Ghe NICA-Blog: Cabana Cozia-Curmatura de la stana Mocirlele-Vf.Omul-Muchia Sirul de Pietre-Stana Perisani-Izlazul Priboiasa-Satul Pripoare (muntii Cozia)

duminică, 19 august 2012

Cabana Cozia-Curmatura de la stana Mocirlele-Vf.Omul-Muchia Sirul de Pietre-Stana Perisani-Izlazul Priboiasa-Satul Pripoare (muntii Cozia)

6. Cabana Cozia (1573 m) – curmătura de Ia stîna Mocirlele (1427 m) – Vîrful Omul (1558 m) – Muchia Şirul de Pietre – stîna Perişani (1231 m) – izlazul Priboiasa (776 m) – satul Pripoare (520 m)

Marcaj:

Diferenţă de nivel: 1053 m

Timp de mers: 3¾–4¼ ore plus 15 minute pînă în satul Perişani, sau încă 2½ ore pînă la staţia C.F.R. Cornet.

Timpi intermediari: şaua Mocirlele – 45–50 minute; Vîrful Omul – 1¼ ore; stîna Perişani – 2¼–2½ ore

Trasee de legătură: 8 (şaua Mocirlele)

Traseu accesibil tot timpul anului. Necesită o bună orientare în teren.

Este singura potecă marcată care face legătura Intre Masivul Cozia şi Ţara Loviştei. Foloseşte culmea principală ce se desprinde din Vîrful Cozia către nord-est, trecînd prin Vîrful Omul (1558 m) şi mai departe, urmînd muchia îngustă Şirul de Pietre. Traseul se derulează aproape tot timpul prin pădurea de molid şi fag, doar cîteva rarişti sau poieniţe oferindu-ne posibilita-tea unor priviri mai cuprinzătoare.
Traseul porneşte din spatele cabanei Cozia unde se află fixată o săgeată indicatoare pe care se poate citi: „Spre Poarta de Piatră, marcaj punct roşu – 1 oră şi 30 minute, Stîna Mocirlele – Vîrful Omul (1 oră) – Pripoare – Perişani, marcaj cruce roşie – 5 ore“.

Sursa:guideromania.com

2 comentarii:

Unknown13 septembrie 2018 la 11:46
Salut, exista cumva o poteca ciclabila cu un mtb corespunzator?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;