Cabana Pietrele-Varful Retezat-Varful Bucura 1-Lacul Pietrele-Cabana Pietrele(muntii Retezat)

  Cabana Pietrele – vîrful Retezat – vîrful Bucura 1 -Lacul Pietrele – cabana Pietrele

Marcaj: triunghi albastru: cabana Pietrele – vf. Retezat; banda rosie; saua Retezat — curmatura Bucurei; banda albastra: curmatura Bucurei – cabana Pietrele Durata: 8¼ – 9 ore Caracteristici: traseu accesibil iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati.

Pentru drumetii cazati la cabana Pietrele traseul reprezinta unul din circuitele mult solicitate, de mare atractie, oferind cunoasterea zonei centrale alpine, si anume zona vestica a crestei principale nordice a Muntilor Retezat.
Prima parte a traseului este foarte pitoreasca, desi parcurgem o buna parte din urcus prin padure. Mai întîi traversam poiana de ia cabana veche la cea noua (cabana Stînisoara), apoi pe liziera padurii pîna la capatul de sus al poienii. Poteca se apropie de firul apei; dupa 15 minute trecem pîrîul Stînisoara pe punte.
Reluam urcusul moderat pe malul stîng prin padure, apoi trecem printr-o poienita (Poiana cu Grosi) si reintram în padure; dupa cîteva sipote mici începe urcusul mai accentuat pe prima treapta glaciara. Steiuri de piatra, muschi, pîlcuri de jnepeni înfrumuseteaza malurile vaii. Apa cade în cascade printre lespezi uriase, fiind mereu prezente în stînga potecii. O data cu zona brazilor prabusiti în preajma stînei, iesim din padure lînga vîltorile pîrîului. Urcusul este, alternativ, mai lesnicios sau mai greu, dar fara dificultati deosebite. Iesim între blocuri mari de granodiorite si pîlcuri de jnepeni mentinîndu-se lînga firul apei, între maluri înalte. Poteca iese apoi pe treapta urmatoare (a IV-a de sus).
Pîrîul ramîne mai jos în uluc strîmt, iar poteca urca pe flancul vestic al vaii si se despleteste în doua. O varianta trece pe sus, pe linga stînca „La Bordulet” de unde se poate porni în urcus spre saua Lolaia (tr. 8), iar o alta varianta se lasa pe lînga apa trecînd prin mica cheie „La Bordulet”. Aici putem face un popas (timp de mers 1¼ — 1 ½ ora), ca sa putem admira abrupturile nord-estice ale vîrfului Retezat si caldarea Stînisoara.
Reluam traseul; coborîm circa 15 m diferenta de nivel în punctul „Lunca Stînisoarei”, lînga apa serpuitoare a pîrîului. Trecem apa si începem un urcus care ne scoate, dupa 21/4 ore de la plecare, la malul Lacului Stînisoara (2 000 m). Ne aflam într-una din acele primitoare caldari ale Retezatului, în care alternanta stîncilor, pajistilor si apelor este armonioasa. Dominat de vîrful coplesitor al Retezatului, Lacul Stînisoara etaleaza o bogata paleta de culori în bataia soarelui, completata în mijloc de vara si de florile care dau viata pajistilor din jur.
De la lac intram în zona aspra a stîncariilor. Pentru partea traseului care urmeaza trebuie sa ne aprovizionam cu apa. Poteca si marcajul ne poarta la sud de lac, apoi pe un prag glaciar mai scund, care separa treapta Lacului Stînisoara de treapta cu Laculetul Stînisoara (2040 m). Mai sus poteca se pierde printre lespezi, dar stîlpii ne îndruma la baza Hornului Mare unde zarim zigzagul potecii. Ultima parte a ascensiunii, cu poteca mai alunecoasa pe vreme umeda, ne permite sa cîstigam repede înaltime si sa iesim în saua Retezatului la 2251 m (timp: 3 ore). O extraordinara priveliste ne înconjura în toate directiile. Ne vom referi aici mai mult la privelistile estice, în care din adîncul caldarii Stînisoara privirea se plimba pîna pe crestele rînduite din peretii Bucurei si Pelegii. Zarea este închisa de faldurile Vîrfului Mare, care, alaturi de vîrful Retezat, strajuiesc la capete tinutul alpin al crestelor înalte pe care se ridica piscurile Papusa, Peleaga si Bucura.
Pe partea cealalta a seii (sud-vest), aflata pe limita Rezervatiei stiintifice, povîrnisul cu lespezi dispare spre vest în adîncul caldarii Gemenele. Lacul Gemenele, vestit prin frumusetea lui, ca si Taul Negru, arunca sclipiri de argint între cutele mohorîte ale muntilor. Zarea este închisa de unduirile crestelor Muntilor Tarcu, apoi de piramida vîrfului Gugu din Muntii Godeanu.
Pîna la vîrful Retezat mai avem de urcat 30-40 de minute pe lespezile imense care stau sprijinite una de alta. Grohotisul este pestrit: licheni galbeni sau negri alterneaza cu petele sure ale stîncii curate. Ici si colo apare si firul potecii, uneori apropiindu-se de marginea abruptului estic. Pe vîrful Retezat (2482 m) ajungem dupa 3½-4 ore de la cabana. De aici turul de orizont ne dezvaluie splendide privelisti asupra crestelor Bucurei, spre Poarta Bucurei si Judele, spre Custura, spre vîrful Zanoaga sau, mai departe, spre Godeanu, Tarcu. În nord se întinde Tara Hategului, iar mai departe, în nord-vest, pîclesele departari ale Muntilor Apuseni.
Dupa un popas pe acest vîrf primitor care ne ofera si perspectiva spre adîncul abrupturilor nordice, unde licare verde-violaceu Lacul Stevia, revenim în coborîre în saua Retezatului. De aici patrundem pe creasta Custura Retezatului, prapastioasa spre caldarea Stînisoara si mai primitoare spre caldarea Stirbului. Marcajul este dublu: banda rosie si banda galbena. Dupa circa un sfert de ora ajungem la un stîlp cu sageti (2 350 m). În plin abrupt poteca se ramifica. Un hatas incomod (marcaj banda rosie) ne duce direct la creasta, iar un altul traverseaza abruptul în directia Taul Portii (marcaj banda galbena). Traseul nostru urmareste creasta. Evitam astfel o rîpa lunecoasa si patrundem din nou în lumea dura a stîncilor. Spre deosebire de Retezat, piscurile mai dificile ale muntelui Bucura sînt captusite cu lespezi mici, mai putin stabile, acoperite de licheni. În stînga se deschide prapastia Stînisoarei, iar în dreapta un abrupt destul de amenintator. Ajunsi pe piscul Bucura 1 (2433 m), avem iarasi prilejul unei panorame de exceptie.
De aici privelistile sînt mult mai impresionante decît din vîrful Retezat. Dominînd atît caldarile nordice Stînisoara si Pietrele, cît si caldarile Stirbu si Bucura, acest superb pisc ofera ample perspective spre tainele acestor minunate tinuturi. Deosebit de impresionanta este panorama spre Peleaga. Custura Bucurei se întinde la picioarele noastre despartind caldarile nordice de cele sudice. Din ea se ridica culmea parca farâ sfîrsit, pîna ce atinge Coltii Pelegii si chiar vîrful Peleaga (2 509 m), cei mai mari dintre toate piscurile acestor munti. De pe vîrful Bucura, Lacul Bucura pare o splendida oglinda ce reflecta culorile cerului. Lacurile însirate pe vale stralucesc în aceasta diadema aparata de osatura crenelata a Slaveiului si Judelui.
Vîrful Judele apare asemeni unei cetati cu turnuri aspre. În contrast cu verticalele peretilor, alaturi, în caldarea adînc sapata, se odihnesc apele Lacului Stirbu.
Din vîrful Bucura 1 coborîm relativ putin, dar sub aceeasi impresie puternica a marelui perete taiat la nord direct din creasta. De sus caldarile Stînisoara si Pietrele par una singura, înecate în cîmpurile de grohotis.
Înainte de coborîrea spre curmatura Bucurei trecem peste vîrful Bucura II (2 372 m). Din vîrful Bucura II marcajul se vede pe versantul sudic, dar putini drumeti pasionati se vor hotarî sa renunte la atingerea vîrfului Bucura II, care ne ofera cea mai frumoasa priveliste spre caldarea Pietrele. Din vîrful Bucura II urmam cu mare atentie coborîrea, departîndu-ne de linia peretilor ocolind capatul superior al Strungii Bucurei II. Poteca reapare clara abia cînd cîmpul de lespezi ramîne în urma. Ea urmareste directia custurii pe versantul sudic si coboara în curmatura Bucurei (2206 m), la raspîntia potecilor marcate cu banda rosie si banda albastra.
Poteca marcata cu banda rosie ramîne pe Creasta, spre Peleaga, în timp ce poteca noastra, marcata cu banda albastra, trece de pe versantul sudic pe cel nordic.
Parasim creasta si coborîm la stînga în abruptul din caldarea Pietrele. Prima parte a coborîrii e ceva mai dificila, apoi o poteca se înscrie pe o morena si, în continuare, pe jgheabul pietros. Curînd ajungem la Lacul Pietrele (1 990 m). Coborîrea continua pe pragul glaciar, apoi pe treapta a doua a vaii trecem apa Pietrele si apoi pe malul drept pe la stînca Bordu Tomii; reluam coborîrea spre treapta a III-a a vaii glaciare. Trecem apa Pietrelor pe punte ajungînd pe malul stîng si poposim cîteva minute la refugiul Gentiana (1 670 m). Ultima parte a traseului este o coborîre prin padure pîna la cabana Pietrele (1 480 m).