Noi măsuri impotriva ţăranilor
de Cicerone Ionitoiu
#7
Cu ocazia aniversării a 14 ani de când ruşii ne-au ocupat ţara şi pentru a se asigura liniştea pe timpul retragerii "binefăcătorilor" Gheorghiu-Dej a dispus înăsprirea măsurilor contra "chiaburimii" prin intensificarea ritmului colectivizării agriculturii.
O PRIMA RIPOSTĂ
In comuna Oveselu de pe pârâul Cerna afluent al Olteţului, aşezat lângă com. Măciuca, preşedintele sfatului a început să ia măsuri de a obliga mărirea numărului înscrierilor. Ţăranul Orbu C. Gheorghe, născut: pe 25-06-1915 1-a atenţionat şi i-a arătat la ce se poate aştepta pentru activitatea desfăşurată, pe preşedintele colectivului Popa Alexandru. Acesta 1-a reclamat securităţii care 1-a arestat, pe 18 Oct. 1958, chinuit şi înscenat un proces condamnându-1 8 ani.
ÎMPOTRIVIRI LA SCHIMBAREA TERENURILOR
In comuna Mitoc-Săveni din jud. Suceava, colectivul a luat pământul oamenilor şi le-a dat în schimb alte terenuri mai proaste. Ţăranul Mazilu I. Gheorghe născut în 1926, nu a acceptat şi când tractoriştii au venit pe 15 Octombrie 1958 să îi are pământul pentru colectiv, s-a opus nepermiţând aratul şi spunându-le că va face ca în 1907 şi că acum e mai rău ca atunci. Securitatea l-a arestat şi condamnat la 7 ani prin Sent. nr. 187/20-03-1959.
ŞI LA CRIVEŞTI-PAŞCANI ACELEAŞI ÎMPOTRIVIRI
In Octombrie 1958 tractoarele au fost oprite şi la Criveşti de către ţăranul Frija Vasile, născut în 1906, tată a 7 copii. Unul din copii s-a culcat înaintea tractorului ca să nu are. Alţi ţărani i-au luat apărarea. Au fost mai multe arestări şi securitatea Iaşi a înscenat un proces, fiind condamnaţi prin Sent. 404 din 15-07-1959.
Frija Vasile a făcut o sesizare şi CC al PMR. A fost condamnat 18 ani. Printre inculpaţi s-au mai numărat: Dumitriu Nicolae, Pintilie Ioan, Rusu Vasile, ş.a.
ŞEDINŢĂ FURTUNOASĂ LA RUSĂNEŞTI - BALŞ
Pe 20 Decembrie 1958 colectivul din comuna Rusaneşti a convocat adunare generală pentru discutarea planului de contractări pe anul 1959. Dar nu era vorba de discuţie ci de impunerea unui plan dictat de sus fără să ţină cont de posibilităţile satului. S-au produs discuţii tari, mulţi declarându-se că nu sunt de acord cu acest plan. Dar securitatea sesizată nu a reţinut decât pe Bica Oprea ca "agitator" şi pe Defta L. Iacob ca "instigator". Acesta din urmă după ce a primit o bătaie bună, a fost trimis în judecată pe baza unei înscenări şi Trib mil. Craiova 1-a condamnat la 9 ani închisoare, iar cetăţenii au rămas cu planul împus.
ŞEDINŢA CU SCANDAL şi IN COM. VRATA-CUJMIR
Tot în luna Decembrie 1958 s-a convocat adunarea generală a colectivului pentru discutarea planului şi a situaţiei grele a întovărăşirii. S-a amestecat şi preşedintele Sfatului popular. Lumea a început să vocifereze şi s-a cerut ca să fie dat afară din şedinţă.
Datorită nemulţumirilor din ce în ce mai mari ţăranii au cerut ca să nu se mai prezinte la lucru şi unele voci au spus că mai bine este să se retragă cu pământul din colectiv. Sesizată securitatea, a hotărît după indicaţiile din comună câ vinovat este Gâscă D. Florea, născut în 1899, care fusese legionar în 1940, şi după ce l-au arestat şi chinuit la securitatea din Craiova, i s-a înscenat şi lui un proces prin care Trib. Mil. Craiova l-a condamnat la 7 ani. Pedeapsa a fost pronunţată când focul revoltelor cuprinseseră această regiune din vestul judeţului Dolj, dar oamenii locului nu s-au lăsat impresionaţi şi au continuat protestele împotriva colectivizării forţate.
ANDREEŞTI
Comună aşezată la confluenţa pârâului Vladimir cu Gilortu în jud. Gorj şi-a manifestat refuzul înscrierii în colectiv. Pentru a înspăimânta pe ţărani securitatea a arestat pe 5 Oct. 1958 pe Chiliban Gheorghe, fost şef de cuib legionar şi pe Crăciun Vasile învinuindu-i că au instigat lumea. Au primit câte 8 ani.
ŞIPOT
Situată la circa 12 km. sud de com. Andreeşti, pe Gilort, a cunoscut şi ea împtrivirea. Securitatea a arestat pe 28 Dec. 1958 pe agronomul Stoicheci Stan învinuindu-l de instigarea ţăranilor şi condamnându-l la 6 ani, cu menţiunea că a fost legionar.
COMUNA FOCURI, RAION TG. FRUMOS
Ţăranii acestor locuri erau adversari înverşunaţi ai colectivizării. In plină campanie de dus grâul la arie, pe 16 Iulie 1958 securitatea a arestat pe preotul din comună, Popa M. Mihai învinuindu-l că s-a întâlnit la locuiţa lui Cotoveanu Petru din Leţcani şi au discutat împotriva regimului. Motivul era că refuzase să fie o curea de "transmisie" a măsurilor guvernului. Condamnat la 12 ani prin Sent. 805/30 Dec. 1958 a fost şi un motiv de presiune asupra ţăranilor.
DUPĂ UN SECOL
La o suta de ani dela Unirea Principatelor, studenţii şi taranii în loc să se bucure au fost şi unii şi alţii înlănţuiţi. Arestările s-au ţinut lanţ şi pentru unii şi pentru alţii. Impreună se vor găsi sub asupritoarea muncă de exterminare.
Activiştii de partid, mai mult veniţi de aiurea, au pus ochii pe comuna Aurel Vlaicu din Câmpul Pâinii de pe cursul mijlociu al Mureşului. Şi nu i-au lăsat pe ţărani să le tihnească sărbătorile Crăciunului din 1959, care băteau la uşă. După ce i-au secătuit cu cotele, pe o parte i-a înscris întovărăşie, puiul colectivului, şi apoi la colectiv. Presiunea a fost mare. Care nu voiau, îi suia în maşină, le punea pătura-n cap şi-i plimba până-i sătura de bătaie. Au fost şi dintre aceştia, dar Crăciunul l-au petrecut, unii la securitatea din Deva, alţii la Cugir.
Din toate satele Hunedoarei se găseau acolo şi ce mai chinuri au îndurat, nu numai ei dar şi familiile. Cosmin Budeancă a făcut un studiu foarte interesant după declaraţiile victimilor: Bota Maria, Barbulea Mărioara, Şerban Toma, Nistor Alexandru, Ştefan Lazăr, Ştefan Silviu - Iosif, Victor Isac s.a.
Printre localităţile judeţului care au cunoscut urgia au fost multe, dar să amintim câteva: Balomir, Bacăinţi, Cioara, Cugir, Peschiţ, Şibot, Vinerea, Aurel Vlaicu... Această teroare a mers mână în mână cu o altă înscenare a securităţii în care au fost intruse 80 de persoane, în majoritate ţărani şi unde s-au pronunţat 5 condamnări la moarte.
COMUNA GÂNGIOVA
Aşezată în sudul jud. Dolj aproape de vărsarea Jiului în Dunăre după colectivizarea forţată activiştii au venit să ia vitele oamenilor din bătătură. S-au iscat nemulţumiri şi pentru a îngrozi pe ţărani, căutând "instigatori" au găsit pe Dudă Ion care fusese şef de garnizoană în 1941, l-au arestat, torturat şi i-a adus un martor colectivist (Preda Ştefan) şi l-au condamnat pe 2 Feb. 1959 pe Duda Ion la 8 ani temniţă. Şi lumea a dus vitele iar Duda Ion de la securitate a plecat în lăsările de exterminare din Bălţile Dunării.
CERERE OFICIALĂ DE IEŞIREA DIN G.A.C.
Pe 1 Feb. 1959 ţăranii din com. Condrea de pe Siret, în reg. Galaţi au adunat semnături şi s-au adresat Consiliului de Miniştri cerând ieşirea din gospodăria agricolă. Dar răspuns n-au primit niciodată.
Această dorinţă era unanimă. Dovadă că aproape concomitent, fraţii lor din comuna Vlădaia-Mehedinţi s-au adunat la Sfatul popular solicitând cu insistenţă restituirea cererilor de intrare în gospodărie. Insistenţa a fost aşa de mare că ţăranii minţiţi au intrat în Sfat după primar şi incidentele au fost potolite prin intervenţia brutală a miliţiei şi securităţii care au procedat la arestări ca să sperie lumea. Comuna Vlădaia se găsea în raionul Vânjul Mare.
Tot în cursul lunii februarie 1959 manifestaţie împotriva colectivului a avut loc şi în com. Goicea, raion Segarcea, lângă lacul Bistreţ. De aici ca instigatori au fost arestaţi Drăgoi I. Nicolae (n. 1909) fost membru PNL şi condamnat 4 ani, şi Dincă I. Ştefan (1919), condamnat 10 ani, ca fost legionar.
Şi în com. Radovan din raion Segarcea s-au produs discuţii aprinse pentru ieşirea din colectiv, tot în luna Februarie şi a fost arestat ţăranul Duţa D. Gheorghe (n. 1910) căruia i-au dat 8 ani şi după chinurile securităţii din Craiova a ajuns în Bălţile Dunării.
Nemulţumirile din Oltenia merg braţ la braţ cu cele din Moldova. După modelul din com. Condrea şi ţăranii din com. Umbrăreşti-Galaţi fac cerere la Consiliul de Ministri. Este arestat Druţă Nicolae ca instigator şi condamnat 9 ani
prin Sent. 705/27-02-1959. Pe 16 Februarie 1959 izbucnesc nemulţumirile şi în com. Deleni din jud. Bacău.
DIN NOU OLTENIA IN FLĂCĂRI
Durerile după chinurile suferite în Ianuarie au mocnit şi au răbufnit cu putere chiar de la 1 Martie 1959. Totul a pornit de la adunarea generală a G.A.C-ului ţinută în aceeaşi zi şi unde cu ameninţări şi minciuni au căutat să-i determine pe ţărani să mărească numărul colhoznicilor.
Ţăranul Belu F. Dumitru, ţăran şi fost membru PNŢ le-a arătat consătenilor situaţia dezastroasă în care i-a adus regimul. Oamenii s-au solidarizat şi circa 30 dintre ei manifestându-şi nemulţumirea în sat au cerut retragerea din GAC. Agitaţiile în comună au continuat şi s-a cerut intervenţia securităţii care a trecut la arestări. Pe 18-03-1959 a fost ridicat Belu Dumitru socotit capul răzvratiţilor, l-au chinuit la Craiova şi condamnat la 8 ani muncă în lagărele de exterminare.
Incidente urmate de retrageri din colectiv au avut loc şi la Băileşti, reşedinţa raionului unde s-au făcut arestări.
La Catane, comună din raionul Băileşti au avut loc manifestaţii contra colectivului. Au fost arestări şi printre ei, Galiceanu Petre condamnat la 7 ani închisoare. Au mai fost arestaţi Bratan Pantelimon şi Marin Preot Tudor şi deasemenea condamnaţi.
Velişcu Marin din Segarcea a fost arestat pentru că prin fiţuici îndemna oameni să nu se înscrie în colective şi să sprijine răsturnarea regimului comunist.
Prin noi măsuri contra ţăranilor care nu mai puteau munci pământul şi-l dădeau statului ca să scape de impozite şi cote, Gheorghiu-Dej a pregătit decretul 115 anunţând interzicerea dării în arendă şi preluarea pământului de către stat cu despăgubiri. Şi în bătaie de joc în şedinţa lărgită a C.C. al PMR din 26 Martir 1959 declara:
"Să le luăm pământurile în aşa fel încât să nu însemne o naţionalizare, dar să nu le dăm prea mult. Să le dăm şi lor ceva bani ca să aibă de o ţigară".
Ţăranii înstăriţi, cărora le prisosea pământul şi făceau obiecţii decretului 115 au refuzat să semneze procesele verbale întocmite de Sfaturile populare spunând că dacă e decret să li se ia pământul, dar ei nu semnează. Aşa au făcut de exemplu cei din raionul Vidra: Darăşti, Goştinari, Colibaşi.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0030]
Sursa:universulromanesc.com
de Cicerone Ionitoiu
#7
Cu ocazia aniversării a 14 ani de când ruşii ne-au ocupat ţara şi pentru a se asigura liniştea pe timpul retragerii "binefăcătorilor" Gheorghiu-Dej a dispus înăsprirea măsurilor contra "chiaburimii" prin intensificarea ritmului colectivizării agriculturii.
O PRIMA RIPOSTĂ
In comuna Oveselu de pe pârâul Cerna afluent al Olteţului, aşezat lângă com. Măciuca, preşedintele sfatului a început să ia măsuri de a obliga mărirea numărului înscrierilor. Ţăranul Orbu C. Gheorghe, născut: pe 25-06-1915 1-a atenţionat şi i-a arătat la ce se poate aştepta pentru activitatea desfăşurată, pe preşedintele colectivului Popa Alexandru. Acesta 1-a reclamat securităţii care 1-a arestat, pe 18 Oct. 1958, chinuit şi înscenat un proces condamnându-1 8 ani.
ÎMPOTRIVIRI LA SCHIMBAREA TERENURILOR
In comuna Mitoc-Săveni din jud. Suceava, colectivul a luat pământul oamenilor şi le-a dat în schimb alte terenuri mai proaste. Ţăranul Mazilu I. Gheorghe născut în 1926, nu a acceptat şi când tractoriştii au venit pe 15 Octombrie 1958 să îi are pământul pentru colectiv, s-a opus nepermiţând aratul şi spunându-le că va face ca în 1907 şi că acum e mai rău ca atunci. Securitatea l-a arestat şi condamnat la 7 ani prin Sent. nr. 187/20-03-1959.
ŞI LA CRIVEŞTI-PAŞCANI ACELEAŞI ÎMPOTRIVIRI
In Octombrie 1958 tractoarele au fost oprite şi la Criveşti de către ţăranul Frija Vasile, născut în 1906, tată a 7 copii. Unul din copii s-a culcat înaintea tractorului ca să nu are. Alţi ţărani i-au luat apărarea. Au fost mai multe arestări şi securitatea Iaşi a înscenat un proces, fiind condamnaţi prin Sent. 404 din 15-07-1959.
Frija Vasile a făcut o sesizare şi CC al PMR. A fost condamnat 18 ani. Printre inculpaţi s-au mai numărat: Dumitriu Nicolae, Pintilie Ioan, Rusu Vasile, ş.a.
ŞEDINŢĂ FURTUNOASĂ LA RUSĂNEŞTI - BALŞ
Pe 20 Decembrie 1958 colectivul din comuna Rusaneşti a convocat adunare generală pentru discutarea planului de contractări pe anul 1959. Dar nu era vorba de discuţie ci de impunerea unui plan dictat de sus fără să ţină cont de posibilităţile satului. S-au produs discuţii tari, mulţi declarându-se că nu sunt de acord cu acest plan. Dar securitatea sesizată nu a reţinut decât pe Bica Oprea ca "agitator" şi pe Defta L. Iacob ca "instigator". Acesta din urmă după ce a primit o bătaie bună, a fost trimis în judecată pe baza unei înscenări şi Trib mil. Craiova 1-a condamnat la 9 ani închisoare, iar cetăţenii au rămas cu planul împus.
ŞEDINŢA CU SCANDAL şi IN COM. VRATA-CUJMIR
Tot în luna Decembrie 1958 s-a convocat adunarea generală a colectivului pentru discutarea planului şi a situaţiei grele a întovărăşirii. S-a amestecat şi preşedintele Sfatului popular. Lumea a început să vocifereze şi s-a cerut ca să fie dat afară din şedinţă.
Datorită nemulţumirilor din ce în ce mai mari ţăranii au cerut ca să nu se mai prezinte la lucru şi unele voci au spus că mai bine este să se retragă cu pământul din colectiv. Sesizată securitatea, a hotărît după indicaţiile din comună câ vinovat este Gâscă D. Florea, născut în 1899, care fusese legionar în 1940, şi după ce l-au arestat şi chinuit la securitatea din Craiova, i s-a înscenat şi lui un proces prin care Trib. Mil. Craiova l-a condamnat la 7 ani. Pedeapsa a fost pronunţată când focul revoltelor cuprinseseră această regiune din vestul judeţului Dolj, dar oamenii locului nu s-au lăsat impresionaţi şi au continuat protestele împotriva colectivizării forţate.
ANDREEŞTI
Comună aşezată la confluenţa pârâului Vladimir cu Gilortu în jud. Gorj şi-a manifestat refuzul înscrierii în colectiv. Pentru a înspăimânta pe ţărani securitatea a arestat pe 5 Oct. 1958 pe Chiliban Gheorghe, fost şef de cuib legionar şi pe Crăciun Vasile învinuindu-i că au instigat lumea. Au primit câte 8 ani.
ŞIPOT
Situată la circa 12 km. sud de com. Andreeşti, pe Gilort, a cunoscut şi ea împtrivirea. Securitatea a arestat pe 28 Dec. 1958 pe agronomul Stoicheci Stan învinuindu-l de instigarea ţăranilor şi condamnându-l la 6 ani, cu menţiunea că a fost legionar.
COMUNA FOCURI, RAION TG. FRUMOS
Ţăranii acestor locuri erau adversari înverşunaţi ai colectivizării. In plină campanie de dus grâul la arie, pe 16 Iulie 1958 securitatea a arestat pe preotul din comună, Popa M. Mihai învinuindu-l că s-a întâlnit la locuiţa lui Cotoveanu Petru din Leţcani şi au discutat împotriva regimului. Motivul era că refuzase să fie o curea de "transmisie" a măsurilor guvernului. Condamnat la 12 ani prin Sent. 805/30 Dec. 1958 a fost şi un motiv de presiune asupra ţăranilor.
DUPĂ UN SECOL
La o suta de ani dela Unirea Principatelor, studenţii şi taranii în loc să se bucure au fost şi unii şi alţii înlănţuiţi. Arestările s-au ţinut lanţ şi pentru unii şi pentru alţii. Impreună se vor găsi sub asupritoarea muncă de exterminare.
Activiştii de partid, mai mult veniţi de aiurea, au pus ochii pe comuna Aurel Vlaicu din Câmpul Pâinii de pe cursul mijlociu al Mureşului. Şi nu i-au lăsat pe ţărani să le tihnească sărbătorile Crăciunului din 1959, care băteau la uşă. După ce i-au secătuit cu cotele, pe o parte i-a înscris întovărăşie, puiul colectivului, şi apoi la colectiv. Presiunea a fost mare. Care nu voiau, îi suia în maşină, le punea pătura-n cap şi-i plimba până-i sătura de bătaie. Au fost şi dintre aceştia, dar Crăciunul l-au petrecut, unii la securitatea din Deva, alţii la Cugir.
Din toate satele Hunedoarei se găseau acolo şi ce mai chinuri au îndurat, nu numai ei dar şi familiile. Cosmin Budeancă a făcut un studiu foarte interesant după declaraţiile victimilor: Bota Maria, Barbulea Mărioara, Şerban Toma, Nistor Alexandru, Ştefan Lazăr, Ştefan Silviu - Iosif, Victor Isac s.a.
Printre localităţile judeţului care au cunoscut urgia au fost multe, dar să amintim câteva: Balomir, Bacăinţi, Cioara, Cugir, Peschiţ, Şibot, Vinerea, Aurel Vlaicu... Această teroare a mers mână în mână cu o altă înscenare a securităţii în care au fost intruse 80 de persoane, în majoritate ţărani şi unde s-au pronunţat 5 condamnări la moarte.
COMUNA GÂNGIOVA
Aşezată în sudul jud. Dolj aproape de vărsarea Jiului în Dunăre după colectivizarea forţată activiştii au venit să ia vitele oamenilor din bătătură. S-au iscat nemulţumiri şi pentru a îngrozi pe ţărani, căutând "instigatori" au găsit pe Dudă Ion care fusese şef de garnizoană în 1941, l-au arestat, torturat şi i-a adus un martor colectivist (Preda Ştefan) şi l-au condamnat pe 2 Feb. 1959 pe Duda Ion la 8 ani temniţă. Şi lumea a dus vitele iar Duda Ion de la securitate a plecat în lăsările de exterminare din Bălţile Dunării.
CERERE OFICIALĂ DE IEŞIREA DIN G.A.C.
Pe 1 Feb. 1959 ţăranii din com. Condrea de pe Siret, în reg. Galaţi au adunat semnături şi s-au adresat Consiliului de Miniştri cerând ieşirea din gospodăria agricolă. Dar răspuns n-au primit niciodată.
Această dorinţă era unanimă. Dovadă că aproape concomitent, fraţii lor din comuna Vlădaia-Mehedinţi s-au adunat la Sfatul popular solicitând cu insistenţă restituirea cererilor de intrare în gospodărie. Insistenţa a fost aşa de mare că ţăranii minţiţi au intrat în Sfat după primar şi incidentele au fost potolite prin intervenţia brutală a miliţiei şi securităţii care au procedat la arestări ca să sperie lumea. Comuna Vlădaia se găsea în raionul Vânjul Mare.
Tot în cursul lunii februarie 1959 manifestaţie împotriva colectivului a avut loc şi în com. Goicea, raion Segarcea, lângă lacul Bistreţ. De aici ca instigatori au fost arestaţi Drăgoi I. Nicolae (n. 1909) fost membru PNL şi condamnat 4 ani, şi Dincă I. Ştefan (1919), condamnat 10 ani, ca fost legionar.
Şi în com. Radovan din raion Segarcea s-au produs discuţii aprinse pentru ieşirea din colectiv, tot în luna Februarie şi a fost arestat ţăranul Duţa D. Gheorghe (n. 1910) căruia i-au dat 8 ani şi după chinurile securităţii din Craiova a ajuns în Bălţile Dunării.
Nemulţumirile din Oltenia merg braţ la braţ cu cele din Moldova. După modelul din com. Condrea şi ţăranii din com. Umbrăreşti-Galaţi fac cerere la Consiliul de Ministri. Este arestat Druţă Nicolae ca instigator şi condamnat 9 ani
prin Sent. 705/27-02-1959. Pe 16 Februarie 1959 izbucnesc nemulţumirile şi în com. Deleni din jud. Bacău.
DIN NOU OLTENIA IN FLĂCĂRI
Durerile după chinurile suferite în Ianuarie au mocnit şi au răbufnit cu putere chiar de la 1 Martie 1959. Totul a pornit de la adunarea generală a G.A.C-ului ţinută în aceeaşi zi şi unde cu ameninţări şi minciuni au căutat să-i determine pe ţărani să mărească numărul colhoznicilor.
Ţăranul Belu F. Dumitru, ţăran şi fost membru PNŢ le-a arătat consătenilor situaţia dezastroasă în care i-a adus regimul. Oamenii s-au solidarizat şi circa 30 dintre ei manifestându-şi nemulţumirea în sat au cerut retragerea din GAC. Agitaţiile în comună au continuat şi s-a cerut intervenţia securităţii care a trecut la arestări. Pe 18-03-1959 a fost ridicat Belu Dumitru socotit capul răzvratiţilor, l-au chinuit la Craiova şi condamnat la 8 ani muncă în lagărele de exterminare.
Incidente urmate de retrageri din colectiv au avut loc şi la Băileşti, reşedinţa raionului unde s-au făcut arestări.
La Catane, comună din raionul Băileşti au avut loc manifestaţii contra colectivului. Au fost arestări şi printre ei, Galiceanu Petre condamnat la 7 ani închisoare. Au mai fost arestaţi Bratan Pantelimon şi Marin Preot Tudor şi deasemenea condamnaţi.
Velişcu Marin din Segarcea a fost arestat pentru că prin fiţuici îndemna oameni să nu se înscrie în colective şi să sprijine răsturnarea regimului comunist.
Prin noi măsuri contra ţăranilor care nu mai puteau munci pământul şi-l dădeau statului ca să scape de impozite şi cote, Gheorghiu-Dej a pregătit decretul 115 anunţând interzicerea dării în arendă şi preluarea pământului de către stat cu despăgubiri. Şi în bătaie de joc în şedinţa lărgită a C.C. al PMR din 26 Martir 1959 declara:
"Să le luăm pământurile în aşa fel încât să nu însemne o naţionalizare, dar să nu le dăm prea mult. Să le dăm şi lor ceva bani ca să aibă de o ţigară".
Ţăranii înstăriţi, cărora le prisosea pământul şi făceau obiecţii decretului 115 au refuzat să semneze procesele verbale întocmite de Sfaturile populare spunând că dacă e decret să li se ia pământul, dar ei nu semnează. Aşa au făcut de exemplu cei din raionul Vidra: Darăşti, Goştinari, Colibaşi.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0030]
Sursa:universulromanesc.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu