Ghe NICA-Blog: Comori pierdute ale lumii(Comorile de la Lima)

joi, 19 aprilie 2012

Comori pierdute ale lumii(Comorile de la Lima)

Comorile de la Lima

In 1920, in Peru, Lima era in pragul revoltei. Ca o masura de precautie, viceregele orasului a decis sa mute bogatiile in Mexic, pentru pastrare in siguranta. Astfel, pietre pretioase, doua statui de aur in marime naturala reprezentand-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus si multe altele au umplut 11 corabii, a caror valoare totala se ridica la 60 de milioane de dolari. Viceregele i-a incredintat comanda transportului comandantului William Thompson de pe "Dear Mary", care s-a dovedit a fi un pirat nemilos. El a condus vasele spre Insulele Cocos din Oceanul Indian, unde se spune ca a ingropat comoara. "Dear Mary" a fost capturata de spanioli si toti marinarii, in afara de Thompson si ajutorul sau au fost spanzurati. Cei doi i-au condus pe temniceri pana la Insulele Cocos, unde au reusit sa scape in jungla. Nici ei, nici comoara nu au mai fost vazuti vreodata. De atunci, mai mult de 300 de expeditii au incercat, fara succes, sa gaseasca comoara de la Lima.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;