instala un regim absolut constituţional. După ce vom fi realizat aceasta atunci va veni rândul să ne socotim cu Garda de Fier. Eu nu sunt nici comunist, nici social-democrat şi nici gardist. Eu sunt naţional-ţărănist cu convingeri democratice în contra oricărei dictaturi. Condamn atât dictatura fascistă cât şi dictatura comunistă şi dictatura regală. Acum avem o dictatură a M. S. Regelui.
 După ce voi trânti această dictatură voi avea eu grijă să nu se instaleze o alta nici gardistă, nici comunistă. Dar până atunci de ce să fac eu actualei dictaturi plăcerea să mă lupt cu gardiştii, cu comuniştii sau cu social-democraţii, în loc să concentrez toate forţele şi toate simpatiile faţă de mine şi în contra actualei dictaturi. Nu, această plăcere nu o fac guvernului."
Punând pe acelaşi plan comunismul cu fascismul din punct de vedere al aplicării lor prin metode dictatoriale, a făcut deosebirea dintre acestea spunând:
„Dictatură este şi a lui Hitler şi a lui Mussolini şi a lui Stalin. Nu accept niciuna din ele şi voi lupta contra tuturor. Comunismul are însă marele avantaj că e progresiv, pe când fascismul e reacţionar. Recunosc că prin comunism se realizează mari reforme sociale în favoarea întregii omeniri, pe când prin fascism se urmăreşte asuprirea omenirii în favoarea unei singure clase sociale. Nu accept însă metodele comunismului, sunt contra nu numai a lor ci şi a social-democraţilor, căci eu sunt numai naţionalist. Dar într-un sistem naţionalist democrat, pentru care militez eu, se poate colabora cu social-democraţii şi chiar cu comuniştii. Trebuie recunoscut că şi în mişcarea legionară sunt elemente cinstite. Au vederi greşite, ceea ce nu mă poate împiedica însă să colaborez cu ei pe teren tactic pentru ajungerea la un anumit scop, combătându-i totodată pe teren ideologic şi programatic;
În ce priveşte politica externă, eu am fost primul care am susţinut că trebuie să trăim în relaţii normale şi chiar prieteneşti cu Uniunea Sovietică. Astăzi nu ne leagă însă nici un pact de ea şi nu avem nici o obligaţie. Legături de alianţă nu avem cu această ţară decât prin irtermediul Franţei. Marea noastră aliată este Franţa şi prietenii ei sunt şi prietenii noştri. Noi nu ştim ce s-a întâmplat de fapt la Munchen, s-ar putea ca în urma celor discutate acolo relaţiile dintre Franţa şi Rusia să se fi schimbat. Atunci cum o să luăm noi o hotărâre alături de Rusia şi eventual contra Franţei? Pentru noi nu se pune problema să fim alături de Germania sau alături de Rusia. Nici cu una, nici cu alta, în caz de război Franţa ne va apera, iar în caz de pace şi de tratative diplomatice alături de ea ne vom susţine interesele. Ori pentru aceasta este necesar ca România să ducă o politică fermă şi deschisă alături de Franţa.
Atitudinea noastră faţă de Germania şi Rusia trebuie să depindă exclusiv de aceea a Franţei. Nu se poate în nici un caz practica însă politica actualului guvern care vrea să fie şi cu Franţa şi cu Germania."
IuliuManiu, care-l descifrase bine pe Carol al -II-lea era convins de pericolul ce-l reprezenta pentru ţară şi ducea o luptă permanentă contra lui, chiar în momentul când pe plan internaţional se întrezăreau manevrele occidentalilor de a se apropia, sau a calma pe Hitler, în vara anului 1938, când după îndepărtarea lui Goga de la putere, spiritele în Anglia se mai calmaseră iar presa britanică nu se mai interesa de viaţa particulară a regelui nostru, Iuliu Maniu a dat un interviu ziarului „Daily Express" foarte violent la adresa celui ce batjocorea viaţa politică. Ministrul de externe, lordul Halifax, a intervenit pentru ca acest articol să nu apară.
Încercând să reducă liderii opoziţiei la predicatori în deşert, Carol al -II-lea se pregătea pentru o excursie în apusul Europei spre a tatona „piaţa economică" în vederea plasării grâului şi petrolului între Anglia şi Germania, contracarând intenţia celor două mari puteri, care se declaraseră interesate făţiş în egală măsură de soarta Poloniei şi României, obtinind acordarea garanţiilor din primăvara anului 1939.
După Munchen, Germania socotea datorită noilor relaţii cu Apusul, că a sosit momentul „adevărului" pentru o apropiere directă de Bucureşti, fără ascunzişuri, incitând chiar la concurenţă valutară asupra solului şi subsolului românesc, pe cei ce s-ar mai fi lăsat tentaţi de bogăţia de la gurile Dunării.
Pericolul munchenez l-a făcut pe Iuliu Maniu să reacţioneze imediat şi înainte de a pleca în excursie Carol al-II-lea, să i se adreseze pe 7 noiembrie 1938 printr-un memoriu:
„...Revendicările germane faţă de Cehoslovacia, la cari s-au alăturat Polonia şi mai, ales Ungaria, precum şi metodele prin care se caută a fi impuse, arată pericolul 1a care şi România poate fi expusă, căci ele sunt îndreptate contra tuturor statelor ce cuprind în graniţele lor minorităţi etnice... Atitudinea luată faţă de criza cehoslovacă de către Anglia şi Franţa a putut găsi o justificare, nu numai în dorinţa firească a se menţine pacea, dar şi în lipsa de unitate şi de coeziune, de care a dat dovadă Mica înţelegere în acelaş timp.
Independent, însă, de aceste consideraţiuni, reacţiunea Angliei şi Franţei faţă de revendicările germane - şi anume acceptarea din partea lor a revizuirii frontierelor cehoslovace, în scopul mărturisit de a pacifica Europa - ne pune în faţa unei situaţii clare: chiar dacă pacea va fi păstrată, preţul ei va fi plătit astăzi de Cehoslovacia prin dureroase concesiuni teritoriale, deschizându-se mâine calea sacrificiilor asemănătoare, ce ar putea fi cerute şi ţării nostre, deşi condiţiunile nu sunt aceleaşi. Aşadar, situaţia României poate deveni foarte critică, chiar dacă pacea nu va fi tulburată..."
În timp ce viaţa partidelor politice de la noi era interzisă de regimul dictatorial carlist, în timp ce Iuliu Maniu arăta pericolul ce ne paşte după Munchen, la Timişoara se ţinea adunarea comunităţii germane unde Fabricius, prezent, spunea: „Acolo unde germanii sunt mulţumiţi, nu trebue ridicate forturi, fiindcă ei vor apăra frontierele cu viaţa lor proprie."
Şi pe drept cuvânt presa sublinia că: în legătură cu această adunare trebuie remarcate neapărat două lucruri de o deosebită importanţă:
„a) Dacă nu avem nimic în contră, ca oricare cetăţean român de orice origine ar fi el, să-fi poată organiza partidul său politic si să-si poată manifesta convingerile sale, nu putem însă admite că această organizaţie politică să fie o parte întregitoare sau un apendice al unei organizaţii politice din străinătate.
Or, forma în care s-a prezentat adunarea de la Timisoara este identică cu a Partidului Naţional-Socialist din Germania, care este astăzi însusi statul german. Ar fi ridicol să bănuim poporul german de iredentism, putem însă să protestăm contra confuziei care s-ar putea produce si contra precedentului pe care l-ar putea crea această adunare, în ţară la noi pentru cetăţenii români. Ceea ce admitem germanilor nu vom putea refuza maghiarilor, rutenilor fi bulgarilor. De aceea cuvântul nostru de energic protest este necesar.
b) Cum este posibil românilor să nu li se admită drepturi care sunt admise minoritarilor? Cum se poate tolera ca românilor să li se interzică adunări politice de partid, când minoritarilor li se îngăduie libera exercitare a dreptului de întrunire?Cum se poate ca germanii din Ardeal să aibă mai multe drepturi decât au însusi românii transilvăneni?
Am ajuns în trista soartă ca noi, românii, să ne plângem pentru inegalitate de drepturi în raport cu popoarele minoritare - un motiv mai mult ca să pretindem respectarea drepturilor civile si politice a cetăţenilor si întronarea unui regim de libertate. La al 20-lea an de la Unire vom avea fi noi românii, măcar atâta drept, ca să pretindem acest lucru."
Politica externă românească, spre acest sfârşit de an, 1938, e alinia tot mai mult politicii germane, ceea ce-l făcea pe Fabricius să sublinieze anturajului regal, cu satisfacţie „cât de greşită a fost politica economică a României în încercarea ei repetată de a se angaja spre orice altă orientare, decât una vizând Germania."

Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU-Volumul -I- (A-023)
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1038-Creşte-influenţa-germană-în-România

miercuri, 9 aprilie 2014

Formele luptei diavolesti


Formele luptei diavolesti

1. Războiul cu inima

a) Prin mânie aprinsă: uciderea, sodomia, asuprirea săracilor. Aceste păcate împotriva aproapelui sunt strigătoare la cer si împietresc inima.

b) Prin poftă: iubirea de arginti, lăcomia, lenea, desfrânarea. Acestea (a si b) sunt cele sapte păcate de moarte si le facem împotriva noastră.

c) Prin iutime: zavistia, invidia, ura, pizma. Aceste păcate învârtosează inima si le facem împotriva aproapelui.

2. Războiul cu mintea

a) 0 întunecă prin: mândrie, deznădejde, sinucidere.

Acestea sunt păcate împotriva Duhului Sfânt.

b) 0 aprinde prin erezie.

c) 0 surpă prin nebunie.

Războiul diavolului cu oamenii decurge astfel:

I. Cu mintea: momeala, asuprirea, unirea.

II. Cu inima: lupta.

III. Cu vointa: învoiala.

IV. Cu trupul: împlinirea cu lucrul, deprinderea, patima (viciul).

V. Cu sufletul: deznădejdea, erezia, nebunia, sinuciderea.

Acesta este războiul cu diavolul, iar biruinta este a lui Iisus Hristos si a noastră. Cunoscând aceste ispite: "...să nu vă lăsati covârsiti de satana, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute" (11 Cor. 3-16).

Sursa:http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor2.htm

marți, 8 aprilie 2014

Top vise *Caine


5. Caine

Cainele este un element infricosator in vis si de aceea simbolizeaza propria constiinta incarcata. Daca visezi ca esti insotit de un caine inseamna ca ai instinctul treaza. Daca visezi un caine inlantuit sau chinuit inseamna ca aveti complexe de inferioritate in realitate. Daca visezi un caine strain dansu-se pe langa tine inseamna ca trebuie sa te feresti de escroci. Cainii care latra si musca reprezinta o persoana ce va este dusman si doreste sa va produca pierderi.


Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-al-celor-mai-intalnite-vise-si-semnificatia-lor/

miercuri, 2 aprilie 2014

Visul pescarului


Visul pescarului

Ce bine e de dimineaţă,
Când stai cu undiţa în faţă
Şi vinu-n sticlă s-a răcit
Iar peştele îl prinzi… prăjit!

epigramă de Teodor Popovici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)

Misterul apelor pierdute din Dobrogea


Text: Cristian Lascu

Terenul stancos fiind arid si brazdat de crapaturi, este evident ca apele circula undeva in adanc, in lungul unui sinclinal (o structura geologica in forma de copaie) si ajung intr-un loc. Dar unde? Aceasta intrebare i-a framantat mult pe geologi si pe geografi. Un raspuns a venit in chip neasteptat. In timp ce faceau o cale ferata la Sitorman, langa comuna Piatra, constructorii au fost nevoiti sa dinamiteze o colina calcaroasa.
Mare le-a fost mirarea cand, dupa explozie, au vazut cascandu-se un crater, in fundul caruia, cativa metri mai jos, lucea o apa. Zeci de bascule cu piatra au fost turnate acolo, dar in zadar: golul parea capabil sa ingurgiteze orice cantitate de balast. Inginerii au proiectat o deviere. Dar o noua bubuitura a avut ca rezultat deschiderea unei noi caverne cu apa. S-a facut un ocol si mai mare si astfel calea ferata a fost finalizata.
Dar, dupa cativa ani, terasamentul a inceput sa se taseze. Noi, speologii, stiam de ce: intre timp, patrunseseram cu echipament de scufundare in misterioasa cavitate. Nu uit plutirea prin bezna lichida, intr-o apa de cristal, survoland stanci pravalite si stalagmite. O pulbere argintie acoperea podeaua si peretii – praful timpului asternut de milenii in aceasta ruina netulburata.
M-au intrigat si numeroasele stalagmite si alte formatiuni rupte si imprastiate pe podea, de ca si cum vizitatori preistorici cu apucaturi de turisti contemporani ar fi trecut pe aici. Desi lunga doar de 100 m, cavitatea are un gabarit generos, o inaltime maxima de 8 m, o topografie complicata de existentaunor puturi ce coboara spre un nivel necunoscut si e in mod evident parte a unui sistem carstic mult mai amplu, inca neexplorat.
Un coridor ajunge la numai 4 m sub calea ferata, deci, exagerand putin, nu ar fi fost exclus ca o locomotiva ghinionista sa viziteze galeria. Pe baza topografiei exacte pe care am facut-o, terasamentul a fost consolidat.

Sursa:http://www.natgeo.ro/explorari/speologie/9054-misterul-apelor-pierdute-din-dobrogea

Odiseea Transilvaniei-Lux pe roti *Calea spre Paradis


ODISEEA TRANSILVANIEI - Lux pe roți

TRASEUL: Din Londra până la Istanbul, în Turcia
DURATA: 8 zile, incluzând șederea în Budapesta și Istanbul

» La capătul lanțului trofic în rândul trenurilor europene se situează Danube Express, un tren privat de o eleganță clasică, cu elemente moderne și servicii culinare alese. Pe acest traseu care începe la Budapesta, după ce ai ajuns cu avionul de la Londra, pătrunde în inima Transilvaniei și savurează un tur la pas prin orașul natal al lui Vlad Țepeș. În final, apropie-te de Istanbul pe malul Bosforului, acolo unde Palatul Topkapi marchează linia orizontului. De remarcat: O petrecere cu șampanie în fosta sală de așteptare rezervată capetelor încoronate în Gara Nyugati din Budapesta, cu acoperișul său înalt, din sticlă și fier forjat, proiectat de Gustave Eiffel; râuri și cascade care se prăvălesc pe versanții și pe lângă fereastra ta, în timp ce trenul cotește prin văile transilvănene și carpatice; priveliști din Veliko Tîrnovo, un oraș bulgar cocoțat pe o muchie de deal, care privește către Râul Yantra.


Sursa:http://www.natgeo.ro/traveler/9964?start=1

luni, 31 martie 2014

Dictionar de vise *Litera S


Sabie – Daca o pierzi, inseamna saracie; daca o porti e bine, inseamna onoare, bucurie; daca e rupta, e semn de boala grea, moarte; daca tai ceva cu ea, e semn de suparare

Saci – Daca sunt plini cu carbune, inseamna impacare cu un dusman; daca sunt cu bani, e semn de noroc in afaceri; daca sunt goi, ingrijorare; daca sun plini, belsug

Saca – Daca e cu apa, e bine, inseamna ca iti va merge din plin

Sacosa – Daca e plina, cineva te dusmaneste

Sageata – Se aud vorbe rele despre tine; inseamna si o initiativa curajoasa

Salamandra – E semn ca ti se va schimba soarta

Salata – Daca te visezi mincind salata, e semn da bucurii marunte

Sala mare – Daca vezi in vis, e semn de boala

Salba – Vei fi nestatornic in hotariri, te imbolnavesti

Salcie – E semn bun, urmeaza zile bune, linistite

Salcam – Daca e inflorit, vei scapa de lipsuri

Salopeta – Daca visezi ca imbraci, vei avea multe bucurii

Samanta – Daca vezi in vis, e bine, inseamna cistig

Samovar – Daca visezi un samovar firbind, vei avea multe necazuri

Sange – Daca vezi, semn rau, de doliu sau necaz; daca vezi curgand, vei avea o paguba; daca versi tu, inseamna moarte apropiata; daca iti curge din nas, vei afla o noutate; daca esti minjit cu sange, inseamna ca vei fi implicat intr-un proces

Sanie – E semn de drum lung

Sapa – Semn rau, inseamna griji

Sapaliga – Daca te visezi lucrind cu ea, vei avea spor in afaceri; daca te visezi sapind, vei avea multe de rezolvat

Sapun – Seriozitatea ta va impresiona pe cei din jurul tau, dar vei fi lingusit

Saraci – Daca vezi in vis, e rau, inseamna insucces intr-o tranzactie

Sarbatorit – Daca te visezi, ti se ofera o slujba mai buna

Sarcofag – E semn rau, faci afaceri necinstite

Sare – Semn rau, ai o perioada de ghinioane

Sari – Sau dansind daca te vezi, e bine, semn de belsug

Sarmale – Daca visezi ca maninci, ai grija sa nu te imbolnavesti

Sarut – Daca dai sarutari cuiva, e semn de necazuri; daca tu esti cel sarutat, te va cuprinde un dor de cineva drag, te vei impaca cu cineva

Satana – Daca ti se arata in vis, e bine, inseamna ca vei regasi un bun prieten

Satean – Daca-l vezi inconjurat de mai multi oameni, inseamna suferinta

Satelit – Daca visezi in vis, e bine, inseamna imbelsugare

Satar – Drum lung cu peripetii multe

Savarina – Daca maninci in vis, e bine inseamna imbelsugare

Saxofon – Daca auzi cintind in vis, e rau, inseamna ca vei avea nevoi mari

dor de cineva drag, te vei impaca cu cineva

Scafandru – Semn de mare spaima

Scaieti – Daca visezi, vei avea remuscari pentru ceva

Scaldare – In apa limpede, sanatate; in apa tulbure, jale; in iaz, paguba

Scame – Daca vezi in vis, urmeaza zile nelinistite

Scanduri – E semn ca te asteapta o nunta, o logodna sau o petrecere

Scantei – Daca vezi in vis, e semn ca te vei certa cu cineva apropiat

Scarabeu – Semn de seceta

Scara – Daca vezi in vis, e semn de noroc

Scaun – Daca il vezi in vis, e semn de autoritate si putere; ti se va face dreptate intr-o incurcatura

Schelet – Daca vezi in vis, iti va spori averea

Schi (Schiori) – Daca visezi, te pindesc primejdii

Scoici – E semn rau, ti se vor pune piedici in afaceri

Scorpion – Semn rau, prevesteste boala grea

Scranciob – Daca vezi rotindu-se in vis, te pindeste un necaz

Scriere – Daca scrii, insemna fericire; daca scrii o scrisoare, fereste-te de hoti; daca visezi ca primesti o scrisoare, e semn de noroc

Scrima – Daca visezi, te asteapta o boala grea

Scripete – Semn bun, vei avea belsug in casa

Scut – E semn de fericire, de bucurie fara nici un inteles

Sculptura – Daca visezi, vei fi recompensat dupa straduinta

Secera – Semn rau, de paguba

Seceratoare – Daca vezi, e bine, inseamna voie buna

Secure – Semn rau, cineva iti doreste raul

Seif – Semn rau, te asteapta cearta si hartuiala

Seismograf – Daca il vezi, propriile-ti sentimente sunt intr-o mare incurcatura

Semafor – Semn rau, caci vei fi mintit

Semne de circulatie – Semne rele, vei avea necazuri

Semne – Daca faci cuiva, inseamna suoparare


Sentinela – Daca vezi, se anunta zile tulburi pentru tine

Sera de flori – Semn bun, dragoste impartasita

Sera de legume – Semn rau, afaceri incurcate

Seringi – Semn rau, vei fi dispretuit

Sete – Daca iti este, e rau: speranta, nadejde zadarnica; daca ti-o astimpari,e bine, inseamna bucurie; daca nu inceteaza sa-ti fie sete, inseamna intristare, boala indelungata

Sfecla – Daca visezi ca maninci, in curind vei merge la o petrecere

Sfesnic arzand – Semn rau, de necaz mare

Sfoara – Semn rau, vei primi vesti triste

Sfinti – Daca vezi, e semn de fericire

Sifon – Daca bei, inseamna incurcatura in dragoste

Sigiliu – Daca vezi, inseamna functie inalta; daca se strica, e rau: pierzi slujba imporatnta

Silabisi – Daca te visezi, e bine, lucrul tau este binecuvintat; daca silabisesti in scris, e rau, inseamna nefericire

Sila – Daca iti este in vis, vei avea dureri de cap

Sinceritate – Pentru barbati inseamna grija; pentru femei, lucru fara rost

Sirena – Daca auzi, vei primi vesti lipsite de importanta

Slabanog – Daca te visezi, inseamna sanatate

Slanina – Daca maninci, inseamna nefericire

Slugi – Daca visezi ca ai, semn rau, de boala, necaz

Smochine – Semn bun, afacere profitabila

Snop de griu – Daca vezi, e bine: inseamna cistig mare de bani

Soare – Daca il vezi apunind, inseamna intristare, suparare; daca este stralucitor, inseamna bucurie; daca e intunecos, intristare; daca e rosu, semn rau, de durere si moarte; daca e acoperit cu nori, e semn de vreme buna

Soba – Semn rau

Somn (peste) – Ti se va face o propunere tentanta

Somn – Daca visezi ca iti este, treburile iti merg prost

Sonda de petrol – Semn bun, de bogatie

Sonerie – Daca auzi, vei primi vesti bune

Sora – Daca visezi, inseamna fericire

Sorcova – Daca vezi, e bine: cariera ta capata stralucire

Spala (te speli) – Semn foarte bun; ai prieteni cinstiti

Spanac – Daca maninci, dusmanii te pindesc

Spanzuratoare – Daca visezi, e bine, e semn de bucurie

Spice – Daca seceri sau cosesti, ai dusmani secreti; daca vezi, e bine, inseamna binefacere, multumire, indestulare

Spini – E rau, vei trece printr-o intimplare neplacuta

Spirit (Suflet) – Daca visezi, e semn de noroc

Spital – Semn rau, de necazuri si imbolnavire

Sprancene – Daca sunt mari, e semn de desfatare; daca sunt mici, bucurie; daca sunt negre, noroc

Stalactite – Sau stagmaltite daca visezi, e semn de innoire

Stanci – Semn rau, muncesti fara spor

Statuie – Semn de ginduri mari; esti pretuit de cei cu care muncesti

Staul – Semn rau, de intristare

Steag – Daca il vezi flututind, vei avea o victorie aparenta; ai grija, fii atent la dusmani

Stea cazand – Semn rau, cineva apropiat va suferi un accident

Stea – Daca e intunecoasa, te vei intrista; daca straluceste, e semn de noroc

Stejar – Semn bun, de noroc si belsug

Stema – Daca vezi in vis, astepti in zadar

Sticla – Semn rau, de inselare si amagire

Sticlete – E rau, cineva iti doreste raul

Stingator – E semn rau, de amagire

Strapuns – Daca te visezi strapuns de moarte e semn de noroc

Stog de fin – Afacerile iti merg foarte bine

Stol de pasari – Vei calatori cu folos

Strana – E semn ca vei simti nevoia de odihna

Strigoi – Daca il vezi, esti in pericol de imbolnavire

Stropitoare – Semn rau, vei avea neajunsuri

Struguri – Semn rau, veste rea, lacrimi; dar si prosperitate

Strung – Semn rau, vei avea mari necazuri

Strut – Semn de bucurii scurte

Studio – Semn bun, de voie buna

Stuf – Semn rau, te vei certacu prietenii

Stup de albine – Semn bun, veniturile iti vor creste substantial

Submarin – Semn rau, vei avea necazuri

Sudoare – Pe trup daca simti in vis, sanatatea ta e subreda

Sufocat – Daca te visezi, semn rau de boala incurabila

Suge – Daca te visezi, te vei imbolnavi grav

Sui – Daca ai de suit munti sau dealuri in vis, e semn rau de piedici in afaceri

Sulf, Pucioasa – Semn rau, de nefericire

Sulita – Semn bun, vei primi vesti imbucuratoare

Supa fierbinte – Daca maninci, e bine, inseamna veselie apropiata

Suparare, Intristare – Semn bun, de insotire placuta

Surd – Semn rau, de imbolnavire

Surpare – Daca vezi o surpare a pamintului, e semn de pierdere si mare nenorocire

Sursa:http://www.almeea.com/s-dictionar-de-vise/

duminică, 30 martie 2014

Rucar-Valea Rausorului-Muntele Boteanu-Vf.Papusa,2391m(muntii Iezer-Papusa)


12. Rucăr – Valea Rîușorului – Muntele Boteanu – vf. Păpușa, 2391 m.


Marcaj: triunghi albastru, potecă de căruțe.


Durata: 6 ore.


Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.

Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/




vineri, 28 martie 2014

La pescuit

Sursa:www.vidu.ro

Oficializarea dictaturii regale


Oficializarea dictaturii regale
de Cicerone Ionitoiu
 

Partidul Naţional Ţărănesc a început să fie lovit de duritatea măsurilor „regale" înainte de „votarea" Constituţiei redactate de profesorul Istrate Micescu.
 Astfel, dr. prof. Augustin Popa, preşedintele organizaţiei P.N.Ţ. din Târnava Mică a fost suspendat din funcţia de profesor pentru că a comunicat dispoziţia dată de Iuliu Maniu, ca membrii partidului să se abţină de la votarea noii rânduieli de stat. Iuliu Maniu, cu durere în suflet, i s-a adresat: 
„...Măsura volnică şi ilegală luată contra ta ofensează întreaga opinie publică şi în special partidul nostru, în orice împrejurări vom fi alături de tine. Înaltele tale calităţi sufleteşti, sentimentele creştineşti şi româneşti de care ai dat dovadă întotdeauna vor călăuzi şi în zilele acestea de persecuţie a unei puteri dictatoriale prin nimic justificată.
Furia celor ce nesocotesc morala creştină şi demnitatea naţională nu va putea înfrânge seninătatea sufletească şi energia neînfrânată a noastră cari luptăm pentru întărirea acestor principii şi pentru libertatea naţională."
 Pe 24 februarie, sub starea de asediu, cu drastice măsuri militare, cu instrucţiuni severe privind urmărirea şi pedepsirea exemplară a „elementelor" care făceau o propagandă ostilă Constituţiei sau îndemnau la abţinerea de la vot şi cu abuzuri ale autorităţilor administrative, s-a „votat" pe faţă şi sub iscălitură. Cu toate acestea s-au găsit 5 413 „elemente" demne de a purta denumirea de oameni care au votat contra Constituţiei. 
 A doua zi, fruntaşul naţional-ţărănist - Ion Liveanu - a fost arestat pentru că în ziarul „Dreptatea" a publicat un articol prin care critica Constituţia, şi aceasta înainte de promulgarea ei care s-a făcut pe 23 februarie 1938. El a fost judecat de Consiliul de Război al Corpului II Armată. 
 Continuând avalanşa măsurilor absurde luate de guvernul „patriarhal" în legătură cu ridicarea inamovibilităţii magistraţilor şi funcţionarilor, precum şi a interzicerii întrunirilor naţional-ţărăniste, precizându-se că nu pot avea loc nici într-o casă particulară, fie chiar la un ceai, fără anunţarea prealabilă a autorităţilor şi prezenţa unui poliţist delegat în acest sens, Iuliu Maniu a fos solicitat de ziariştii din Cluj să facă unele precizări: 
 „...Fiecare cetăţean conştient trebuie să condamne cu ultima energie această măsură care atacă în temelia sa soliditatea organizaţiei fi administraţiei de stat. Este un pas dureros spre anarhizarea organismului de stat. Independenţa magistraturii este ultimul rezultat al civilizaţiei întruchipate într-un stat modern a cărui bază este justiţia. In special în România, asigurarea independenţei justiţiei prin inamovibilitate s-a atins după multe si grele lupte politice si a unor experienţe triste făcute de buni patrioţi de pe vremea când nu era introdusă această instituţie absolut necesară într-un stat de drept De altă parte siguranţa zilei de mâine a funcţionarului pus la adăpost de capriciile fluctuaţiilor politice si sociale este singura bază pe care se poate aşeza o dreaptă rezolvare a diverselor chestiuni ale cetăţenilor. 
 Nu pot decât să protestez cu toată hotărârea împotriva atentatului ce se săvârşeşte în contra cetăţenilor, în contra magistraţilor si funcţionarilor si în contra însuşi a organismului de stat prin această măsură adânc jignitoare. Evident, această măsură este lovită de nulitate prin faptul că, atât noua Constituţie cât şi decretul în chestiune, sunt aduse în mod neconstituţional. Ele se întemeiază exclusiv pe forţa brutală a puterii executive fi evident că tuturor celor lezaţi le vor sta la dispoziţie remediile legale de care vor trebui să uzeze fi cetăţenii fi funcţionarii vătămaţi în drepturile lor. 
 Nu numai ca democrat convins fi ca unul care sunt legat cu toată firea mea de respectul legalităţii, ci fi ca om care a trebuit să mă ocup de evoluţia statelor moderne fi de întâmplările ce s-au petrecut în viaţa lor, sunt adânc îngrijorat de soarta ţării noastre care a devenit teatrul unor capricii fi experimentări cari pot duce la adânci zguduiri ale fiinţei noastre naţionale. Mă mir mai ales că Patriarhul ţării ia asupra sa o răspundere atât de grea, lăsând pradă întâmplărilor politice una din cele mai fundamentale instituţii ale ţării: magistratura. Evident, că va trebui să ne unim forţele, toţi acei cari suntem devotaţi democraţiei fi ai constituţionalismului ca să înlăturăm dictatura ce stăpâneşte astăzi ţara noastră, ceea ce sunt sigur că nu va fi prea greu, deoarece îi lipsesc bazele necesare oricărei dictaturi ca să dăinuiască popularitatea fi autoritatea acelor cari o instituiesc." (Cluj, 6 Martie 1938). 
 Iuliu Maniu avea dreptate să fie îngrijorat cel puţin asupra situaţiei din Europa unde puterile Axei începuseră să aibă pretenţii asupra unor colonii, pentru spaţiu vital. 
 Nişte schimbări de miniştri în Anglia (Eden înlocuit cu Lordul Halifax) şi noul Preşedinte al Consiliului de Miniştri francez -Chautemps - şi vizitele Londra-Berlin prelungindu-se prin Berlin peste centrul Europei până la Varşovia, nu puteau să rămână neobservate, dar mai ales neînţelese de cei avizaţi de soarta ţării noastre. 
 Von Papen, după vizita la preşedintele Consiliului de Miniştri, s-a înapoiat în bârlogul de la Berchtesgarden cu încurajarea: „Spuneţi Fiihrerului c-ar fi un eveniment istoric mondial dacă împreună am pune politica europeană pe o bază nouă şi mai sănătoasă". De asemenea plecase de la Paris cu impresia că ar fi bine privită o legătură economico-culturală germano-austriacă, precum şi o mai largă autonomie pentru nemţii din Cehoslovacia. 
 Pe 12 februarie, cancelarul Schuschnigg a fost chemat la Berchtesgarden unde după ce l-a „certat" pentru că nu se retrăsese din Societatea Naţiunilor şi fortificase frontiera între ţările lor, i-a subliniat că are un rol istoric de împlinit cu prietenia Italiei, că Franţa este neputincioasă, şi a terminat cerându-i în mod imperativ să numească, ca ministru de interne, pe Seyss Inquart, şeful naziştilor austrieci. 
 Dar a urmat numai o lună de relativă linişte şi după mai multe ultimate la intervale de ore, între 11 şi 13 martie, totul s-a sfârşit prin intrarea trupelor germane, bineînţeles neanunţate, şi proclamarea încorporării, printr-un plebiscit de 97%, procent mai mic decât obţinuse regele Carol, cu „Constituţia". Salutând cotropirea Austriei, Corneliu Codreanu a adresat lui Hitler o telegramă imediat, socotind actul ca „o lumină triumfală a adevărului" pe care „nici o putere nu o va birui vreodată..." 
 Reacţia omului politic - Iuliu Maniu - la acest act murdar care va însemna începutul înecării în sânge a Europei, a fost subliniată în declaraţia făcută la cererea reprezentanţilor presei pe 21 martie: 
 „Partidul Naţional Ţărănesc nu poate să-şi precizeze în mod oficial punctul său de vedere până când guvernul nu fixează în mod oficial atitudinea României. 
 E regretabil că guvernul nici până acum, de fi a trecut o săptămână de la intrarea trupelor germane în Austria, nu a publicat nici un comunicat fi nici un membru al guvernului nu a făcut nici o declaraţie pentru lămurirea opiniei publice, desi toate statele interesate, fără nici o excepţie, au ţinut să-fi precizeze punctul lor de vedere, faţă de acest eveniment de o covârsitoare importanţă si cu repercusiuni incalculabile în raporturile internaţionale dintre state. Singură ţara noastră igno*rează intenţiunile fi planurile cârmuitorilor ei. Parcă nici nu ar fi vorba de soarta naţiunii noastre, de sângele si avutul fiilor ei... 
 În ce mă priveşte, am fost de la început convins că independenţa Austriei atât de necesară pentru echilibrul internaţional în Europa Centrală, nu se poate menţine în mod statornic, decât printr-o confederaţie a statelor dunărene, din care ar face si ea parte, în mod logic fi natural. 
 Cu toate că soluţia încorporării Austriei de către Germania este dezagreabilă pentru toate statele dunărene, am preferat dintotdeauna restaurarea Habsburgilor, încorporarea Austriei în imperiul german, considerată din punctul de vedere al evoluţiei ei naţionale se prezintă ca un lucru firesc, dar din punct de vedere internaţional constituie un pericol si un izvor de conflicte incalculabile. 
 Întâi pentru că ea calcă în mod unilateral o stare de drept fi deci confirmă încă o dată anarhia juridică în care trăeste omenirea prin nerespectarea tratatelor internaţionale, atât de importante mai ales pentru statele mici. 
 În al doilea rând, fiindcă prin prezenţa unei mari puteri animată de scopuri imperialiste fi de presantă necesitate de expansiune economică, turbură echilibrul de forţe în Europa Centrală si introduce rivalitatea fi tendinţa de expansiune în bazinul dunărean. 
 În noua ei poziţie geo-politică este firesc ca Germania să tindă spre Marea Adriatică fi să nu se mulţumească să-si adape caii regimentelor sale în sectorul de nord al Dunării, să năzuiască să-si umple ea însăsi magaziile cu cereale de pe sesul Dunării fi să stăpânească izvoarele de petrol... 
 Daca în faptul concret al încorporării Austriei la Germania n-ar fi vorba decât de afirmarea principiului naţional si dacă împlinirea s-ar fi făcut pe căi normale, am putea să ne mărginim la reclamarea pentru viitor, a respectării tratatelor prin care s-a consfinţit unitatea noastră naţională... găsesc profund gresiţi pe acei care, fie din cauza unor idei preconcepute, fie sub impresiunea acţiunei fulgerătoare a Germaniei, se gândesc la schimbarea orientării noastre externe de până acum. 
 România trebuie să se ferească îndeosebi în vederea unei eventuale conflagraţiuni europene, care poate să fie apropiată, de orice provocaţiune... în raporturile noastre internaţionale nu trebuie să ţinem seama de ideologia regimurilor interioare ale ţărilor respective, în aceste raporturi nu trebuie să amestecăm probleme si discutiuni ideologice. Fiecare naţie are dreptul de a-si alege forma de guvernământ care-i convine. Totuşi ca un democrat convins ce sunt, nu pot să-mi ascund mulţumirea că interesele statului nostru coincid cu interesele marilor state, animate fi conduse de principiile democraţiei, care, sunt convins, vor fi biruitoare. 
 Mă folosesc de această ocazie pentru a înfiera neglijenţa guvernelor României, care în faţa faptului că realizarea securităţii colective întâmpină mari fi evidente dificultăţi, nu s-a gândit să încheie alianţele ce li s-au oferit si au neglijat îndatorirea lor de a pune la punct înarmarea ţării, absolut indispensabilă în împrejurările actuale..." 
 Aceste declaraţii au fost cenzurate, fapt ce l-a obligat a doua zi pe Iuliu Maniu să protesteze printr-o telegramă adresată Regelui: 
 „Cu adânc respect aduc la cunostinţa Majestăţii Voastre, că declaraţiile ce am făcut ieri presei, privitor la evenimentele externe si la atitudinea ce ar trebui să ia România în momentul actual au fost cenzurate în întregime. Această procedare este revoltătoare, ţinând seama si de împrejurarea că în timp ce articole de presă, cuprinzând vederi opuse politicii externe naţionale, urmată până acum, sunt admise la cenzură, declaraţiile mele, pentru care îmi iau răspunderea întreagă si care exprimă idei si argumente în sprijinul politicii externe oficiale si tradiţionale de până acum, sunt interzise. 
 Îngăduiţi-mi, Sire, să protestez împotriva acestei măsuri a guvernului, prin care, pe de o parte opinia publică românească este împiedicată să fie exact informată despre problemele externe ale României si este expusă să fie îndrumată pe căi gresite, iar pe de altă parte, opinia publică din străinătate poate fi indusă în eroare cu privire la atitudinea poporului românesc faţă de evenimentele externe recente." 
 ss. Iuliu Maniu 
 Istoricul cel mai autorizat, profesorul Nicolae Iorga, şi-a spus şi el cuvântul în articolul „Noua poartă către Orient a Austriei": „...Austria nu este un hotar, cum nici nu o poate admite doctrina nazistă, care leagă drepturile statului german, în orice ţară, de prezenţa acolo a unei populaţii germanice, numeroase sau foarte puţin numeroase, întinzând astfel o linie de culoare neagră până peste România la ţărmul Euxinului si pe deasupra Euxinului, până în regiunea Caucazului. Austria este un popas pe o linie de înaintare pregătită cu cea mai mare grijă si pentru care poporul german, entuziasmat de noua doctrină, este capabil să aducă cele mai mari sacrificii; Austria este un punct de plecare. Este, asa cum am spus omul care cugetă pentru felul statului german «poarta către răsărit»... avântul către Răsărit cuprins în formula, celebră odinioară si pe urmă prea mult uitată, de Drang nach Osten... 
 Măceluri în masă, oraşe distruse, locuitori nevinovaţi fugind în toate colţurile sub bombardarea aeroplanelor, la sfârsit holeră, astăzi, ciumă, mâine, intervenind pentru ca să cureţe terenul, ceea ce-si doresc cuceritorii pentru a se instala apoi ei singuri pe pământul de unde sămânţa vieţii de până atunci a fost nimicită. Un stat puternic, dispunând de mari mijloace militare, le întrebuinţează, cu metodele acelea perfecte la care a ajuns omenirea astăzi, pentru ca, în numele unei naţiuni, să treacă peste tot ce înseamnă în momentul, acela o ţară şi o patrie si să realizeze ce reprezintă Statul naţional integral. Imperiul, cu tendinţă de continuă expansiune, odată cu naţia, mânată tot înainte şi în aşteptarea întinderii ei peste pământuri slab apărate... Eu însă îmi fac datoria cunoscătorului de trecut şi a înţelegătorului psihologiilor naţionale pentru a spune încă o dată: «Fereşte-te, popor al meu, că mari primejdii ţi se pregătesc...»"
 Fragmentele din scrisorile lui Iuliu Maniu şi Nicolae lorga, spre deosebire de telegrama lui C. Codreanu, demonstrează grija acestora pentru supravieţuirea neamului românesc avertizându-l de drama ce ne pândeşte din partea nazismului care urmărea subjugarea ţărilor. Strigătul lor de alarmă s-a adeverit, amândoi au fost exterminaţi, unul de dictatura legionară, celălalt de dictatura comunistă. 
 Iuliu Maniu a desfăşurat în acea perioadă lupta nu numai pe plan extern, dar şi pe plan intern atât împotriva dictaturii, cât şi pentru organizarea partidului în vederea rezistenţei. 
 Pe 21 martie 1938, Iuliu Maniu şi Virgil Madgearu, printr-o adresă trimisă preşedinţilor de judeţe, le aduceau la cunoştinţă intenţiile guvernului şi îndemnul de a se continua activitatea: 
 „...Ştim că se urmăreşte cu ori ce preţ dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc. Trebuie să protestăm cu ultima energie în contra acestor tendinţe neromâneşti, care atentează la una din comorile tradiţiei şi bogăţiei noastre sufleteşti... Este de presupus că acest regim de răpire a celor mai elementare drepturi acordate naţiunei nu va dura mult. Ar fi însă o gravă eroare dacă între timp noi am sta în pasivitate, căci în acest caz locul nostru în viaţa politică ar fi luat de alte formaţiuni. Această eroare ar fi cu atât mai gravă şi ne-ar face cu atât mai mult răspunzători pentru ea, cu cât ordonanţele în vigoare cu nimic nu opresc funcţionarea interioară a organelor noastre de partid, nici menţinerea membrilor actuali şi câştigarea de noi membri de partid, întrucât partidul nostru nu este declarat de dizolvat..." 
 Cotropirea Austriei a produs nelinişte în Cehoslovacia unde a început agitaţia germanilor din Sudeţi care merg până acolo încât cer autonomia în Parlamentul de la Praga, dar deocamdată atât, încep să se agite pe de o parte Anglia şi Franţa, iar pe de altă parte şi Rusia în faţa manevrelor lui Hitler de a-şi extinde spaţiul vital spre răsărit. 
 Căpitanul Corneliu Codreanu, după ce a trimis o scrisoare miniştrilor din guvernul Patriarhului, protestând contra loviturii de Stat, a mai adresat altă scrisoare profesorului Iorga, acuzându-l de necinste sufletească şi jignire a tineretului. Scrisoarea fiind deosebit de ameninţătoare şi jignitoare în acelaşi timp, Nicolae Iorga s-a adresat Parchetului pentru ultragiu adus unui ministru în funcţiune şi aceasta a condus la deschiderea unei acţiuni judiciare, cu mandat de arestare, pe 16 aprilie, şi trimiterea lui Corneliu Codreanu în faţa Tribunalului militar al Corpului al-II-lea Armată. 
 Pe data de 30 martie, guvernul Patriarhului a mers mai departe cu Măsurile represive ale vieţii politice şi, printr-un decret-lege a dizolvat toate asociaţiile, grupările sau partidele; iar prin alt decret regal s-a creat Consiliul de Coroană compus din consilieri cu rang de miniştri numiţi de Regele Carol al -II-lea. 
 Cu această ocazie, în sânul guvernului, se produce un incident cauzat de generalul Ion Antonescu numit ministrul armatei -I-, la începutul guvernării Goga şi rămas în continuare sub Patriarh. El refuză discuţia în guvern a plângerii lui Nicolae Iorga, se opune arestării Căpitanului sub ameninţarea cu demisia. Guvernul Patriarhului demisionează şi se reconstituie imediat, dar fără generalul Ion Antonescu. 
 Iuliu Maniu, în faţa noii situaţii, nu se resemnează, şi, pe 31 martie 1938, în numele Conducerii Partidului Naţional Ţărănesc a dat publicităţii un comunicat din care subliniem: 
 „...Partidele politice au izvorât din necesitate de reprezentare a curentelor de opinii, cari frământă diferitele straturi ale populaţiei, întrucât nu prin ordin se pot suprima curentele de opinie, partidele politice nu pot fi desfiinţate prin decrete. Făcând abstracţie de la aceasta, decretul-lege în chestiune este anticonstituţional şi el constituie unul din şirul atât de bogat al loviturilor de stat care au turburat în ultimul timp opinia publică a Ţării... 
 Drept urmare, conştienţi că Partidul Naţional Ţărănesc continuă să reprezinte curente şi opinii, izvorâte din adâncurile vieţii poporului românesc, nu putem considera rostul nostru istoric în evoluţia statului ca încetat în urma unui decret-lege neconstituţional şi în consecinţă, nu ne socotim dizolvaţi, ci ne simţim obligaţi a continua activitatea noastră depusă totdeauna în interesul superior al statului român. 
 Constatăm cu durere că Partidul Naţional Ţărănesc, care în vechea lui formă ca partid naţional al Ardealului şi Banatului a fost dizolvat de guvernul maghiar prin ordinul lui Hieronimy în 1895 pentru istorica luptă de desrobire a neamului, este dizolvat de data aceasta de un guvern românesc din cauza luptei ce duce pentru democraţia naţională, pentru desrobirea socială şi economică a ţărănimii şi pentru înlăturarea dictaturii." 
 Dat fiind această atitudine de demnitate luată de Preşedintele Iuliu Maniu, Armand Călinescu a mai încercat să rupă câteva personalităţi din P.N.Ţ. Astfel, Mihai Ralea, care era directorul ziarului „Dreptatea" ameninţat cu arestarea pentru articolele publicate după promulgarea Constituţiei, imediat a părăsit P.N.Ţ.-ul şi pe data de 30 martie a fost numit Ministrul Muncii în guvernul Patriarhului şi a rămas în continuare sub toate guvernele carliste până după 3 iulie 1940 când a participat la cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. 
 Specializându-se în slujirea dictaturii, a rămas prea plecat să servească şi dictatura comunistă ca ministru şi ambasador. Un altul, devenit cu el tovarăş, a fost Mihail Ghelmegeanu care, tot de la 30 martie 1938 s-a înhămat la carul dictaturilor şi le-a slugărnicit şi pe cea carlistă şi pe cea a slugarnicului comunist, Petru Groza. 
 Ministrul de interne, Armand Călinescu, şi-a organizat departamentul încadrându-l cu servicii speciale, pe care să se sprijine în acţiunile de represiune ce urma să le întreprindă în vederea consolidării dictaturii lui Carol al-II-lea. Printre oamenii de bază s-au numărat: General Gabriel Marinescu (Prefect al Poliţiei Capitalei şi ministrul Ordinei publice), Generalul Ion Bengliu (Inspector general al Jandarmeriei), Mihail Moruzov (Directorul Serviciului Secret de Informaţii); Colonel Ştefan Gherovici (comandantul Siguranţei generale), Niki Ştefănescu (subdirector al Serviciului Secret de Informaţii), toţi aceştia au fost executaţi (asasinaţi) de legionari în noaptea de 27/28 noiembrie 1940, la închisoarea Jilava. 
 Alt decret lege a fost dat pe ziua de 15 aprilie referitor la „păstrarea ordinei în stat" şi prin care se prevedea că dizolvarea partidelor va fi urmată de închiderea cluburilor sau localurilor de întrunire ale acestora. S-au sigilat sediile şi s-au sechestrat bunurile (care au trecut sub administrarea Ministerului de Finanţe). Articolul 50 din decret prevedea că Ministerul de Interne era autorizat să fixeze domiciliu obligatoriu persoanelor socotite periculoase ordinei şi siguranţei. Situaţia ţării era disperată şi decretul publicat în Monitorul oficial nr. 75/31.03.1938 a fost încă un abuz, iar Iuliu Maniu a protestat printr-un Memoriu adresat Regelui, pe 27 aprilie 1938: 
 „...Decretul prevede desfiinţarea partidelor, pe toate deopotrivă, fără nici o motivare şi fără să arate, în special, de ce s-a făcut vinovat fiecare din ele... Textele constituţionale nu justifică măsura generală de dizolvare în bloc a formaţiunilor politice... Un partid politic caută să-şi impună doctrina prin mijloace legale, prin puterea convingerei si prin disciplina organizării.., Partidul are o origine naţională fi o misiune naţională. Aspirând să pună doctrina lui în serviciul ţării, îşi asumă răspunderea de guvernare fi astfel devine un partid de ordine. 
 Partidele sunt expresiunea unei societăţi organice a vieţii de Stat moderne. Partidul devine coloana vertebrală a aşezării de Stat fără a cărui colaborare, însăsi existenţa Statului nu se poate concepe... Formarea partidelor totalitare n-a reusit decât în State cu tendinţe imperialiste fi ca o reacţie împotriva bolsevismului, reprezentând un pericol real; în celelalte State, astfel de experienţe au dat gres si regimul de autoritate a luat forma de tiranie sau despotism, provocând reacţiunea bolşevică. 
 Ţara noastră n-are tendinţe imperialiste. Cât priveşte comunismul, el n-a putut prinde rădăcini la noi, într-un pământ udat de sângele vărsat pentru idealul naţional fi muncit de milioane de ţărani, care au pasiunea proprietăţii individuale fi tradiţia latină si creştină a familiei si a mostenirii... 
 Conştienţi că Partidul Naţional Ţărănesc continuă să reprezinte curente si opinii izvorâte din adâncurile vieţii poporului românesc, nu putem considera rostul nostru istoric în evoluţia Statului ca încetat, în urma unui decret-lege si ne simţim obligaţi a continua activitatea noastră legală si de ordine, depusă totdeauna în interesul superior al Statului român... 
 Noua ordine de Stat decretată la 20 februarie a.c. fi modul abuziv cum s-a înfăptuit plebiscitul prin nesocotirea Memoriului ce mi-am luat libertatea de a prezenta Majestăţii Voastre au revoltat conştiinţa publică, cetăţenii fiind forţaţi să participe la o votare al cărei obiectiv n-a putut ajunge la cunostinţa tuturor. 
 Tot aşa decretul privitor la ridicarea inamovibilităţii magistraţilor si a statutului funcţionarilor publici, decretul privitor la reforma procedurii justiţiei militare, care ambele lipsesc cetăţenii de cele mai elementare drepturi de apărare a intereselor înaintea instanţelor de judecată; 
 --decretul privitor la urmărirea celor domiciliati în străinătate, al cărui ascuţiş personal nu scapă nimănui; 
 --decretul prin care se face posibilă substituirea funcţionarilor de carieră cu ofiţeri, al căror simţ de corectitudine nu poate substitui cunoştinţele practice şi de specialitate; 
 --decretul privitor la introducerea stării de asediu,cu toate măsurile lui exagerate fi instituirea cenzurii cu abuzurile ei; oprirea adunărilor politice atât de necesare pentru menţinerea interesului public faţă de evenimentele ce ating soarta poporului nostru, precum fi multe alte decrete ocazionale; urmăririle fi arestările nenumărate ce se fac şi atitudinea ameninţătoare fi autoritară a organelor administrative şi executive au aruncat ţara noastră în întunericul epocii medievale, izvor de atâta durere şi suferinţă fi au făcut, ca în loc să depoliticianizeze ţara, să fie introdusă politica fi în cele mai esenţiale instituţii de Stat, armata, biserica, magistratura etc.
 Sub regimul despotic de azi nimeni nu este sigur de ziua de mâine, nimeni nu stie ce se întâmplă cu el, si cu averea lui în viitorul apropiat, nimeni nu cunoaste situaţia internă si externă a statului nostru... un sentiment nelinistitor pluteşte asupra capetelor tuturor... Ori, noua orânduire de Stat nesocoteşte tocmai aceste condiţii esenţiale ale unei existenţe prospere... Stările ce domnesc azi în ţară duc la dezagregarea sufletească a naţiunii noastre, ceea ce mai ales în momentele grele ce par a se apropia, pot fi catastrofale pentru Stat si Dinastie..." 
„Profeţiile" lui Iuliu Maniu s-au adeverit şi de această dată şi câtă suferinţă şi cât sânge nevinovat a mai curs!

Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU-Volumul -I- (A-022)
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1037-Oficializarea-dictaturii-regale