Ghe NICA-Blog: Cabana TCH Petrimanul-Curmatura Oltetului-Saua Tidvele-Vf.Papausa-Saua Dengherul-Cabana Ranca*muntii Parang

miercuri, 6 februarie 2013

Cabana TCH Petrimanul-Curmatura Oltetului-Saua Tidvele-Vf.Papausa-Saua Dengherul-Cabana Ranca*muntii Parang

5. Cabana T.C.H. Petrimanul - Curmatura Oltetului - saua Tidvele - vf. Papusa - saua Dengherul - cabana Rinca

Marcaj: Cabana T.C.H. Petrimanul -Curmatura Oltetului (banda albastra -marcaj vechi, in refacere); Curmatura Oltetului - saua Dengherul (banda rosie -marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - cabana Rinca (triunghi rosu, marcaj vechi, in refacere).

Drum auto pina in Curmatura Oltetului (circa 6 km).

Timp: 7½ -8 ½ ore.

Traseu nerecomandabil iarna

De la Ciunget urmeaza un mars de apropiere de 18 km pe drumul modernizat (imbracaminte asfaltica usoara; drum ingust 3,5 m) de pe valea Latoritei pina la barajul Petrimanul. Locuri de adapost: cantonul silvic Petrimanul si cabana T.C.H. Petrimanul2. De la cabana T.C.H. Petrimanul (1190 m alt.) pornim pe drumul auto de contur si dupa 400 m ajungem la podul peste apa Curmaturii. Inainte de pod, un drumeag de tractor intra la stinga, urcind pe linga firul vaii. La 1375 m alt. intersectam serpentina drumului montan Petrimanul - Curmatura Oltetului. Continuam sa urcam pe poteca din vecinatatea apei, prin zona de defrisare de sub linia electrica. Traversam Piriul lui Petricu, ce vine din stinga in piriul Curmaturii. Poteca ajunge din nou in drumul montan la 1540 m alt. De aici urmam neabatut drumul auto pina in Curmatura Oltetului (1 615 m alt.) Timp: 1¼ -1½ ora. Ne aflam pe culmea principala, exact la jonctiunea muntilor Capatinii cu muntii Paring. Traseul continua urmind poteca marcata cu banda rosie. Dupa citeva minute, ea se ramifica: o poteca larga trece pe fata nordica si conduce la stina Igoiul; o alta poteca, mai ingusta, intra pe fata sudica si duce, prin locuri priporoase, la stina din Pisc. Traseul nostru merge exact printre ele, pe muchia principala. Dupa o mica portiune cu molizi, urcusul ne scoate, fara poteca clara, pe culmea golasa a virfului Curmatura (1825 m alt.). Pe vreme cetoasa trebuie sa folosim busola. Cumpana apelor este larga. Pe dreapta se afla o caldarusa (Hoampa), iar pe stinga o zona de stincarii. Dupa un urcus prelung pe directia generala sud-est atingem vf. Pristosul (2075 m alt). Dincolo de acesta, dupa o mica sa cu scochina, urcam pe directia vest panta preluga spre vf. Micaia (2170 m alt.). Din acest virf coborim apoi pe povirnisul sud-sud-estic pina in saua Micaia, marcata de un lac crionival (1950 m alt). In apropiere, pe dreapta, se afla un izvor si bordeiul mioarelor. Timp: 3½-4½ ore.
Din saua Micaia, poteca principala lasa in stinga o poteca spre muntele Catalinul si ocoleste pe la nord vf. Musetoaia, iesind la vest de acesta, in saua Musetoaia (2020 m alt.), la o alta raspintie de poteci ciobanesti. Pentru simplificarea orientarii, mai ales pe ceata, urcam direct in vf. Balescu (2120 m alt.), pe directia nord-vest. Urmarim mai departe cumpana apelor, in saua Balescu (2005 m alt.), si urcam apoi pe vf. Galbenul (2137 m alt.), virf cu priveliste splendida spre Cioaca Papusii (vest) si Lacul Singuratic (nord). Din vf. Galbenul coborim spre sud-vest pina in apropierea seii Tidvele (2100 m alt.). In acest punct al platoului se separa variantele 5 A si 5 B. Timp: 5 -6 ore.
Varianta 5 A: Prin saua Dengherul
Varianta urmareste cumpana principala de ape. Din saua Tidvele urcam vf. Cioara (2123 m alt.) si coborim la sud-vest, in saua Cioara (2090 m alt.). Urcam fara poteca la vf. Papusa (2136 m alt), de unde se deschide cea mai frumoasa priveliste de pe traseu. Parasind vf. Papusa coborim comod pe panta lui nord-vestica. Intilnim un drum de tractor, pe care il urmam pina in apropiere de saua Dengherul (2035 m alt.), la jonctiunea cu drumul alpin 67 C. Timp: 6¼ -7¼ ore. Intram la stinga pe drumul alpin, coborind pe coasta sud-vestica a muntelui Papusa, pina la cotul primei serpentine (1870 m alt.), situat chiar sub baliza vf. Papusa. Aici se racordeaza si varianta 5 B. Timp: 6¼ -7 ¾ ore.
Varianta 5 B: Prin caldarea Tidvele
Traseul se prezinta in doua ipostaze. Din punctul de pornire (la 2100 m alt.) pe muntele Galbenul, punct situat in apropiere de saua Tidvele, coborim exact pe directia sud, pe piciorul Tidvelor; vedem pe dreapta un sir de stincarii. La circa 1850 m alt., stincariile dispar si putem cobori in dreapta, la firul piriului Tidvele, adincit intr-un jgheab. Pe malul vestic, linga tirla de oi, putem aseza cortul, in cazul cind innoptam in apropierea crestei. Revenirea la creasta se face pe aceeasi cale, in circa 45 minute. Se mai poate iesi, dar mai greu, pe firul vaii, dar scurtatura nu se recomanda celor cu poveri mari in spate.
In ipostaza a doua, de la tirla de oi strabatem caldarea in semicerc, pe polite, si pe latura sud-vestica urcam piciorul Papusii, iesind pe un mic platou, la circa 1900 m alt. De aici, in citeva minute, coborim la buclele soselei alpine 67 C, care se gasesc pe directia vest. Timp: o ora si 10 minute.
Traseul normal continua pe linga drumul alpin. Coborim pe poteca de cai Plaiul Novacenilor, iesind pe deasupra stinei, in saua Coada Rincii (1655 m alt). Mergem pe sosea circa 1 km, pina deasupra cabanei
principale Rinca, coborim la dreapta, prin pajiste, pina pe platforma din fata cabanei (1580m alt).
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Commons

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;