15. Stina Rosiile - saua Gruiul - vf. Paringul Mare - saua Groapa - saua Izvorul Cald - muntele Molidvis - muntele Muncel - dealul Pastaia -satul Stancesti
Marcaj: Stina Rosiile - saua Gruiul (punct rosu - in curs de marcare); saua Gruiul - vf. Paringul Mare (banda rosie); vf. Paringul Mare - Stancesti (cruce rosie - in curs de refacere); vf. Paringul Mare - ramificatia Tapul (punct rosu).
Timp: 10¾ -12¾ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Acest traseu este recomandat celor care vor sa iasa din centrul masivului spre sud. Pina la refacerea si indesirea marcajelor vom folosi descrierea detaliata si harta.
Punctul de plecare este locul de tabara din preajma stinei Rosiile (1925 m alt.), unde am sosit venind pe unul dintre traseele 2 ( + 12), 11, 12, 28, 29. De pe morena inierbata coborim pe linga stina, pe partea dreapta, avind grija sa ocolim mlastinile de pe fundul caldarii Zanoaga Stinei. Observam resturile unui avion prabusit; lasind in dreapta poteca spre culmea Slivei (traseul 11), traversam caldarea pe la nord de lacul Zanoaga Stinei si incepem sa urcam poteca pe linga Pontul Rosu. Toate potecile se rinduiesc spre Lacul Lung (2005 m alt.), unde ajungem dupa 15-20 minute. In stinga se adinceste caldarea laterala a lacului Rosiile, iar pe dreapta se ridica muchia Pontului Rosu. Daca urmarim poteca ciobanilor care urca pe linga piriul Mindra, iesim prin dreapta abruptului la nivelul lacului Mindra (2150 m alt.), situat la cea mai mare altitudine din muntii Paring. In partea de sud se adinceste saua Gruiul, prin care trebuie sa iesim pe creasta. Trecem pe linga lac, dirijindu-ne spre stinga, si incepem urcusul pe linga latura estica a fundului de caldare. Dupa un urcus sustinut pe panta mare ajungem sub sa, in fata a doua hornuri (cel din stinga este mai accesibil). Panta foarte mare din horn (30-40°) este acoperita cu iarba si pietris alunecos. Dupa circa 80 m diferenta de nivel razbatem pe creasta, in saua Gruiul (2305 m alt.), la poteca marcata cu banda rosie (traseele 2, 7). Timp: l½ -1¾ ora. Pornim la dreapta pe creasta, pe muchia puternic inclinata care, dupa 35-40 minute, ne scoate pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Amanunte la traseul 7. Incepem lunga coborire direct spre sud, pe piciorul povirnit. Pe dreapta se formeaza caldarile Surpatei, iar pe stinga ravenele de la izvorul Gilortului. Trecem printr-o mica sa (2310 m alt.), apoi poteca se strecoara pe la est de vf. Mindra (2360 m alt.). La circa 2250 m alt. apare o prima ramificatie: in dreapta coboara spre muntele Tapul poteca traseului 12 (punct rosu), iar spre sud-sud-est, pe muchie, poteca traseului nostru. Coborim pe piciorul Mindrei pina in saua Mindra (2055 m alt.), avind pe stinga un mic circ inierbat. Ceva mai sus de sa se desprinde spre dreapta o importanta poteca ciobaneasca ce se uneste cu poteca traseului 12 sub vf. Ciocirliul Grivelor. Noi coborim pe directia sud-sud-est, trecem peste micul platou al virfului cu cota 2062 m (Cracul Mindrei) si, inainte de a ne afunda in saua Tartarau (1930 m alt.), urmam poteca mare care se lasa piezis in caldarusa inierbata, cu izvoare, de pe flancul estic. Linga izvor atingem cota 1760 m. Timp: 4 -4½ ore.
In dreapta se intinde muntele Tartarau (alt. max. 1960 m), pe care poteca il ocoleste prelung pe la est. Urcam putin pina pe muchia lui estica, la Grui (1800 m alt.), si lasam in stinga poteca spre stina Grui. Din virful pantei la Grui coborim usor de-a lungul versantului estic, traversind muntele Groapa (denumire data muchiei sudice a virfului Tartarau). Coborim continuu si revenim pe culmea principala in saua Groapa sau Groapa lui Purcel (1573 m alt.), cu izvoare pe versanti. Aici luam contact cu liziera padurii. In sa se afla o mare raspintie de poteci. Spre nord-vest se vede poteca de pe flancul vestic, care ocoleste vf. Tartarau pe varianta. Spre nord-est trece un drum ciobanesc spre izvorul Tartarau si valea Gilortului. Spre sud-vest, poteca ce duce la stina Voisanul (eventual loc de adapost, distanta circa 400 m). Spre sud-est, poteca noastra, care intra in padure pe flancul estic al imensului munte Voisanul. Din saua Groapa urmarim poteca si marcajul rar si vechi din padure, iesind din nou la gol in tufarisuri de ienupar. Trecem pe la ripa izvorului Macaria-vest (1625 m alt.), lasind in stinga o poteca ce coboara spre Izvorul Cald si spre stina Florile Albe. Pe poteca mare revenim la sud de vf. Voisanul (alt. max. 1734 m), in saua Voisanul, unde se incruciseaza potecile ducind spre flancul vestic. Pastram directia sud, exact pe culme, trecem peste un mic virf cu stive de lespezi (1638 m alt.) si ajungem intr-o sa plata, cu teren mlastinos (1620 m alt.), in dreptul Izvorului Cald, a carui ripa este jos, in stinga, linga liziera (1570 m alt.) (traseul 14). Timp: 5¾ -6½ ore. Cei ce doresc sa coboare in Radosi pot urmari traseul 14 (in sens invers).
Din saua plata, loc de raspintie a mai multor poteci si a unor urme de drum de tractor, incepem ocolul virfului Molidvis (alt. max. 1758 m) pe la nord; poteca marcata urmeaza liziera nordica la 1700 m alt. si iese din nou pe creasta (1685 m alt.). Coboara din poiana chiar pe muchie si la circa 1550 m alt. intra tot pe muchie (vest-sud-vest) in padure. Iesim repede in poiana Fintina Untului. In drum se afla o mica balta. Stina in apropiere. Ramificatie la stinga spre valea Blahnita. Din vf. Fintina Untului (1575 m alt.) coborim tot prin poiana in saua Brusturelul Mare (1340 m alt.). Trecem peste vf. Brusturelul Mare (1383 m alt.), depasim saua Brusturelul Mic (1350 m alt.), patrunzind in Poienita Muncelului (1496 m alt.). Timp: 7½ -8½ ore. In poiana ajunge un drum forestier care vine din valea Sadisorului (vest) si coboara in Crasna (sud). Pe Muncel, poteca insoteste drumul circa 600 m spre sud-vest, pina in saua Muncelul-sud (1430 m alt.). De aici, coboara in valea Sadurelului, iar poteca traseului nostru ramine pe culme. Trecem peste o succesiune de mici virfuri care formeaza culmea Urma Boului si ajungem pe un platou mocirlos, cu o balta cunoscuta sub numele de Chiciura Mocirlei. Aici, poteca se desparte in trei directii: spre sud-est catre comuna Crasna; spre sud in satul Larga; spre sud-vest la vf. Pastaia. Ultima a fost aleasa de marcatori pentru iesirea in Stancesti. Patrundem in padure, coborind continuu pe muchie. Trecem prin saua Fintina Oii (870 m alt.). Poteca lasa o ramificatie pe creasta (spre sud-vest, in directia satului Arseni) si coboara pe la est de vf. Pastaia (909 m alt.), oferindu-ne doua variante. Una urmeaza poteca pina in sat, alta conduce la stinga, in vale, la drumul forestier Plesita; pe acest drum ajungem (dupa 10-15 minute) tot in Stancesti.
Ca sa ajungem la statia I.T.A. Musetesti strabatem satul Stancesti (500 m alt.) spre est, apoi coborim pe soseaua de pe Valea Mare inca 4 km, pina la Consiliul Popular Musetesti.
Sursa:scrigroup.com
Marcaj: Stina Rosiile - saua Gruiul (punct rosu - in curs de marcare); saua Gruiul - vf. Paringul Mare (banda rosie); vf. Paringul Mare - Stancesti (cruce rosie - in curs de refacere); vf. Paringul Mare - ramificatia Tapul (punct rosu).
Timp: 10¾ -12¾ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Acest traseu este recomandat celor care vor sa iasa din centrul masivului spre sud. Pina la refacerea si indesirea marcajelor vom folosi descrierea detaliata si harta.
Punctul de plecare este locul de tabara din preajma stinei Rosiile (1925 m alt.), unde am sosit venind pe unul dintre traseele 2 ( + 12), 11, 12, 28, 29. De pe morena inierbata coborim pe linga stina, pe partea dreapta, avind grija sa ocolim mlastinile de pe fundul caldarii Zanoaga Stinei. Observam resturile unui avion prabusit; lasind in dreapta poteca spre culmea Slivei (traseul 11), traversam caldarea pe la nord de lacul Zanoaga Stinei si incepem sa urcam poteca pe linga Pontul Rosu. Toate potecile se rinduiesc spre Lacul Lung (2005 m alt.), unde ajungem dupa 15-20 minute. In stinga se adinceste caldarea laterala a lacului Rosiile, iar pe dreapta se ridica muchia Pontului Rosu. Daca urmarim poteca ciobanilor care urca pe linga piriul Mindra, iesim prin dreapta abruptului la nivelul lacului Mindra (2150 m alt.), situat la cea mai mare altitudine din muntii Paring. In partea de sud se adinceste saua Gruiul, prin care trebuie sa iesim pe creasta. Trecem pe linga lac, dirijindu-ne spre stinga, si incepem urcusul pe linga latura estica a fundului de caldare. Dupa un urcus sustinut pe panta mare ajungem sub sa, in fata a doua hornuri (cel din stinga este mai accesibil). Panta foarte mare din horn (30-40°) este acoperita cu iarba si pietris alunecos. Dupa circa 80 m diferenta de nivel razbatem pe creasta, in saua Gruiul (2305 m alt.), la poteca marcata cu banda rosie (traseele 2, 7). Timp: l½ -1¾ ora. Pornim la dreapta pe creasta, pe muchia puternic inclinata care, dupa 35-40 minute, ne scoate pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Amanunte la traseul 7. Incepem lunga coborire direct spre sud, pe piciorul povirnit. Pe dreapta se formeaza caldarile Surpatei, iar pe stinga ravenele de la izvorul Gilortului. Trecem printr-o mica sa (2310 m alt.), apoi poteca se strecoara pe la est de vf. Mindra (2360 m alt.). La circa 2250 m alt. apare o prima ramificatie: in dreapta coboara spre muntele Tapul poteca traseului 12 (punct rosu), iar spre sud-sud-est, pe muchie, poteca traseului nostru. Coborim pe piciorul Mindrei pina in saua Mindra (2055 m alt.), avind pe stinga un mic circ inierbat. Ceva mai sus de sa se desprinde spre dreapta o importanta poteca ciobaneasca ce se uneste cu poteca traseului 12 sub vf. Ciocirliul Grivelor. Noi coborim pe directia sud-sud-est, trecem peste micul platou al virfului cu cota 2062 m (Cracul Mindrei) si, inainte de a ne afunda in saua Tartarau (1930 m alt.), urmam poteca mare care se lasa piezis in caldarusa inierbata, cu izvoare, de pe flancul estic. Linga izvor atingem cota 1760 m. Timp: 4 -4½ ore.
In dreapta se intinde muntele Tartarau (alt. max. 1960 m), pe care poteca il ocoleste prelung pe la est. Urcam putin pina pe muchia lui estica, la Grui (1800 m alt.), si lasam in stinga poteca spre stina Grui. Din virful pantei la Grui coborim usor de-a lungul versantului estic, traversind muntele Groapa (denumire data muchiei sudice a virfului Tartarau). Coborim continuu si revenim pe culmea principala in saua Groapa sau Groapa lui Purcel (1573 m alt.), cu izvoare pe versanti. Aici luam contact cu liziera padurii. In sa se afla o mare raspintie de poteci. Spre nord-vest se vede poteca de pe flancul vestic, care ocoleste vf. Tartarau pe varianta. Spre nord-est trece un drum ciobanesc spre izvorul Tartarau si valea Gilortului. Spre sud-vest, poteca ce duce la stina Voisanul (eventual loc de adapost, distanta circa 400 m). Spre sud-est, poteca noastra, care intra in padure pe flancul estic al imensului munte Voisanul. Din saua Groapa urmarim poteca si marcajul rar si vechi din padure, iesind din nou la gol in tufarisuri de ienupar. Trecem pe la ripa izvorului Macaria-vest (1625 m alt.), lasind in stinga o poteca ce coboara spre Izvorul Cald si spre stina Florile Albe. Pe poteca mare revenim la sud de vf. Voisanul (alt. max. 1734 m), in saua Voisanul, unde se incruciseaza potecile ducind spre flancul vestic. Pastram directia sud, exact pe culme, trecem peste un mic virf cu stive de lespezi (1638 m alt.) si ajungem intr-o sa plata, cu teren mlastinos (1620 m alt.), in dreptul Izvorului Cald, a carui ripa este jos, in stinga, linga liziera (1570 m alt.) (traseul 14). Timp: 5¾ -6½ ore. Cei ce doresc sa coboare in Radosi pot urmari traseul 14 (in sens invers).
Din saua plata, loc de raspintie a mai multor poteci si a unor urme de drum de tractor, incepem ocolul virfului Molidvis (alt. max. 1758 m) pe la nord; poteca marcata urmeaza liziera nordica la 1700 m alt. si iese din nou pe creasta (1685 m alt.). Coboara din poiana chiar pe muchie si la circa 1550 m alt. intra tot pe muchie (vest-sud-vest) in padure. Iesim repede in poiana Fintina Untului. In drum se afla o mica balta. Stina in apropiere. Ramificatie la stinga spre valea Blahnita. Din vf. Fintina Untului (1575 m alt.) coborim tot prin poiana in saua Brusturelul Mare (1340 m alt.). Trecem peste vf. Brusturelul Mare (1383 m alt.), depasim saua Brusturelul Mic (1350 m alt.), patrunzind in Poienita Muncelului (1496 m alt.). Timp: 7½ -8½ ore. In poiana ajunge un drum forestier care vine din valea Sadisorului (vest) si coboara in Crasna (sud). Pe Muncel, poteca insoteste drumul circa 600 m spre sud-vest, pina in saua Muncelul-sud (1430 m alt.). De aici, coboara in valea Sadurelului, iar poteca traseului nostru ramine pe culme. Trecem peste o succesiune de mici virfuri care formeaza culmea Urma Boului si ajungem pe un platou mocirlos, cu o balta cunoscuta sub numele de Chiciura Mocirlei. Aici, poteca se desparte in trei directii: spre sud-est catre comuna Crasna; spre sud in satul Larga; spre sud-vest la vf. Pastaia. Ultima a fost aleasa de marcatori pentru iesirea in Stancesti. Patrundem in padure, coborind continuu pe muchie. Trecem prin saua Fintina Oii (870 m alt.). Poteca lasa o ramificatie pe creasta (spre sud-vest, in directia satului Arseni) si coboara pe la est de vf. Pastaia (909 m alt.), oferindu-ne doua variante. Una urmeaza poteca pina in sat, alta conduce la stinga, in vale, la drumul forestier Plesita; pe acest drum ajungem (dupa 10-15 minute) tot in Stancesti.
Ca sa ajungem la statia I.T.A. Musetesti strabatem satul Stancesti (500 m alt.) spre est, apoi coborim pe soseaua de pe Valea Mare inca 4 km, pina la Consiliul Popular Musetesti.
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu