Marcaj: triunghi rosu
(începe din comuna Luncani)
Distanta: 14,6 km (6 km Motel-Luncani; 8,6 km Luncani-Cabana)
Durata: 4½ ore (1½ ora Motel-Luncani; 3 ore Luncani-Cabana)
Caracteristici: traseu usor; drum comunal si forestier, poteca prin padure, mici dificultati datorate vegetatiei în cursul superior al vaii Topla, partial relief carstic; diferenta de nivel, 580 m; se poate vizita pestera din Cioaca Birtului.
Posibilitati de acces: din DN 68 A, de la comuna Cosava, 13 km pe sosea asfaltata spre Românesti si Tomesti.
De la motelul ,,Valea lui Liman", urmam circa 200 rn soseaua asfaltata pîna la podul peste valea Bega Luncanilor, unde cotim spre stînga si ne angajam pe drumul nemodernizat spre Luncani. Distanta de 6 km în lungul vaii Bega pîna la Luncani o putem parcurge fie pe jos, fie cu autobuzul. Pe aceasta portiune Bega Luncanilor prezinta o albie sinuoasa adînc sapata într-un relief preponderent carstic format în special pe dolomite si mai putin pe calcare. In versantii abrupti si împaduriti ai vaii întîlnim adesea stînci albe si pereti de dolomite. La circa 2 km aval de extremitatea nordica a comunei Luncani, în versantul stîng, sub Cioaca Birtului, se afla o mica pestera, usor de vizitat, fara echipament special. Pestera din Cioaca Birtului (vezi p. 32), situata la 26 m deasupra drumului (altitudine absoluta, 330 m) într-un abrupt împadurit, este accesibila pe o poteca ce porneste la circa 20 m amonte de borna km 15 si urca pieptis în versant. Un aven adînc de 5 m duce la o mica sala, de unde se desprinde o galerie la început ascendenta, apoi orizontala, care comunica cu exteriorul printr-un orificiu din peretele de dolomit. O alta galerie se desprinde din baza avenului; dupa 3 m devine inaccesibila. Galeriile urmaresc fisuri tectonice în dolomitele rubanate, iar avenul o suprafata de strat. Un curent de aer descendent face ca grota sa fie vara calda, iar iarna rece. Pestera nu contine forme concretionare sau ornamentale deosebite. Urmarind în continuare drumul din valea Bega, întîlnim în dreptul unui cot mare primele case din Luncani, aproape de confluenta cu valea Lupului (afluent stîng). Dupa 1 km ajungem în dreptul vaii Topla, unde se afla centrul comunei si statia de autobuz. Aici, o tabla fixata pe un stîlp indica marcaj banda galbena spre vîrful Pades (2½ -3 ore) si triunghi rosu spre cabana ,,Capriorul" (2¾ -3 ore). Continuam traseul pe strada din valea Topla, urrnarind marcajul dublu - triunghi rosu si banda galbena - aplicat pe stîlpii de beton ai conductei electrice. Dupa 700 m iesim din comuna. De aici pornesc doua drumuri forestiere, din care unul spre stînga urmareste Valea Mare, iar altul, drept înainte, valea Topla. Doua table indicatoare arata ca marcajul banda galbena spre vîrful Pades continua pe drumul din stînga, iar traseul nostru, triunghi rosu, spre cabana ,,Capriorul", urca în continuare pe valea Topla. Dupa 100 m, întîlnim o punte care traverseaza apa spre un izvor în versantul opus drumului. Intre versantii înalti si împaduriti, alcatuiti din roci dolomitice, drumul sapat în stînca serpuieste în lungul apei. Marcajul este rar. Dupa 1 km urmeaza un pod, înaintea caruia se desprinde spre stînga un drum forestier secundar care se termina repede pe un afluent al vaii principale. Pe marginea podului, o sageata aplicata cu vopsea alba indica spre amonte ,,Ţine înainte, funicular" si o sageata rosie spre aval arata directia "sat". In continuare, padurea din versantul drept al vaii a fost defrisata. In curînd trecem pe lînga o baza noua a pastravariei Luncani si ajungem la un al doilea pod. Aici valea primeste un afluent stîng, iar drumul coteste spre sud. Lînga firul apei se afla o masa cu o banca de lemn si un izvor îngradit cu scîndura. Inspre amonte, în ambii versanti ai vaii, padurea a fost taiata. Dupa 600 m ajungem la un afluent stîng la gura caruia se afla o cabana pentru muncitori forestieri, parasita, urmele funicularului utilizat pentru exploatarea padurii, iar în coasta de vizavi trei cariere mici parasite, sapate în calcare albe. La 100 m amonte, pe versantul opus drumului, în dreptul unui mic afluent, se afla un izvor. De aici în sus valea se îngusteaza si drumul se pierde. Pe o stînca, în dreptul careia se termina taietura de padure din versantul stîng, este scris cu vopsea alba ,,Ţine valea pe drum" pentru cei ce parcurg traseul în sens invers. De la locul unde se termina drumul urrneaza, pe o distanta de 1,3 km, partea dificila a traseului, cu marcaj insuficient. Mergem în continuare pe vale în sus, care este invadata de buruieni si lipsita de marcaj. Dupa 100 m observam un mic afluent stîng al vaii (pe dreapta în directia mersului). Atentie! Poteca paraseste valea imediat dupa acest afluent si urca în versantul stîng al vaii, cu scopul de a evita urcusul anevoios pe valea principala din cauza vegetatiei abundente si a lemnelor ramase de la exploatarea padurii. Din firul apei se vede pe un pom primul semn de marcaj. Poteca mai urmareste putin valea, la cîtiva metri deasupra talvegului, apoi urca în cîteva serpentine pe versant pentru a continua pe curba de nivel spre sud pîna ajunge din nou în vale, într-un loc stîncos. Pe tot acest traseu marcajul este rar, iar poteca napadita de vegetatie. In continuare, urmam firul apei. înaintarea este anevoioasa din cauza lemnelor putrezite si a vegetatiei crescute în urma taierii padurii. Dupa o distanta de 1,3 km, socotita de la locul unde s-a terminat drumul forestier de pe valea Topla, ajungem la bifurcatia superioara a vaii. Atentie! In cazul în care nu se repereaza poteca din versantul stîng al vaii sau se pierde aceasta poteca pe parcurs, urmam valea spre amonte pîna la bifurcatia mentionata. Aici traseul paraseste valea si continua în versantul stîng (dreapta, în sensul mersului) printr-o poteca marcata, care dupa un urcus acceniuat timp de 15 minute ne scoate în culme, în saua dintre vîrful Preslop (la nord) si vîrful Bordaru (la sud). De partea cealalta a culmii se afla bazinul superior al vaii Gladna. Un indicator vechi de tabla cu un triunghi albastru ne semnaleaza la stînga (sud) drumul spre cabana "Capriorul" (1 ½ ora) si la dreapta (nord) traseul (nr. 4) de culme spre Tomesti (3-4 ore). (Triunghiul albastru reprezinta un marcaj vechi care nu a fost sters în timpul aplicarii marcajului nou - triunghi rosu). Continuam traseul pe un drum de padure ocolind vîrful Bordaru pe curba de nivel. Printre pomi se zareste din cînd în cînd vîrful Daia, dincolo de izvoarele Gladnei. Dupa 1,2 km ajungem în saua plata dintre Dîmbul cu Fier si vîrful Bordarului. Aici întîlnim marcajul banda albastra care vine din culmea Padesului si doua indicatoare pentru traseele spre Luncani sau Tomesti si spre vîrful Pades. Continuam catre vest (spre dreapta) drumul de paduri si ajungem dupa 350 m pe o ridicatura cu pante dornoale, cunoscuta sub denumirea ,,Dîmbul cu Fier", datorita excavatiilor si minelor vechi prin care în trecut au fost extrase minereuri de fier limonitice din zona de oxidare a unor roci piritoase. Putem recunoaste acest loc si dupa marcajul silvic aplicat cu vopsea rosie pe un pom si reprezentat prin doua dungi orizontale inelare si un chenar în care se afla notatia VI.99. Pe Dîmbul cu Fier se afla în mijlocul padurii un teren nivelat si înierbat potrivit pentru practicarea sportului în aer liber sau pcntru instalarea unei tabere. Urmînd în continuare drumul de padure cu marcajul clublu - triunghi rosu si banda albastra - ajungem dupa 400 m în saua lata de sub vîrful Daia. Aici întîlnim marcajul banda albastra sprc Fîrdea (traseul 1) si drumul carosabil (marcat cu cruce albastra) care uneste cabana ,,Capriorul" cu comuna Nadrag. Continuam sprc stînga pe acest drum în lungul unei culmi secundare largi si dupa 200 m ajungem la cabana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu