Preluat din Rex Histrianorum
Rezistenţa în Munţii Banatului (1946 – 1958) - Urmările - Cicerone Ionitoiu (cap-VI-)
ParteaI
Avocatul lonut Târziu a mai stat câteva zile in regiune si a plecat la niste rude din jud. Arad de unde a fost arestat prin trădare in 1952 si a murit in anul 1958 la Aiud în condiţii de exterminare. Aurel Vernichescu s-a ascuns la varul sau Zarie Vernichescu din com.Cârpa si nu peste mult timp a plecat pentru a nu le produce necazuri rudelor si s-a ascuns pe la unele colibe din pâdure. Intr-o seara din luna Mai a venit la casa părintească pentru a lua alimente si rufe de schimb. Un consătean,vecin, l-a observat si imediat s-a dus în com. Bolvasnita si a anunţat plutonul de intervenţie care era cantonat acolo.
Veniţi la fata locului si somându-l, văzându-se trădat, s-a predat şi a ajuns la securitatea din Caransebeş. La scurt timp a ajuns la securitatea din Timişoara în ancheta lui Mois Aurel si Ambrus Coloman. Aici s-au lămurit că avea un pistol automat si 32 de cartuşe în sprijin la "răsturnarea" regimului comunist. Condamnat la muncă silnică pe viată prin Sent.nr.1019/25 Iunie 1949 semnată de col. Stefănescu Mihai care pronunţase circa 20 condamnări la moarte si mii de ţărani, din mişcarea de rezistentă a fost si el arestat în 1951 şi condamnat a trecut prin Peninsula şi a ajuns la Aiud.
Inginerul Aurel Vernichescu , neţinându-se seama de sentinţă, ci de dispoziţia lui Gheorghe Pintilie, a fost executat la Pădurea Verde de la Timişoara, pe 2 August 1949.
IVANESCU Miron, tânărul ce s'a alăturat partizanilor, a reuşit să stea ascuns si a fost împuşcat pe pârâul Malita în 1954.
VERNICHESCU Silvia, din Lugoj condamnată pentru că si-a ajutat soţul.
Udrea Ion, născut în 1920 , învăţător si ofiţer de rezervă, din Vârciorova , căsătorit cu o nemţoiacă de origine (din Caransebeş) promisese să antreneze în acţiunea din 19 Martie 1948 si cetăţeni de origine germană din Caransebeş si regiuni. Pus sub urmărire a fugit cu vărul lui Constantin Jumanca în munte unde a stat până la 7 Martie 1950 când au fost trădaţi de consăteanul lor Mihai Bogoievici. Udrea Ion a trecut prin chinurile de la Lugoj si Timişoara fiind condamnat la 10 ani si a executat în plus , eliberându-se după 12 ani, în 1962.
JUMANCA I.Constantin, n.28-03-1924 a făcut parte dintr'un neam de români ce si-au închinat viata luptei împotriva comunismului si din neam 6 persoane au fost condamnate. Constantin Jumanca am văzut că a făcut armata la jandarmi , a fost îngerul păzitor al celor trei partizani si arestat, prin trădarea lui Mihai Bogoevici a trecut prin tortura lui Kling Zoltan, mois Aurel si colonelul Mihai Stefănescu l-a condamnat la 8 ani, continuând încă 3 cu D.O. la Rubla pe Bărăgan.
JUMANCA Ion, născut în 1900 la Vărciorova, tatăl lui Constantin, a găzduit si ajutat cu alimente pe "cei trei" participând la organizarea din 19-03-1949. Arestat si chinuit de securitate, trimis în judecată a primit 7 ani si a murit pe 6 Ianuarie 1956 , în condiţii de exterminare, la Lugoj, cu puţin înainte de expirarea pedepsei .
JUMANCA I. Ion, al doilea fiu născut în 1926, a ajutat partizanii, a ştiut de prezenta si scopurile lor, fiind de acord cu acţiunea întreprinsă.Arestat si condamnat la 3 ani a executat-o în întregime. Este stabilit în com.Bolvasnita.
JUMANCA Adam, zis Brut , ţăran fruntaş, fost primar în com.Vârciorova, născut în anul 1901, fiind vânător si prieten cu ing.Aurel Vernichescu l-a găzduit si ajutat în timpul peregrinărilor. A fost condamnat 2 ani.
JUMANCA Ion, zis Măcescu, n .1919 în corn. Vârciorova a fost arestat pentrucă s' a întâlnit în pădure cu învăţătorul Ion Udrea si Constantin Jumanca si a vorbit cu ei fără să-i denunţe după aceia, a fost condamnat la 2 ani.
JUMANCA Petru zis Neagra, n.1920, fost pădurar, din com.Vârciorova, a adăpostit pe cei trei partizani într'o colibă de pe raza cantonului său si le-a dat alimente. A fost condamnat 7 ani si în continuare încă 2 ani cu D.0.-Bărăgan.
BUHEVICI Mihai din Vârciorova a fost arestat pe 18-03-1949
CÂRSTEA Grigore zis Doi lei , născut în 1927.muncitor din Vârciorova , a ajutat în mai multe rânduri pe STANGU -Pârvu Nicolae zis Piciu ca sa ducă alimentele partizanilor a fost arestat, purtat călăuză pe 18 Martie 1949 pe la sălaşe, a fost condamnat 2 ani. Locuieşte în com.Bolvasnita nr.215, Severin.
BISERICOSUL C.Victor a fost arestat pe 18-03-1949. DRAGOMIR Nicolae, zis Coi a fost arestat pe 19-03-1949
DRAGOMIR Petre, zis Primejdie, n.1910 în com.Bolvasnita , ţăran, a fost condamnat la 5 ani pentru că a ştiut de prezenta partizanilor la sălaşe si nu i-a denunţat.
CIOCLOV , adjutant şeful postului de jandarmi din com. Cârpa a fost condamnat pentru sprijinirea celor 3 partizani, si a executat 7 ani.
Maiorul Corciova, seful legiunii de la Lugoj a fost condamnat .
DALEA Nicolae zis Ciocan, născut 1913 la Vârciorova a fost condamnat la 1 an deoarece a făcut pe curierul cu Timişoara.
DARE Nicolae, din Vârciorova, propietarul unui sălaş de la marginea pădurii din Vârciorova a fost condamnat pentru găzduirea si alimentarea partizanilor.
JIGOREA Gheorghe, zis Pemu, născut 1901 , ţăran din com.Vârciorova a fost condamnat pentru sprijinire la 5 ani pe care i-a executat.
GIULVEZAN Eftimie, din com.Cenei (satul Checea) a fost arestat în Martie 1949 si condamnat pentru omisiune în legătură cu Tănase Ion.
GIULVEZAN Ef.Ion, n.1925, fiul lui Efimie, denunţat de Ion Tănase că a luat legătură cu el în Februarie 1949 la Checea si i-a dat manifeste pentru "lovitura din 19 Martie a fost prins numai în toamna lui 1952 si condamnat la 20 ani, eliberându-se în 1963.Toată familia i-a fost deportata pe 18-06-1951 pe Bărăgan.
LIUBA Filimon zis Boldan, n.1905 în com.Bolvasnita, a găzduit la sălaşul lui pe Aurel Vernichescu si Ion Târziu. A fost condamnat 6 ani.
HUBA Ion zis Lulea, taran din Bolvasnita a fost condamnat pentru sprijinirea partizanilor.
Liuba Nicolae zis Boldan, născut în 1929, fiul lui Filimon , din Bolvasnita a fost condamnat 5 ani pentru găzduire si sprijinirea partizanilor.
MUSTAŢA Petru, zis Flaiteru din com.Borlova a fost condamnat pentru găzduirea partizanilor în sălaşul lui. '
SIMION Gheorghe zis Căcea, meseriaş ţigan născut 1905, din Vârciorova a fost condamnat 2 ani pentru contribuţia cu bani si alimente la susţinerea partizanilor .
POPESCU Ştefan, colonel jandarmi, arestat pentru sprijinirea celor "trei" a fost arestat în 1949 si torturat, apoi condamnat, a murit la Gherla.
Szabo Gheorghe si încă 11 persoane din Arad adunaţi în 18 Martie 1949. VOICHITA Constantin , omul de legătură al lui Tănase Ion cu Vărciorova.
VORNIC Nicolae zis Cotan născut 1920, din Vârciorova, fost brigadier silvic la Rusca-Teregova, a fost arestat torturat şi de două ori, internat în spital, dar nu a recunoscut înscenarea ce i se făcea si eliberat după 1 an.
ZGAVARDEA Gheorghe zis Primaru , ţăran născut 1901 la Vârciorova, arestat pentru susţinerea acţiunii din 19 Martie 1949, a fost condamnat 2 ani.
In urma percheziţiilor din sălaşe pe 19-20 Martie s-a găsit în "straiţa" lui Miron Ivănescu o listă cu 20 de persoane, unii figurau printre susţinătorii colonelului Ion Uta. Au fost puşi sub urmărire pentru arestare. Iată numele lor: Ionescu Gheorghe, Roiescu Iosif, Armas Ion, M.P.Isop, Giurgiulescu Ioan, Vulpes Gheorghe, Vulpes Nicolae, Vulpes Petru, Miulescu Ioan, Stângu Nicolae, Laitin Paul, Budăi Lazăr, Munteanu Nicolae, Tocherez Dumitru, Barză Simion, Suroni Petru, Belitu Pavel, Folcea Ioan, Bandoni Nicolae, Copilu Nicolae, Jurconi Nistor Fisag, Balaş Nistor , Cristea Nistor, Bazoni Nistor.
La această mişcare de solidaritate a ţăranilor "grăniceri" cum erau numiţi, pentru înţelegerea luptei bănăţenilor împotriva comunismului, trebuie să adăugăm toate grupele de partizani de pe tot acest cuprins mergând până la graniţa cu Iugoslavia, dintre ei mulţi căzând în luptă cu securitatea pe lângă cei executati pe 2 Aug.1959. Dintre supravieţuitorii acestor martiri ce zac exterminaţi în Pădurea Verde de la Timişoara s-au desprins grupuri si grupuleţe precum:
-IONESCU Gh.Gheorghe, VALUSESCU Vasile si cei din jurul lor;
-DUICU Nistor
-ISFANUT Dumitru zis Sfârloagă
-CURESCU Victor...
-GIURICU I.Nicolae...
-HATANGEA Anton, Virgil,....
-LASCU Ion zis Chera si.... morţi în luptă, arşi în casa incendiată.
-BALICA Ghsorghe, BADERCA Iancu
-DORAN G. Nicolae....
-WUC Liviu
Amploarea acestei lupte de supravieţuire împotriva abuzurilor comunismului ne demonstrează că în aceste vremuri de restrişte -Casa Neamului- devenise coliba de pe fundul pâraielor acoperită cu frunze având patul de feriga aşezat pe pământul îmbibat cu sânge si udat cu lacrimi, pentru a reuşi să-l lase mostenire urmaşilor, în timp ce ei vor cutreera moşia udaţi de ploi si uscaţi de vânt.
ACŢIUNI DIABOLICE ÎMPOTRIVA PARTIZANILOR
După lichidarea grupului de partizani condus de Ion Ută, Spiru Blanaru, Petre Domăsneanu , câţiva reuşiseră să scape si să continuie hărţuirea organelor de securitate.Acest lucru se petrecea nu numai în Banat, dar si în Făgăraş, Bucovina, Maramureş...deoarece cauzele ce au generat aceste mişcări continuau să se înrăutăţească si populaţia satelor sâ sufere.
Inlăturarea lui Teohari Georgescu a făcut ca să fie promovat în fruntea Ministerului de Interne, pe Alexandru Drăghici care era adjunctul Ministrului de Interne si care din 28 Mai 1952 a devenit "eminenta cenuşie" a lui Gheorghiu Dej continuând cu o ferocitate si mai mare Brutalităţile si crimele securităţii.
Astfel prin Directiva 00805/1952 a înfiinţat Serviciul "bande" subordonat Directiei III numindu-l şef pe lt.col.Pavel Aranici.Acest lucru se întâmpla chiar în Septembrie când acţiunea partizanilor era mai accentuată, preocupaţi fiind cu aprovizionarea pentru iarnă, prezenta lor simţindu-se atât la stânele de pe munte care coborau spre iernat , cât si în apropierea satelor unde ţăranii îşi strângeau recoltele, legaturile între ei putându-se face cu mai multă uşurinţă.
Acest Pavel Aranici a constituit comandouri de "specialişti" în lichidarea partizanilor din munţi, folosind haite de câini dresaţi pentru atacarea omului urmărit. Si nu numai atât. A ordonat refacerea agenturilor informative "calificate" urmărind prin şantaje si torturi să se infiltreze în mijlocul membrilor familiilor pentru a-i face să-si trădeze pe cei apropiaţi. De asemenea au inclus în acest sistem de delaţiune pe brigadierii silvici făcându-i răspunzători de controlul minuţios al terenului ce-l aveau spre conservare. Au trecut la instalări de posturi de capcane pe traseul partizanilor.
Torturarea celor arestaţi devenise îngrozitoare după dispoziţiile acestui călău al noului serviciu pus sub direcţia lui Butyka Francisc. Era atât de îngrozitoare schingiuirea bieţilor oameni, încât Ion Gavrilă relatează cazul unei fete din Sercăita , cu mintea rătăcită (din cauza supliciilor la care a fost supusă încât i-a spus preotului care vorbea în biserică despre iad: "Părinte, iadul nu-i acolo unde spui dumneata, iadul îi acolo unde am fost eu. "
Noul serviciu condus de călăul Pavel Aranici reuşise în Banat să organizeze o agentură formată din 65 informatori dintre care 17 erau calificaţi prin care se încerca să se ia măsuri de arestarea si acelora care erau în evidenta securităţii din 1948, unii dintre ei fiind evadaţi din închisoare.
TRĂDĂRILE SE ŢIN LANŢ...
După trădarea grupului colonelului Ion Ută prin Andrei Vădrariu care în seara de 7 Feb. 1949 s'a prezentat la Mehadica si a anunţat patrulei conduse de plut. Caia Ion că partizanii colonelului Ion Ută se află în sălaşul lui Careba Meilă de pe Valea Bolvasnitei, a urmat lupta din dimineaţa de 8 Feb. în care au fost impuscati Ion Ută, Ilie Voica, Pantelimon Irimescu si Meilă Careba, iar Mircea Vlădescu căzând rănit.
Singurul care a reuşit să se strecoare si să dispară a fost Mutascu Dumitru zis Fus care pentru a fugi mai uşor si-a lăsat pe drum arma.Va continua să lupte alături de partizani sub conducerea lui Isfănut Dumitru zis Sfârloagă , de 46 ani, rotar din com. Domasna, care după ce în 1948 a evadat împreună cu Mutascu Dumitru s-au încadrat în grupul lui Ion Ută.
Ştim că pe 22 Februarie 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe, asupra desfăşurării ei vom relata în alt capitol. După această luptă în care din partea partizanilor conduşi de Spiru Blănaru si notarul Gheorghe Ionescu, în care au fost omorîţi Petre Anculia si Urdăreanu Gheorghe , iar arestaţi Ghimboase Nicolae si Smultea Gheorghe, restul s-au răspândit în grupuri mai mici, parte din ei fiind arestaţi până la 7-8 Martie. Supravieţuitorii s-au împărţit si ei continuând să rămână pe poziţia de partizani. Dintre aceştia se desprind doua grupe:
O grupare de partizani condusă de ISFANUT Dumitru zis Fus si din care au făcut parte : Mutascu Dumitru zis Fus, Duicu Nistor, Ciuricu Nicolae, Curescu Victor, Balica Gheorghe, Baderca Iancu Carăibot Ion, serangău Gheorghe Vâdraliu Lazăr. Acest grup a fost semnalat prima dată în rapoartele securităţii pe 2 Septembrie 1949 la poalele muntelui Semenic.
Un grup compus din Ionescu Gh.Gheorghe, n.30-08-1899 în com.Verendin (notar), Valusescu D.Vasile, n.l9 Feb. 1920, licenţiat Academia Comercială (locotenent de administraţie, din Vârădia jud.Caras, Ghimboase Iancu zis Nicut în partea Almajului din plasa Bozovici unde s-au unit cu Purdelea A. Emil, n.12-04-1920, în com.Borloveni, jud.Caras, pitic Iosif si Bejan Petru. Activitatea lor urmează a fi prezentată puţin mai jos.
Sursa:universulromanesca.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu