12. Lainici - saua Piatra Argelelor - stina Mormintul Florii - ramificatia Tapul - vf. Paringul Mare - saua Gruiul - stina Rosiile
Marcaj: Lainici - stina Rosiile (punct rosu; de la vf. Paringul Mare la stina Rosiile, marcajul este in curs de executie).
Timp: 10¾ -12½ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Se recomanda impartirea traseului in doua etape: Lainici - stina Mormintul Florii (6½ -7½ ore); stina Mormintul Florii - stina Rosiile (4¼ -5 ore).
Este unul dintre cele mai frumoase trasee care pornesc din defileul Jiului spre marile inaltimi ale Paringului. Datorita lungimii si diferentelor mari de nivel, el poate fi strabatut intr-o singura zi doar de turistii bine antrenati.
Itinerarul incepe la podul peste Jiu al DN 66, situat la 1,5 km nord de campingul Lainici si la 300 m de gara Lainici. Vom lua apa in bidon mai ales pentru primele 4 ore de urcus. Imediat dupa pod se ramifica la dreapta o sosea forestiera pe care ne abatem circa 50 m. In stinga drumului, la baza coastei abrupte, se zareste poteca traseului, care incepe de linga un nuc secular cu sageata indicatoare. Urcusul debuteaza cu pante obositoare, peste stinci. Intram in padurice spre sud. Dupa citeva serpentine scurte intilnim o prima ramificatie; evitam poteca din dreapta si urcam la stinga, iesind tot intr-o poiana. Ne aflam pe culmea Fata Babei (20 minute de la pod). In strunga stincoasa putem zari Jiul contorsionat in jurul stincilor Babei. Din strunga urcam spre est, la inceput domol, apoi tot mai greu, printre pajisti si pilcuri de livada. Mai sus se afla o casa taraneasca. Trecem printr-o mica padure, apoi, intr-o poiana, intilnim o noua constructie taraneasca si stina Baba (780 m alt.). Poteca, buna pina aici, se desparte in mai multe fire. Din acest loc urcam pieptis spre marginea padurii care imbraca culmea Babei si in circa 40 minute atingem creasta (990 m alt). In dreapta, in luminis, se afla vf. Baba (1002 m alt.). Timp: 2-2¼ ore. Din creasta, directia se schimba brusc spre nord, paralel cu Jiul. Traseul trece numai prin padure, exact pe creasta. Reperam marcajul forestier (dunga rosie) pe arbori. Traversam dupa circa 300 m o poienita pe creasta (mici abrupturi), strabatem o zona plata, coborim citeva zeci de metri si reintram in padure. Trecem o noua sa, urmata de un virf mic si sosim in alta sa, mai adinca. De aici, urcusul se prelungeste pina in vf. Cheafa (1204 m alt.). La nord de virf coborim intr-o sa cu profil in forma de V (1114 m alt.), apoi urcam pina la liziera unei mari poieni (vest) cu splendide privelisti spre muntii Vilcan si defileul Jiului. Dupa circa 200 m reintram in padure, tot pe creasta, in urcus mai domol. Atentie! Se va evita poteca ciobaneasca ce coboara spre valea Strimbele (dreapta). Urmarim poteca pe curba de nivel tot pe versantul estic, pina la marginea unei poieni cu brusturi. La 300 m de liziera ne abatem din poteca la stinga si gasim hatase de oi care converg la stina situata linga peretii albi ai Pietrei Argelelor (1345 m alt.). Din dreptul stinei coborim catre dreapta, pina la obirsia piriului Pietrele Albe (izvor). Dupa un scurt popas trecem pe malul opus, intrind pe curba de nivel in poiana Vacariei, in apropiere de stina Valareanu (timp total de mers: 3¼ -3¾ ore). Putin mai sus, spre nord, se vede saua Argelelor (traseul 13). Mai departe ne vom calauzi de o ,,sosea' veche, acum napadita de iarba. Aceasta ocoleste pe la sud muntele Petriceaua, trece pe linga izvoarele Pirleele (apa de baut) si iese in golul muntelui, la est de vf. Petriceaua (1422 m alt.). In fata, spre est, se inalta vf. Recii (1468 m alt). Din saua Recii se poate cobori spre nord-est pe la izvorul Polatistei (refugiu silvic), iesind in caz de nevoie la drumul forestier Polatistea. In saua vestica parasim ,,soseaua' si de linga Taul Porcului scurtam pe poteca pe la nord de vf. Recii. Dupa circa 300 m regasim ,,soseaua' de creasta (acum mult mai vizibila). Priveliste larga spre culmile inalte ale Paringului. Ocolim izvoarele piriului Obirsia Polatistei, deasupra carora ,,soseaua' deseneaza mici serpentine, apoi intram in padure, mentinindu-ne pe creasta sau pe versantul nordic pina in saua Prisloapele (1286 m alt.). Iesim din padure in poiana unde se afla stina Prisloapele (1367 m alt), punct unde se termina ,,soseaua'; locul ei este preluat de o buna poteca ciobaneasca ce ne va conduce pina in vf. Paringul Mare. Mai departe vom urca cu efort tot mai mare spre inaltimi stincoase. De la stina reintram in padurea deasa. Traversam un firav cordon de brazi si ne strecuram pe culme, in lungul unui gol de munte care, dupa 30 minute, ne scoate la baza Ciocirliului Grivelor. In stinga, la citiva pasi, se afla stina Mormintul Florii (1555 m alt.), unde putem innopta sau putem gasi un loc pentru cort. Timp total: 6½ -7½ ore.
Partea a doua a traseului 12 se desfasoara numai in etajul subalpin si alpin. Ne improspatam provizia de apa pentru 4 ore. De la stina reluam urcusul pe mijlocul culmii, direct spre nord. Priveliste spre muntii Retezat si Vilcan. Dupa 150 m diferenta de nivel incepem ocolirea Ciocirliului Grivelor pe flancul estic, in urcus domol. Dupa mai bine de o ora de la stina sosim pe creasta, in saua Tapul (2000 m alt.). Inaintam pe platoul seii spre est si incepem un nou urcus spre vf. Tapul (2160 m alt.). Dupa 20 minute atingem acoperisul inalt al acestui virf care spre nord-est se uneste aproape fara sa cu vf. Mindra. Ocolim prin est un contrafort al Mindrei (la 2260 m - ramificatia traseului 15) si urcam chiar la vf. Mindra (2360 m alt.), de unde se vad bine versantii sudici ai Paringului si ai Vilcanului. Timp: 9-10 ore. In apropiere: piramida Gruiului, sirul de virfuri alpine pina dincolo de Mohorul, care ascund muntele Papusa si panglica soselei alpine spre Rinca (DN 67 C).
Traseul 12 continua direct spre nord, tot pe creasta. Traversam o sa inalta, ultima inaintea crestei principale (in dreapta - horn prapastios). Urmeaza ultimul urcus, care ne scoate dupa 3 -3½ ore de la stina pe cel de al cincilea pisc al muntilor romanesti, Paringul Mare (2519 m alt.). In acest punct intilnim si poteca de creasta, marcata cu banda rosie (traseele 2, 7, 15). Dupa un popas reluam traseul. Ne orientam spre est, in lungul crestei principale, pentru a urmari poteca marcata cu banda rosie (traseul 2). Coborim circa 20 minute o muchie puternic inclinata, cu abrupt pe stinga, pina in saua Gruiul (2305 m alt.), loc in care vom lasa poteca marcata (banda rosie) si ne vom abate la stinga, spre stina Rosiile. Din saua Gruiul urmeaza cea mai grea parte a traseului, accesibila doar turistilor cu o buna pregatire: o coborire (fara poteca si cu mar-caj in curs de executare) pe o panta inclinata, cu aspect de horn, mai ales in partea superioara. In caz de polei sau zapada, pericol de alunecare! Sur-prinsi de schimbarea vremii in urcus de la vf. Mindra in sus ne vom retrage la stina Mormintul Florii sau la stina Imbrei (traseul 15).
Din sa alegem hornul mijlociu, hornul vestic fiind mai dificil. Panta este foarte inclinata (30—40°) si acoperita cu iarba si pietris. Dupa circa 80 m diferenta de nivel, panta se domoleste, tinzind sa se aplatizeze in apropiere de lacul Mindra (2148 m alt.). In cale apar lespezi mari. Dupa 20 minute de la creasta sosim in dreapta lacului, pe un tapsan cu iarba, loc frecventat de caprele negre. De pe aceasta treapta glaciara trebuie sa coborim evitind un mare prag stincos ce bareaza caldarea spre nord. Acest lucru se poate face fie prin latura din dreapta noastra, fie prin cea din stinga. Prin stinga folosim la inceput o poteca ce se strecoara pe tapsanul cu iarba. Din marginea pravalisului coborim pe la baza peretelui, peste lespezi, dirijindu-ne treptat spre stinga, in jos, pina la piriul Mindra. De-a lungul lui coborim apoi la Lacul Lung (2005 m alt.), situat pe o treapta intermediara a imensei caldari. O alta varianta incepe de la capatul nordic al lacului Mindra si coboara pe un vilcel cu iarba, avind de aceasta data in dreapta stinca ce strajuieste pragul. Atingem astfel izvorul care coboara din lacul Mindra si care apare mai clar de sub lespezi in apropierea Lacului Lung. Din saua Gruiul pina la Lacul Lung: 20-30 minute in ambele variante.
Depasim lacul pe malul estic, pina la capatul sau nordic, unde facem un popas pe tapsanul de unde se vede lacul Rosiile (loc bun pentru cort). Coborim pe poteca ciobaneasca, pe linga marele abrupt Pontul Rosu, pentru a ajunge pe platforma unde se afla lacul Zanoaga Stinei. Traversam piriul care iese din lac, urmam un dimb situat la nord si sosim la stina Rosiile, in preajma careia putem sa instalam tabara (1925 m alt.).
Sursa:scrigroup.com
Marcaj: Lainici - stina Rosiile (punct rosu; de la vf. Paringul Mare la stina Rosiile, marcajul este in curs de executie).
Timp: 10¾ -12½ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Se recomanda impartirea traseului in doua etape: Lainici - stina Mormintul Florii (6½ -7½ ore); stina Mormintul Florii - stina Rosiile (4¼ -5 ore).
Este unul dintre cele mai frumoase trasee care pornesc din defileul Jiului spre marile inaltimi ale Paringului. Datorita lungimii si diferentelor mari de nivel, el poate fi strabatut intr-o singura zi doar de turistii bine antrenati.Itinerarul incepe la podul peste Jiu al DN 66, situat la 1,5 km nord de campingul Lainici si la 300 m de gara Lainici. Vom lua apa in bidon mai ales pentru primele 4 ore de urcus. Imediat dupa pod se ramifica la dreapta o sosea forestiera pe care ne abatem circa 50 m. In stinga drumului, la baza coastei abrupte, se zareste poteca traseului, care incepe de linga un nuc secular cu sageata indicatoare. Urcusul debuteaza cu pante obositoare, peste stinci. Intram in padurice spre sud. Dupa citeva serpentine scurte intilnim o prima ramificatie; evitam poteca din dreapta si urcam la stinga, iesind tot intr-o poiana. Ne aflam pe culmea Fata Babei (20 minute de la pod). In strunga stincoasa putem zari Jiul contorsionat in jurul stincilor Babei. Din strunga urcam spre est, la inceput domol, apoi tot mai greu, printre pajisti si pilcuri de livada. Mai sus se afla o casa taraneasca. Trecem printr-o mica padure, apoi, intr-o poiana, intilnim o noua constructie taraneasca si stina Baba (780 m alt.). Poteca, buna pina aici, se desparte in mai multe fire. Din acest loc urcam pieptis spre marginea padurii care imbraca culmea Babei si in circa 40 minute atingem creasta (990 m alt). In dreapta, in luminis, se afla vf. Baba (1002 m alt.). Timp: 2-2¼ ore. Din creasta, directia se schimba brusc spre nord, paralel cu Jiul. Traseul trece numai prin padure, exact pe creasta. Reperam marcajul forestier (dunga rosie) pe arbori. Traversam dupa circa 300 m o poienita pe creasta (mici abrupturi), strabatem o zona plata, coborim citeva zeci de metri si reintram in padure. Trecem o noua sa, urmata de un virf mic si sosim in alta sa, mai adinca. De aici, urcusul se prelungeste pina in vf. Cheafa (1204 m alt.). La nord de virf coborim intr-o sa cu profil in forma de V (1114 m alt.), apoi urcam pina la liziera unei mari poieni (vest) cu splendide privelisti spre muntii Vilcan si defileul Jiului. Dupa circa 200 m reintram in padure, tot pe creasta, in urcus mai domol. Atentie! Se va evita poteca ciobaneasca ce coboara spre valea Strimbele (dreapta). Urmarim poteca pe curba de nivel tot pe versantul estic, pina la marginea unei poieni cu brusturi. La 300 m de liziera ne abatem din poteca la stinga si gasim hatase de oi care converg la stina situata linga peretii albi ai Pietrei Argelelor (1345 m alt.). Din dreptul stinei coborim catre dreapta, pina la obirsia piriului Pietrele Albe (izvor). Dupa un scurt popas trecem pe malul opus, intrind pe curba de nivel in poiana Vacariei, in apropiere de stina Valareanu (timp total de mers: 3¼ -3¾ ore). Putin mai sus, spre nord, se vede saua Argelelor (traseul 13). Mai departe ne vom calauzi de o ,,sosea' veche, acum napadita de iarba. Aceasta ocoleste pe la sud muntele Petriceaua, trece pe linga izvoarele Pirleele (apa de baut) si iese in golul muntelui, la est de vf. Petriceaua (1422 m alt.). In fata, spre est, se inalta vf. Recii (1468 m alt). Din saua Recii se poate cobori spre nord-est pe la izvorul Polatistei (refugiu silvic), iesind in caz de nevoie la drumul forestier Polatistea. In saua vestica parasim ,,soseaua' si de linga Taul Porcului scurtam pe poteca pe la nord de vf. Recii. Dupa circa 300 m regasim ,,soseaua' de creasta (acum mult mai vizibila). Priveliste larga spre culmile inalte ale Paringului. Ocolim izvoarele piriului Obirsia Polatistei, deasupra carora ,,soseaua' deseneaza mici serpentine, apoi intram in padure, mentinindu-ne pe creasta sau pe versantul nordic pina in saua Prisloapele (1286 m alt.). Iesim din padure in poiana unde se afla stina Prisloapele (1367 m alt), punct unde se termina ,,soseaua'; locul ei este preluat de o buna poteca ciobaneasca ce ne va conduce pina in vf. Paringul Mare. Mai departe vom urca cu efort tot mai mare spre inaltimi stincoase. De la stina reintram in padurea deasa. Traversam un firav cordon de brazi si ne strecuram pe culme, in lungul unui gol de munte care, dupa 30 minute, ne scoate la baza Ciocirliului Grivelor. In stinga, la citiva pasi, se afla stina Mormintul Florii (1555 m alt.), unde putem innopta sau putem gasi un loc pentru cort. Timp total: 6½ -7½ ore.
Partea a doua a traseului 12 se desfasoara numai in etajul subalpin si alpin. Ne improspatam provizia de apa pentru 4 ore. De la stina reluam urcusul pe mijlocul culmii, direct spre nord. Priveliste spre muntii Retezat si Vilcan. Dupa 150 m diferenta de nivel incepem ocolirea Ciocirliului Grivelor pe flancul estic, in urcus domol. Dupa mai bine de o ora de la stina sosim pe creasta, in saua Tapul (2000 m alt.). Inaintam pe platoul seii spre est si incepem un nou urcus spre vf. Tapul (2160 m alt.). Dupa 20 minute atingem acoperisul inalt al acestui virf care spre nord-est se uneste aproape fara sa cu vf. Mindra. Ocolim prin est un contrafort al Mindrei (la 2260 m - ramificatia traseului 15) si urcam chiar la vf. Mindra (2360 m alt.), de unde se vad bine versantii sudici ai Paringului si ai Vilcanului. Timp: 9-10 ore. In apropiere: piramida Gruiului, sirul de virfuri alpine pina dincolo de Mohorul, care ascund muntele Papusa si panglica soselei alpine spre Rinca (DN 67 C).
Traseul 12 continua direct spre nord, tot pe creasta. Traversam o sa inalta, ultima inaintea crestei principale (in dreapta - horn prapastios). Urmeaza ultimul urcus, care ne scoate dupa 3 -3½ ore de la stina pe cel de al cincilea pisc al muntilor romanesti, Paringul Mare (2519 m alt.). In acest punct intilnim si poteca de creasta, marcata cu banda rosie (traseele 2, 7, 15). Dupa un popas reluam traseul. Ne orientam spre est, in lungul crestei principale, pentru a urmari poteca marcata cu banda rosie (traseul 2). Coborim circa 20 minute o muchie puternic inclinata, cu abrupt pe stinga, pina in saua Gruiul (2305 m alt.), loc in care vom lasa poteca marcata (banda rosie) si ne vom abate la stinga, spre stina Rosiile. Din saua Gruiul urmeaza cea mai grea parte a traseului, accesibila doar turistilor cu o buna pregatire: o coborire (fara poteca si cu mar-caj in curs de executare) pe o panta inclinata, cu aspect de horn, mai ales in partea superioara. In caz de polei sau zapada, pericol de alunecare! Sur-prinsi de schimbarea vremii in urcus de la vf. Mindra in sus ne vom retrage la stina Mormintul Florii sau la stina Imbrei (traseul 15).
Din sa alegem hornul mijlociu, hornul vestic fiind mai dificil. Panta este foarte inclinata (30—40°) si acoperita cu iarba si pietris. Dupa circa 80 m diferenta de nivel, panta se domoleste, tinzind sa se aplatizeze in apropiere de lacul Mindra (2148 m alt.). In cale apar lespezi mari. Dupa 20 minute de la creasta sosim in dreapta lacului, pe un tapsan cu iarba, loc frecventat de caprele negre. De pe aceasta treapta glaciara trebuie sa coborim evitind un mare prag stincos ce bareaza caldarea spre nord. Acest lucru se poate face fie prin latura din dreapta noastra, fie prin cea din stinga. Prin stinga folosim la inceput o poteca ce se strecoara pe tapsanul cu iarba. Din marginea pravalisului coborim pe la baza peretelui, peste lespezi, dirijindu-ne treptat spre stinga, in jos, pina la piriul Mindra. De-a lungul lui coborim apoi la Lacul Lung (2005 m alt.), situat pe o treapta intermediara a imensei caldari. O alta varianta incepe de la capatul nordic al lacului Mindra si coboara pe un vilcel cu iarba, avind de aceasta data in dreapta stinca ce strajuieste pragul. Atingem astfel izvorul care coboara din lacul Mindra si care apare mai clar de sub lespezi in apropierea Lacului Lung. Din saua Gruiul pina la Lacul Lung: 20-30 minute in ambele variante.
Depasim lacul pe malul estic, pina la capatul sau nordic, unde facem un popas pe tapsanul de unde se vede lacul Rosiile (loc bun pentru cort). Coborim pe poteca ciobaneasca, pe linga marele abrupt Pontul Rosu, pentru a ajunge pe platforma unde se afla lacul Zanoaga Stinei. Traversam piriul care iese din lac, urmam un dimb situat la nord si sosim la stina Rosiile, in preajma careia putem sa instalam tabara (1925 m alt.).
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu