Nemarcat.
Durata: 14-15 ore
Distanţa: 52 km (7 km asfaltaţi)
Traseul, urmărind valea Sadului, constituie calea nordică de pătrundere în zona muntoasă. Fiind plasat pe limita dintre Munţii Ştefleşti şi Munţii Cindrel, el constituie un drum axial din care se desprind spre arabele masive poteci marcate şi nemarcate. Deşi pe vale, parcurgerea sa la pas, mai ales de la comuna Sadu în amonte, este reconfortantă, el poate fi străbătut până la Fundu Râului sau Sădurel şi cu autobuze. În lungul văii se întâlnesc sectoare mai înguste, de defileu şi, mai largi, bazinete în care se dezvolta terase şi glacisuri ce oferă o varietate peisagistică. De fapt, bazinetele au constituit cadrul natural de instalare a aşezărilor. De la intersecţia de lângă magazinul universal din Tălmaciu, drumul se derulează spre vest, până în comuna Sadu, prin Depresiunea Sibiu. Pe acest sector (lung de 7 km şi asfaltat), în partea stângă curge râul Sadului, iar dincolo de el se ridică cea mai nordică culme a Munţilor Ştefleşti, cu înălţimi mai mici de 800 m. În comuna Sadu se mai poate ajunge de la Sibiu, prin Cisnădie, cu autobuzul (14 km). Din comuna Sadu în amonte, drumul pătrunde în zona muntoasă printre înălţimile Priboiu (765 m) şi Sorbu Mic (753 m). După 4 km ajungem la Masa Verde, trecând pe lângă U.H.E. Sadu (construită în 1896). De aici, pe câteva sute de metri în talvegul râului apar stânci şi mici praguri care imprimă apei un curs vijelios. La confluenţa cu valea Juvertului, în locul numit Masa Verde, o săgeată indicatoare ne atenţionează asupra punctului în care, din drumul judeţean, se desprinde poteca marcată cu triunghi albastru ce duce la cabana Prejba (traseul nr. 8). Mai în amonte se deschide bazinetul de la Gura Plaiului, cu o terasă mai înalta parazitată de agestre şi deluvii care se îngustează apoi spre confluenţa cu pârâul Luntrii, unde funcţionează UHE Sadu II (construită în 1907); în apropiere se află cabana Valea Sadului (construită pe un fragment de terasă) la care ajungem trecând podul pe partea dreaptă a râului. De aici pornesc două trasee turistice marcate cu cruce roşie: unul spre N, în Munţii Cindrel, altul spre S la cabana Prejba (traseul 9). În continuare, valea se păstrează îngustă până la păstrăvăria din capătul din aval al satului Ciupari. Din apropiere porneşte o potecă nemarcată spre comuna Răşinari şi spre satul Cisnădioara peste vârful Măgura. În amonte de Ciupari, un drum forestier porneşte pe valea Prejbei. Tot de aici se desprinde spre sud şi o potecă (marcată odinioară cu cruce roşie) ce urcă prin Văreţe la cabana Prejba. Continuând drumul în amonte intrăm în satul Beberani, unde este şi reşedinţa comunei Râu Sadului. Chiar la intrare se formează un drum forestier ce urcă pe valea Mancului. După circa 1,3 km pe partea dreaptă, o potecă nemarcată urcă prin fâneţele de pe Dealul Runcu, până la Apa Cumpănită (Munţii Cindrel). Precedând intrarea în satul Fundu Râului sunt confluenţele cu valea Vârjoghii şi Valea lui Ivan pe care s-au construit drumuri forestiere. Din drumul forestier de pe Valea lui Ivan se desprinde un vechi drum de car, puţin utilizat în prezent, care duce la Curmătura Buceciu, apoi prin Buclia şi pe la cantonul silvic Negovanu coboară în valea Sadului la Rozdeşti (traseul nr. 11). La ieşirea din satul Fundu Râului se află confluenţa cu valea Pinului, însoţită şi ea de un drum forestier ce urcă până aproape de cantonul din Tomnatec (Munţii Cindrel). Tot de aici porneşte şi o potecă marcată cu cruce roşie. Valea se îngustează şi după 2 km ajungem la Sădurel, unde funcţionează o tabără de şcolari, în clădirile fostei colonii a constructorilor hidrotehnicieni. Din spatele taberei, pe lângă cantonul silvic, urcă o potecă nemarcată până la vechiul drum de pe Porcoviţa. Puţin mai în amonte este confluenţa cu Sădurelul - cel mai important afluent al Sadului - care-şi are obârşia sub Vf. Negovanu. Pe Sădurel urcă un drum forestier (traseul 13), din care pornesc ramificaţii pe văile afluente. Acestea constituie căi de acces lesnicioase spre culmea principală a Munţilor Ştefleşti. Pe drumul de pe valea Vaca, la confluenţa ci izvorul Zâmbrişorul, se află o fostă cabană forestieră în care membrii clubului de turism „Amicii Munţilor" din Sibiu, au amenajat un adăpost primitor pentru cazarea drumeţilor. În continuare, până la lacul Negovanu mai sunt aproape 9 km. Drumul trece pe lângă U.H.E. Sadu V - model de ingeniozitate a hidrotehnicienilor noştri - care iniţial avea două grupuri generatoare de 7,7 MW, formate din turbine Pelton. Ulterior, hidrocentrala s-a extins printr-un grup generator cu turbină Francis de 10 MW, astfel că puterea instalată a crescut la 25 MW, pentru acelaşi debit de apă (5 m3/s). Apa Sadului, captată în amonte de confluenţa cu valea Ţiganului, „introdusă în galeria principală de aducţiune printr-o conductă forţată şi un puţ forţat, se foloseşte la o cădere de 42 m într-o centrală secundară de 400 Kw putere" (Mateescu C., Pavel D., 1972). Drumul carosabil urmăreşte cu fidelitate meandrele văii, apoi face o dublă serpentină pentru a câştiga în înălţime, necesară spre a traversa botul de deal, dincolo de care se află cabana Gâtul Berbecului (1175 m). De la Tălmaciu până la cabana turistică Gâtul Berbecului, situată pe malul lacului Negovanu (Gâtul Berbecului) sunt 36 km. Lacul s-a format în urma construirii barajului în cea mai îngustă secţiune de pe valea Sadului, numită de localnici Gâtul Berbecului. Este primul baraj în arc construit în ţara noastră, cu o rază medie la coronament de 78 m. De la cabană urcă o potecă marcată cu triunghi roşu, la staţiunea climaterică Păltiniş. Drumul forestier se derulează în amonte, pe matul stâng al lacului şi ajunge în bazinetul de la Rozdeşti (canton silvic, magazin alimentar), de unde porneşte poteca marcată cu triunghi roşu, spre Negovanu şi Dobrun (traseul 14). La 6 km de la cabana Gâtul Berbecului şi după magazinul alimentar Rozdeşti se desprinde drumul carosabil spre staţiunea climaterică Păltiniş. Drumul forestier continuă pe valea Sadului şi după circa 1,2 km ajunge la cantonul silvic Şerbănei, de unde porneşte o potecă spre refugiul Cânaia (triunghi roşu) din Munţii Cindrel, apoi se ramifică drumul forestier de pe valea Conţului. Pe poteci nemarcate se poate merge de pe valea Conţului pe vârful Negovanu Mare, Balindru sau Conţu. În continuare, drumul se menţine pe partea dreaptă a albiei, trece pe la gura lujbei şi ajunge în zona de obârşie a Sadului, unde fundul văii este larg şi relativ neted, pe seama acumulării unor depozite fluvio-glaciare. Drumul ocoleşte pe la nord o zonă mlăştinoasă şi ajunge în curmătura Ştefleşti, pe cumpăna de ape dintre valea Sadului şi valea Frumoasei, unde intersectează poteca ce face legătura între Păltiniş şi Obârşia Lotrului. De aici se continuă pe valea Frumoasei (traseul 3).
Sursa:guideromania.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu