6. Cabana Rinca - saua Dengherul - vf. Setea Mare - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu
Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - saua Piatra Taiata (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie)
Timp: 6 -7 ore.
Traseu interzis iarna.
Etapa a doua a parcursului crestei principale in sensul est-vest incepe de la cabana Rinca (1580 m alt.). Urcam direct prin poiana la nivelul drumului alpin 67 C (1610 m alt). Mergem pe sosea spre nord, prin goliste, circa 400 m. Priveliste deosebita spre Mohorul si Paringul Mare. Soseaua ne conduce apoi o scurta portiune prin padure, iesind in golul Cornesului Mare. Trecem prin saua Coada Rincii (1655 m alt), loc in care parasim drumul carosabil care urca pina sub vf. Papusa. Din sa intram in Plaiul Novacenilor. Poteca trece pe linga o cabina de beton (in dreapta, stina Coada Rincii), apoi lasa in dreapta poteca spre stina Papusa. Urcam pe Plaiul Novacenilor pina in dreptul serpentinei DN 67 C. De aici reintram pe sosea, trecind pe versantul sud-vestic al Papusii. Dupa un mars de circa 2 km, peste ravenele Papusii, sosim in saua Coasta Crucii (2020 m alt.), unde lasam in dreapta un drum de tractor spre vf. Papusa si saua Cioara (traseul 4). Timp: 1¼-1½ ora.
Urmam in continuare soseaua pe culmea principala, trecem pe vf. Dengherul (2069 m alt.) si iesim in saua Dengherul (2035 m alt.). Din acest loc, culmea principala se ridica repede spre vf. Urdele. Lasam in dreapta poteca traseului 21, care ocoleste pe la nord vf. Urdele, si strabatem in urcus serpentinele pina sub virf, la circa 2110 m alt. Soseaua se abate pe flancul sudic, urcind moderat pina in pasul Urdele (2145 m alt.). Pe stinga se profileaza abrupturile ametitoare ale caldarii Mohorului. Din pasul Urdele, drumul alpin coboara mult si descrie o noua serie de serpentine. La penultima dintre ele putem parasi soseaua si intram pe poteca ciobanilor, care coboara direct in saua Urdele (2040 m alt). In timpul coboririi putem admira, prin saua Iezerului, comorile Paringului central. Timp: 2½-3 ore.
La reluare ne asteapta un urcus mai greu, pe poteca partial inierbata. Citeva serpentine ne ajuta sa invingem panta muntelui Iezerul. Aproape de terminarea urcusului, poteca se apropie de marginea abruptului care alimenteaza caldarea mare a Mohorului. Loc periculos pe vreme umeda, cetoasa sau cu vint puternic. In acest loc se recomanda mersul in formatie compacta, eventual cu asigurare. Ajungem pe platoul Iezerului, al carui virf (2157 m alt.) se afla in dreapta. Priveliste grandioasa asupra vaii Ie-zerului, crestei Cilcescu si custurii inalte Piatra Taiata - Gauri. La marginea povirnisului sudic se afla o cruce. Coborim panta accesibila a Iezerului spre sud si dupa circa 60 m diferenta de nivel sosim in saua Iezerului (2090 m alt.). Timp: 3¼ -4 ore.
In fata, spre sud, se inalta cupola masiva a Mohorului. Panta povirnita si lunga este brazdata de serpentinele potecii marcate, pina la inaltimea unui umar nord-vestic (2270 m alt.). Cei ce doresc sa treaca peste virf o pot face mentinind culmea principala care urca accentuat spre punctul de maxima inaltime (2337 m alt.). De pe vf. Mohorul se desfasoara una dintre privelistile exceptionale ale acestor munti. Din virf urmeaza o coborire pe culmea sudica, pina in saua Mohorul (2160 m alt.). Cei care opteaza pentru ocolirea virfului continua poteca de pe umarul nord-vestic (2270 m alt.), coborind pe fata vestica. Priveliste asupra caldarii si lacului Iezer. La capatul ocolului ajungem pe intinsul seii Mohorul, brazdata de musuroaie si de siraguri de poteci derutante. Stilp de marcaj. Timp: 4 -4¾ ore. La inceputul verii avem sansa sa gasim un izvoras intre pietrisurile seii. In miez de vara si toamna, acesta seaca si este nevoie de o mica abatere din poteca marcata pentru cautarea altui izvor. Pentru aceasta strabatem toata saua de-a latul si, ajungind pe baza abruptului caldarii Mohorul cu Apa, mergem circa 100 m spre stinga. Timp dus si intors de la izvor: 10 minute.
Revenind in sa pornim pe poteca, spre vest, traversind platoul Plescoaia. Vf. Plescoaia (2250 m alt.) ramine departe in stinga. Dupa circa 700 m din saua Mohorul trecem prin saua Plescoaia (2229 m alt.), putin relevata din terenul cu aspect de platou. Pe acest platou trece traseul 16. Spre dreapta (nord-vest) sint plasate momii cu marcajul triunghi rosu spre Hornul Lacurilor, o posibilitate de acces directa spre lacul Cilcescu. Evitam aliniamentul momiilor. Pe platoul din care se inalta vf. Setea Mare incepem urcusul pe poteca de creasta pe care intilnim marcaje banda rosie, uneori si cite un stilp metalic. Dupa ce urcam o diferenta de nivel de circa 100 m, poteca intra pe fata nordica, sub virf. Priveliste spre Caldarea Dracului. Timp: 4¾ -5¾ ore. Din vf. Setea Mare coborim fara efort, regasind poteca crestei principale. Urmam o creasta care trece peste vf. Setea Mica (2278 m alt.) si coboara usor pe linga alte doua stive de lespezi, avind pe dreapta abrupturile caldarii Zanoaga Mare. Ajungem la trecerea Piatra Taiata (2251 in alt.), loc de acces spre lacul Cilcescu. Parasind creasta principala, intram intr-o taietura in stinci (marcaj cruce rosie), apoi pe sub peretii muntelui Piatra Taiata, evitind o poteca ce continua brina, in timp ce poteca noastra coboara in semicerc pina in fundul treptei superioare o caldarii Zanoaga Mare. Trecem pe deasupra lacului Zanoaga Mare, traversam spre est toata caldarea, urcam putin pe cumpana care separa aceasta caldare de cea in care se afla lacul Cilcescu si curind sosim pe malul celui mai vestit lac din Paring, la 1935 m alt.
Sursa:scrigroup.com
Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - saua Piatra Taiata (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie)
Timp: 6 -7 ore.
Traseu interzis iarna.
Urmam in continuare soseaua pe culmea principala, trecem pe vf. Dengherul (2069 m alt.) si iesim in saua Dengherul (2035 m alt.). Din acest loc, culmea principala se ridica repede spre vf. Urdele. Lasam in dreapta poteca traseului 21, care ocoleste pe la nord vf. Urdele, si strabatem in urcus serpentinele pina sub virf, la circa 2110 m alt. Soseaua se abate pe flancul sudic, urcind moderat pina in pasul Urdele (2145 m alt.). Pe stinga se profileaza abrupturile ametitoare ale caldarii Mohorului. Din pasul Urdele, drumul alpin coboara mult si descrie o noua serie de serpentine. La penultima dintre ele putem parasi soseaua si intram pe poteca ciobanilor, care coboara direct in saua Urdele (2040 m alt). In timpul coboririi putem admira, prin saua Iezerului, comorile Paringului central. Timp: 2½-3 ore.
La reluare ne asteapta un urcus mai greu, pe poteca partial inierbata. Citeva serpentine ne ajuta sa invingem panta muntelui Iezerul. Aproape de terminarea urcusului, poteca se apropie de marginea abruptului care alimenteaza caldarea mare a Mohorului. Loc periculos pe vreme umeda, cetoasa sau cu vint puternic. In acest loc se recomanda mersul in formatie compacta, eventual cu asigurare. Ajungem pe platoul Iezerului, al carui virf (2157 m alt.) se afla in dreapta. Priveliste grandioasa asupra vaii Ie-zerului, crestei Cilcescu si custurii inalte Piatra Taiata - Gauri. La marginea povirnisului sudic se afla o cruce. Coborim panta accesibila a Iezerului spre sud si dupa circa 60 m diferenta de nivel sosim in saua Iezerului (2090 m alt.). Timp: 3¼ -4 ore.
In fata, spre sud, se inalta cupola masiva a Mohorului. Panta povirnita si lunga este brazdata de serpentinele potecii marcate, pina la inaltimea unui umar nord-vestic (2270 m alt.). Cei ce doresc sa treaca peste virf o pot face mentinind culmea principala care urca accentuat spre punctul de maxima inaltime (2337 m alt.). De pe vf. Mohorul se desfasoara una dintre privelistile exceptionale ale acestor munti. Din virf urmeaza o coborire pe culmea sudica, pina in saua Mohorul (2160 m alt.). Cei care opteaza pentru ocolirea virfului continua poteca de pe umarul nord-vestic (2270 m alt.), coborind pe fata vestica. Priveliste asupra caldarii si lacului Iezer. La capatul ocolului ajungem pe intinsul seii Mohorul, brazdata de musuroaie si de siraguri de poteci derutante. Stilp de marcaj. Timp: 4 -4¾ ore. La inceputul verii avem sansa sa gasim un izvoras intre pietrisurile seii. In miez de vara si toamna, acesta seaca si este nevoie de o mica abatere din poteca marcata pentru cautarea altui izvor. Pentru aceasta strabatem toata saua de-a latul si, ajungind pe baza abruptului caldarii Mohorul cu Apa, mergem circa 100 m spre stinga. Timp dus si intors de la izvor: 10 minute.
Revenind in sa pornim pe poteca, spre vest, traversind platoul Plescoaia. Vf. Plescoaia (2250 m alt.) ramine departe in stinga. Dupa circa 700 m din saua Mohorul trecem prin saua Plescoaia (2229 m alt.), putin relevata din terenul cu aspect de platou. Pe acest platou trece traseul 16. Spre dreapta (nord-vest) sint plasate momii cu marcajul triunghi rosu spre Hornul Lacurilor, o posibilitate de acces directa spre lacul Cilcescu. Evitam aliniamentul momiilor. Pe platoul din care se inalta vf. Setea Mare incepem urcusul pe poteca de creasta pe care intilnim marcaje banda rosie, uneori si cite un stilp metalic. Dupa ce urcam o diferenta de nivel de circa 100 m, poteca intra pe fata nordica, sub virf. Priveliste spre Caldarea Dracului. Timp: 4¾ -5¾ ore. Din vf. Setea Mare coborim fara efort, regasind poteca crestei principale. Urmam o creasta care trece peste vf. Setea Mica (2278 m alt.) si coboara usor pe linga alte doua stive de lespezi, avind pe dreapta abrupturile caldarii Zanoaga Mare. Ajungem la trecerea Piatra Taiata (2251 in alt.), loc de acces spre lacul Cilcescu. Parasind creasta principala, intram intr-o taietura in stinci (marcaj cruce rosie), apoi pe sub peretii muntelui Piatra Taiata, evitind o poteca ce continua brina, in timp ce poteca noastra coboara in semicerc pina in fundul treptei superioare o caldarii Zanoaga Mare. Trecem pe deasupra lacului Zanoaga Mare, traversam spre est toata caldarea, urcam putin pe cumpana care separa aceasta caldare de cea in care se afla lacul Cilcescu si curind sosim pe malul celui mai vestit lac din Paring, la 1935 m alt.
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu