Ghe NICA-Blog: Satul Radosi-Valea Carpinis-Muntele Plasala-Saua Izvorul Cald *muntii Parang

marți, 12 martie 2013

Satul Radosi-Valea Carpinis-Muntele Plasala-Saua Izvorul Cald *muntii Parang

14. Satul Radosi - valea Carpinis - muntele Plasala - saua Izvorul Cald

Marcaj: triunghi albastru (in refacere)

Timp: 4½ -5 ore.

Traseu accesibil vara si iarna.

Pentru turistii foarte bine antrenati se poate combina traseul 14 cu traseul 15 de la Radosi, pe la izvorul Cald, pina la vf. Paringul Mare. Marcajul este degradat.
Din centrul satului Radosi (475 m alt.) parasim drumul modernizat DJ 665, urcind spre nord pe ulita, apoi pe drumul forestier Carpinis. Dupa 1,5 km iesim la Islaz, apoi trecem pe Dealul Fruntii. Urcam continuu pe interfluviu, avind la vest valea Carpinis si la est valea Cocarzeana Radosului. Dupa 4 km, drumul forestier se apropie de coasta pe valea Carpinisului, trece pe linga cheile Carpinisului (jos, pe stinga) si atinge valea Carpinis (la 805 m alt.). Dupa ce trecem pe malul drept, lasam in stinga o ramificatie a drumului forestier care se intoarce tot pe coasta spre sud, intrind pe valea Capra. Traseul nostru urmareste drumul forestier in sus, pe valea Carpinis. Dupa 6,5 km de la plecare lasam in stinga o ramificatie spre valea Tiganul, iar dupa 9 km de la plecare sosim linga cabana I.F. Botul Piscului (1040 m alt.). Timp: 2¼ ore. In apropiere, patul ingust al vaii se imparte in doua: la nord-vest izvorul Carpini-sul, iar la nord izvorul Plasala sau Plasele. Interfluviul dintre acestea este muntele Plasala. Ca sa ajungem la Stina lui Balan de pe muntele Plasala avem doua posibilitati: drumul de tractor care urca pe valea Carpinis si apoi se abate in serpentine pe muntele Plasala, atingind muchia Plasala la 1420 m alt.; drumul de tractor care urca pe valea Plasala, apoi se dirijeaza pe muntele Plasala, unindu-se cu drumul amintit mai sus. Marcajul este rar, iar traseul este brazdat de poteci si drumuri de tractor care pe ceata pot deruta. Reperul principal ramine mijlocul culmii. Trecem de stina, depasind firava limita a padurii de fag, si urcam constant pe directia nord-nord-vest. Ajungem la poteca ciobaneasca ce vine din stinga, angajindu-se pe versantul sud-estic al voluminosului munte Molidvis. Atentie! Poteca marcata cu cruce rosie (traseul 15) ocoleste pe la nord vf. Molidis (1758 m alt.) si iese in saua Izvorul Cald (1620 m alt.). Pentru jonctiunea cu aceasta ocolim in urcus pe versantul sud-estic muntele Molidvis. Poteca se lasa putin in directia nord, unde se afla ravena Izvorul Cald (1575 m alt). Dupa alimentarea cu apa urcam la vest, in saua Izvorul Cald. Atentie! Portiunea de la izvor pina in sa nu este marcata. In acest punct fie ca instalam tabara, fie ca revenim la Radosi pe acelasi traseu (3½ -4½ ore), fie intram pe traseul 15 spre Stancesti (3½ -4 ore) sau spre vf. Paringul Mare (7-8 ore).
Sursa:scrigroup.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;