marți, 7 mai 2013

Cabana Obarsia Lotrului-Valea Lotrului-Saua Huluzul-Vf.Coasta lui Rus-Saua Piatra Taiata-Lacul Calcescu-Valea Lotrului-Cabana Obarsia Lotrului *muntii Parang


26. Cabana Obirsia Lotrului - valea Lotrului - saua Huluzul – vf. Coasta lui Rus - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu - valea Lotrului - cabana Obirsia Lotrului

Marcaj: Cabana Obirsia Lotrului - ramificatia Huluzul (cruce rosie); ramificatia Huluzul - saua Huluzul (nemarcat); saua Huluzul - saua Piatra Taiata (banda albastra); saua Piatra Taiata - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie)                          

Timp: 9½ -11½ ore.                                              

Traseu nerecomandabil iarna.


Traseele 26 si 27 prilejuiesc vizitareo vaii superioare a Lotrului, cu cununa de culmi, piscuri si sei. Prima parte a traseului, adica tronsoanele cabana Obirsia Lotrului - ramificatia Huluzul (1¼ ora) si ra-mificatia Huluzul - saua Huluzul (1½ ora), este descrisa in cadrul traseului 25.
Din saua Huluzul (1825 m alt.) pornim pe creasta spre sud, urcind pe golul muntelui Coasta lui Rus (Mica). Padurea ramine tot mai jos, iar in preajma potecii mijesc stincarii marunte. La contactul cu cris-talinul apar formatii calcaroase, un relief carstic pregnant. Traseul nostru se mentine pe cumpana apelor Lotru-Jiet si urmareste in urcus culmea ce devine platou la circa 1920 m alt. Este vf. Coasta lui Rus Mica (1945 m alt.). Poteca ciobaneasca se lasa la est de virf si coboara in valea Gauri. Traseul nostru ar trebui sa ia directia sud-vest, dar pentru un bun punct de orientare si pentru o excelenta priveliste a Paringului vom atinge punctul cu baliza de la cota 1945 m. Inconjurat pe doua laturi (est si sud) de abrupturi, acest bastion pare suspendat deasupra caldarii Gauri, larg tinut carstic, o exceptie a pei-sajului din Paring. Amanunte asupra acestor locuri sint redate la traseul 28. Din punctul cu baliza pornim spre vest, pe platou. Ajungem la liziera padurii de jnepeni care bareaza creasta spre stinga. Mergem de-a lungul lizierei, trecem printr-un loc mocirlos, apoi pe linga mici izvoare. Dupa circa 250 m descoperim in stinga bresa prin care se strecoara poteca ciobanilor. Pina aici am mers spre vest; acum, directia este est-sud-vest. Dupa circa 250 m ajungem in dreptul unei ripe partial inierbate traversata de poteca si care coboara in caldare la dreapta. Aici vine si poteca de la stina din caldarea Zanoaga Coastei lui Rus. Pe acest sector, marcajul proaspat este completat cu numeroase momii. Daca dupa cei 250 m de la izvorul amintit pierdem intrarea in bresa, continuam mersul pe linga liziera jnepenilor, coborind putin pina cind, inconjurind spre stinga, intilnim poteca ce urca de la stina Zanoaga Coastei lui Rus. Urcind si noi prin culoarul cu poteca, dupa circa 30 m diferenta de nivel ajungem in poteca de pe curba de nivel.
Din punctul de jonctiune al celor doua variante pornim in urcus usor. Poteca se vede la distanta, in poienite. Dupa circa 150 m ajungem intr-o poienita prin care urcam putin si iesim pe platoul culmii principale (marcaje si momii). Culoarul este mai lung si se indreapta, printre jnepeni, spre sud-vest. Traversam alta poienita (momii) si dupa inca o portiune cu jnepeni (momii) iesim brusc in poiana care adaposteste splendidul lac Ciobanul sau Iezerul Pietros (1980 m alt.). Timp: 4½ -5 ore.
Dupa un popas pornim in urcus. Jnepenii lasa o rariste in partea de sud-vest a poienii si dupa citeva zeci de metri de urcus lasam in urma tufarisurile. Mai lasam in dreapta o poteca spre caldarea Gheresul si urcam pant iute a muntelui Pietrele. Dupa un urcus prelung pe directia sud-vest atingem coltul ascutit al vfrfului Pietrele (2155 m alt.), strajer al caldarii Murgoci. De aici inainte, traseul capata un aspect alpin spectaculos. Alegem unul dintre sirurile de lespezi, pe care pasim cu mult curaj si ajungem la Sezatoarea Ursilor, un grup de ace cu forme ciudate, aparate spre est de Sfinxul Sezatorii. Priveliste frumoasa spre Gheresul si Paringul Mare. Ne cataram pe lespezi si sosim pe piscul Gauri (2244 m alt.). Mohorul, Setea Mare, Piatra Taiata, Coasta lui Rus, Iesul, Gheresul, Paringul Mare, Cirja se insira intr-un exceptional joc de forme. La picioarele noastre se asterne larga caldarea Gauri, cu doua lacuri mici si sarace in apa. Timp: 5 -5½ ore.
De aici spre sud, creasta alpina Gauri este ingusta, dar mai putin accidentata. Coborim comod pe acest ,,pod' intins intre caldarile Gauri si Gheresul, pina in Curmatura Tiganului (2220 m alt.). Inainte de aceasta se pot observa scochine. In fata se ridica vf. Coasta lui Rus (Mare) ca un cos vulcanic. Urcusul este scurt, dar greu. Dupa o mica bariera stincoasa, usor de ocolit, ajungem pe triconfiniu. Cu cei 2301 m ai sai, vf. Coasta lui Rus (Mare) se ridica brusc din adinca sa Gheresul (2113 m alt.) si se leaga printr-o perdea de stinci cu Piatra Taiata (2299 m alt.). De la un virf la celalalt, trecerea pe creasta se face usor. Dupa grupul de stinci La Foi de pe vf. Piatra Taiata coborim mai mult pe pajistea presarata cu lespezi pina in saua Piatra Taiata (2251 m alt.), la jonctiunea traseului nostru (banda albastra) cu poteca marcata cu banda rosie si la inceputul potecii marcate cu cruce rosie. Timp: 6 –6¾ ore.
Prin acest punct trec traseele 2, 3, 6, 7, 28. Pentru saua Piatra Taiata - lacul Calcescu vezi traseul 2. Timp total pina la lacul Cilcescu: 6½ -7¼ ore (cruce rosie).
De la iesirea piriului din lacul Cilcescu traversam apa pe lespezi, lasind in dreapta, pe contur, poteca traseelor 27 si 28 (triunghi rosu) si coborim pe malul drept (cruce rosie). Trecem prin desisurile de jnepeni. La marginea treptei glaciare patrundem prin stinga, printr-o deschizatura taiata in stinci si jnepeni. Trecem piriul Cilcescu pe malul sting si coborim pe linga cascade 10 minute, pina pe o pajiste neteda, cu stincarii risipite. Ne aflam in caldarea inferioara (circa 1780 m alt.) unde comunica cele doua caldari vecine, Zanoaga Mare si Cilcescu. Trecem pe malul drept al piriului, lasam in stinga confluenta Cilcescu - Zanoaga Mare (1756 m alt.) si coborim putin pe malul drept al piraielor unite. Lasind in urma un trunchi de zimbru si inainte de primii molizi ajungem la o ramificatie importanta. Varianta pe valea Lotrului (traseul 26) trece pe malul sting, iar cea spre lacul Iezer (traseul 20) ramine pe malul drept.
Din ramificatie trecem prin ripa adinca peste apa piriului Cilcescu. Loc dificil de traversat in timpul apelor mari. Iesim din ripa si urmam poteca marcata care coboara continuu prin poiana cu bradet. Intram in padurea deasa si coborim cu atentie pe poteca ce serpuieste printre lespezi si ajunge linga firul ingust si adinc al Lotrului. Poteca se apropie de jgheabul riului. Se aude zgomotul Cascadei Dracului, in care Lotrul se arunca limpede si spumos peste praguri inalte de piatra. Ceva mai jos de cascada, poteca coboara la riu; trecem puntea la circa 1600 m alt. si urcam pe malul drept, intr-un luminis cu mocirle (1615 m alt.). Aici se afla capatul drumului forestier Gauri - Lotru. Acesta traverseaza torentul Petreasa, apoi pe cel al Carbunelui I si se alatura Lotrului. Trecem apa pe pod (1490 m alt.) si ajungem din nou pe malul sting, mai jos de gura vaii Gauri. Timp: 7½ -9 ore. In apropiere, pe stinga, se afla intrarea deosebit de discreta a traseului 28 spre caldarea Gauri.
De acum, traseul este mult mai usor. Dupa o portiune de drum pe linga apa Lotrului, intr-o lunca pitoreasca, soseaua se departeaza, urcind pe coasta. Trecem un podet si pe dreapta, in padure, observam un mic lac. Soseaua mai urca putin si se stabileste la nivel intr-o poiana. Continuam parcursul pe sosea, prin padure. In curind ajungem la serpentina de la 1440 m alt, la ramificatia drumului de tractor Huluzul. Timp: 8½ -10½ ore. Putem instala bivuacul cu 300 m mai departe, linga cabana I.F. Gauri. Daca dorim sa ajungem la cabana Obirsia Lotrului refacem cei 5 km parcursi la inceputul acestui traseu, mergind la vale pe drumul forestier Gauri, apoi pe DN 67 C (inca 1½ ora).
Sursa:scrigroup.com


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu