Ghe NICA-Blog: Rasnov-Hotel Cetate-Poiana Sub Padina-Pestera Rasnoavei

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Rasnov-Hotel Cetate-Poiana Sub Padina-Pestera Rasnoavei

26. Risnov – hotelul Cetate – Poiana Sub Padina -Pestera Risnoavei

Marcaj: cruce albastra pina in Poiana Sub Padina;in continuare banda albastra

Durata: 1¾ ora; in sens invers 1¼ oraCaracteristici: usor vara, moderat iarna

Din centrul orasului Risnov (620 m altitudine) ne indreptam pe strada Cetatii, spre hotelul Cetate. Strada urca usor spre est printr-o vale ingusta, Valea Cetatii, sapata in stinci de calcar. Pe culmea calcaroasa din dreapta vaii (stinga in sensul urcusului), la 120 m deasupra orasului, strajuieste de mai bine de sase secole Cetatea Risnovului (muzeul din Cetate poate fi vizitat zilnic intre orele 10-18, in afara de luni). Accesul se face fie din centrul orasului, pe o poteca ce urca abrupt, fie pe un drum ocolit, mai domol, de la hotelul Cetate.
Valea se largeste, iar in stinga apar casutele unui popas. La bifurcatia soselei continuam pe ramura din dreapta si dupa 15-20 minute din centrul orasului se ajunge la hotelul Cetate si la strandul din apropiere (670 m altitudine). In marginea soselei (la cca 100 m in fata hotelului) se afla un stilp indicator care ne indruma spre dreapta, prin padurea de fag, brad si zada.
Parasim soseaua (care continua pe firul vaii spre Poiana Brasov) si urmarind marcajul urcam versantul moderat inclinat. Dupa un urcus de 15-20 minute (din sosea) ajungem in culme, unde cotim la stinga (spre sud-est). Poteca larga urca usor in lungul culmii prin padurea in care treptat fagii iau locul rasinoaselor. Trecem printr-o inseuare, traversam o poteca nemarcata si la cca 50 m de intersectie ajungem la o bifurcatie. Continuam pe poteca din dreapta (nemarcata), parasind culmea si urcind moderat, de-a curmezisul unui versant. In curind ajungem din nou in culme, intr-o inseuare (unde intilnim poteca nemarcata, parasita la bifurcatie). Si din aceasta inseuare o poteca urca la stinga, pe culme, iar alta (cea marcata) continua in urcus usor in partea superioara a unui versant, la dreapta.
Dupa cca ¾ ora de la parasirea soselei ajungem intr-o inseuare (cca 805 m altitudine) din care peteca marcata coboara spre dreapta usor, apoi moderat, printre molizi si fagi pina la obirsia unui piriu. Dupa traversarea piriului, poteca coteste usor spre dreapta, pe curba de nivel, apoi coboara printre fagi, in serpentine scurte, pe la obirsia unui piriu. Piriul se adinceste treptat, iar poteca se continua pe versantul din stinga lui, coborind usor, apoi urcind tot mai accentuat, pina in culme, intr-o poiana.
S-a scurs aproximativ o ora de la parasirea soselei si am ajuns in Poiana Sub Padina (770 m altitudine), in traseul nr. 25 (Brasov – Pestera Risnoavei -Risnov) marcat cu banda albastra. Asa cum arata indicatorul, cotim la stinga, urcind moderat pe poteca larga, presarata cu pietris din calcare si marcata cu banda albastra. Urcind tot mai accentuat ajungem intr-o poienita situata in inseuarea de deasupra Pesterii Risnoavei. Privind inapoi, din inseuare zarim cimpia intinsa a Tarii Birsei (Golful Zarnesti al Depresiunii Brasov), orasul Zarnesti, Piatra Craiului si Poiana Marului. Coborind cca 50 m prin marginea padurii de fag, ajungem in dreptul intrarii in Pestera Risnoavei. Excursia poate fi continuata pe traseul 25 (banda albastra) spre Poiana Brasov (nord-est) sau spre sud-est pe traseul 27 (triunghi galben la Bisericuta Paginilor).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;