Tatarastii de Sus #4

Tatarastii de sus
de Cicerone Ionitoiu
#4

 De la Ştefan cel Mare, flacăra a sărit pe râul Teleorman, în comuna Tătărăştii de Sus, aşezată pe şoseaua Alexandria-Piteşti. Aici revolta a cuprins sute de ţărani, care-exasperaţi de cum fuseseră jefuiţi de autorităţile comunale-au pus mâna pe topoare, furci, ciomege şi au mers la sfatul popular, unde au intrat cu forţa, au devastat, au bătut pe primar, (pe) agentul agricol, şi au ajuns la gospodăria colectivă, pe care de asemenea au devastat-o, luându-şi cererile de înscriere. Au pus şi foc la hârtii.
 La faţa locului a fost chemată armata-care, cu ajutorul securităţii, au deslănţuit teroarea începând cu 25 Ianuarie 1961, când a început revolta, până au reuşit să aresteze circa 50 de persoane-bărbaţi, femei şi copii-reuşind să bage frica în ceilalţi. Arestaţii au fost duşi la securitate, chinuiţi si condamnaţi.
Printre ei s'au reţinut:
Anghel Măria-zisă Carasa, n .2-02-1936, condamnată la 36 luni.
Armeanca Şt. Anton, n.4-11-1907, socotit între capii revoltei, cond.(amnat) 60 luni.
Armeanca I. Gherghina, n.16-07-1915, a fost condamnată la 36 luni.
Armeanca Hvlănău, n.7-10-1904, a fost condamnat la 48 de luni.
Armeanca Şt. Stan, născut 20-06-1935, a fost condamnat la 60 de luni.
Bleşoiu Gh.Nedelea, născut 20-02-1932, a fost condamnat la 60 de luni.
Călinescu M. Florea a lui Vărzăroaie, n.6-07-1940, a fost condamnat la 48 luni
Constantin V.Ilie-zis Pârlea, a fost condamnat la 48 de luni.
Duţă Şt. Badea,.născută pe 16-05-1931, a fost condamnată la 48 de luni.
Ion P. Dumitra, născută în 1937, a fost condamnată la 36 luni.
Ioniţă S. Constanţa, născută în 1928, a fost condamnată la 36 luni.
Ivan O. Marin, n.2-08-1935, a fost condamnat la 48 de luni.
Mincă I. Stana, născută 28-03-1925, a fost condamnată la 36 luni.
Niţulescu M. Stancu, născut 14-10-1897, a fost condamnat la 48 de luni.
Nistor D. Dumitru; n.25-03-1912 a fost condamnat la 48 luni.
Nistor Nat. Ion, n.4-01-1935, zis al lui Florea lui Bălan, cond.(amnat) 48 de luni.
Pecie P. Badea, n.5-09-1920, a fost condamnat la 48 de luni.
Pecie I. Constantin, născut 19-08-1927, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu Gh. Ion al lui Dobreanu, n.2-06-1940, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu T. Iancu, născut 9-03-1914, a fost condamnat la 48 de luni.
Raicu N. Dănilă,.născut 10-10-1918, a fost condamnat la 48 luni.
Tudor R. Ion-zis Nicu Vâlcu, născut 2-10-1915, a fost condamnat la 48 de luni.
Vâlcu R. Stancu, născut 5-12-1910, a fost condamnat 48 de luni.
Vişan Nat. Constantin, născut 24-09-1935, a fost condamnat la 48 luni.
Vişan Gh. Ion-zis Gentilu, născut 15-12-1924, a fost condamnat 48 de luni.
Zăbavă D. Eleonora, născută 1-08-1933, a fost condamnată la 36 luni.
Mihai C.Ilie-zis Codi, născut 20-04-1923, a fost condamnat la 48 de luni.
 Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, după cum şi distrugerile de la colectiv şi sfatul popu¬lar au fost tot mari. Condamnaţii au fost duşi la lagările de muncă forţată pentru exterminare din Băl¬ţile Dunării.
NEGRENI
 Comună situată pe pârâul Doară-afluent al râului Teleorman, la vest de Siliştea, a cunoscut fră¬mântările ce au condus la revolta din 22 Ianuarie 1961-când ţăranii înfuriaţi s'au repezit asupra sfatului popular ca să-şi ceară restituirea adeziunilor şi a pământurilor luate cu forţa. A intervenit armata şi s-au făcut arestări.
Printre cei vreo 15 duşi la securitate s'au numărat şi:
CORBEANU B. Radu, născut 14-09-1896, care a fost condamnat la 60 luni.
DUICĂ M. Ion, născut 12-07-1923, condamnat la 48 luni.
MITREA C. lon, născut 6-10-1886, arestat la 75 ani ,condamnat la 48 luni.
PASCU B. Florea, născut 5-03-1919, a fost condamnat la 48 luni.
SPERIATU M. Constantin, .născut 20-07-1914, a fost condamnat 48 luni.
STANCU M. Stana, năsutâ 4-03-1906, a fost condamnată la 24 luni.
 ZGORCEA Şt. Alexandru, născut pe 30-12-1931, a fost condamnat la 48 luni.
POTLOGI -TITU
În comuna Potlogi, situată puţin la sud de Titu, au fost de asemeni nemulţumiri, manifestate pe data de 25 Ianuarie 1961-în aceiaşi perioadă când erau marile frământării de la vecinii lor din Vişina.
 A fost arestat BAICU Gh. Gheorghe, născut pe 22-07-1900-şi condamnat 48 luni, iar ZĂVO-IANU A. Nicolae, născut pe 1-02-1921, care a pătruns în Sfat să ceară restituirea adeziunii luate forţat şi a lovit pe preşedintele sfatului, a primit 48 de luni de muncă forţată.
COSTEŞTII DIN VALE
În luna Februarie I96I au fost mişcări şi în această comună aşezată lângă Titu. A intervenit secu¬ritatea, şi-printre cei ce cereau restituirea adeziunilor-s'au văzut arestaţi următorii:
BUZESCU M. Vasilica, născută 7-05-1931-în fruntea celor ce voiau să distrugă colectivul, a primit 36 luni de munca forţată;
CRISTEA Gh. Ion-zis Zăvoianu, născut 8-05-1909, a fost condamnat la 48 luni;
 PRODAN T.Gheorghe,.născut 1932, a fost condamnat tot la 48 luni.
MĂRCEŞTI -TITU
 Aşezată pe râul Ialomiţa, la nord de Titu, comuna Mărceşti a cunoscut frământările revoltei ce cuprinsese regiunea în Ianuarie-Februarie 1961. Sătenii s'au adunat, au făcut un comitet si au acţionat pentru adunarea ţăranilor la Sfatul popular, unde au solicitat cererile de înscriere, în vederea desfiinţării colectivului.
Au fost arestaţi-printre alţii-şi:
MARIN Şt. Ilie, născut 11-06-1931, a fost condamnat la 48 luni;
 MANEA N. Dumitru, născut 30-03-1902, a fost condamnat 36 luni: MĂRIA C. Gheorghe, născut 13-09-1916, a fost condamnat la 36 luni; GEORGESCU T. Gheorghe,.născut 15-09-1926, condamnat la 36 luni; MIHAI Gr. Aurică, născut 19-05-1904, a fost condamnat 48 luni; MIHAI C. Gheorghe, născut 3-05-1903, a fost condamnat 36 luni; MIHAI D. Lăzărică,,nâscut 13-06-1906, a fost condamnat la 24 luni; PÂRVU Şt. Elena, născută pe 11-04-1927, a fost condamnată 24 luni; ŞTEFAN C. Elena, născută 3-10-1921, a fost condamnată la 36 luni.
SLOBOZIA -TITU
Ş i din această comuna au arestat ţărani care cereau să li se restituie adeziunile de înscriere în co¬lectiv, luate forţat. Printre arestaţi s'au numărat:
IORGA N. Enache, născut 6-02-1936, condamnat la 48 de luni pentru că a redactat un manifest cerând ţăranilor sâ se răscoale împotriva colectivizării.
 IORGA Petre, născut 7-11-1897, a fost condamnat la 48 luni pentru îndemn la revoltă şi insul¬tarea conducătorilor colectivului pentru excrocheriile făcute .
OLTUL SE ÎNROŞEŞTE
 Pe stânga Oltului, de la vărsarea pârâului Cungrea în Olt până la Drăgăneşti, sfârşitul lui 1960 şi începutul anului 1961 au cunoscut revoluţii de o aşa amploare că oamenii credeau că le-a venit sfârşitul, şi în disperare s'au apărat împotriva barbariei deslănţuitâ de neomul Scorniceştiului.
 Cucuieţi, un sat mai mare, aşezat la gura pârâului, era din ce în ce mai mult ameninţat şi călcat de sbiri, ca să le dea pământul. S'au gândit câ ar avea o salvare dacă s'ar adresa Bucureştiului, unde aveau şi ei un om din partea locului. Au făcut un memoriu cerând retragerea din colectiv, deoarece nu este bine. Dela Slatina a venit poruncă să caute „instigatorii". De vreo 2 ani satele fuseseră golite de capetele aruncate prin puşcării; acum au mai găsit, cu ajutorul celor vânduţi, „rămăşiţele chiaburimii". Au arestat dintre ei pe: Andronescu Gh. Marin, născut pe 29-12-1921, şi pe Andronie, născut pe 1-09-1929, care făcuseră memoriu cerând retragerea din colectiv, şi cărora le-au dat câte 48 luni de muncă forţată. Nu a scăpat nici Moraru C. Mircea, născut pe 20-06-1913, care era bănuit că i-ar fi instigat-şi care a luat tot 48 luni, după chinuri.
OPORELU
 Satul Băiculeşti, aparţinând de Oporelu-din valea Tesluiului, a pus mâna pe furci şi topoare, re-pezindu-se asupra colectivului. Securitatea a intervenit în forţă, au tras şi au împuşcat pe ţăranul Nătărău Ion-zis Codreanu. Le era frică să nu se întindă focul asupra Scorniceştiului. Printre zecile de arestări s'au numărat ţăranii Cristea Ion din satul Beria Mare şi Burciu Gheorghe din Oporel, care-bine bătuţi-au intrat forţat în colectiv. Erau ţăranii vânaţi de miliţieni, aduşi la sfat, unde-după chinuri-terminau iscălind intrarea în colectiv.
VÂLCELE
Dacă au reuşit oprirea răzmeriţei spre Scorniceşti n'au putut-o stăvili spre sud, unde s'a întins pâ¬nă la Drăgăneşti de Olt.
 Din ajunul sărbătorilor Crăciunului, timp de aproape două luni au fost zilele pătimirii ce s'au aş¬ternut asupra satelor ce formau această comună, precum Miceşti, Dealul Mare, Liceşti Măndineşti, sau comuna Bărcăneşti.
 Oamenii nu mai aveau linişte. Cu toate că noroiul era până la osia căruţei, maşinile cărau acti¬vişti până unde puteau, şi apoi îi lăsau să se descurce singuri escaladând dealurile lutoase. Fugeau de acasă, lăsau femeile cu copii, dar degeaba. Reuşiseră să'i facă să nu le tihnească sărbătorile. Când se întorceau acasă găseau cepul la butoi scos, porcul înjumătăţit sau de loc.
 Cei râmaşi trebuiau să suporte şi bătăile barbarilor. Printre aceştia erau muncitori îmbrăcaţi miliţieni, tractorişti şi- bineînţeles-ostaşi ai regimului popular. Satele nu dormeau, nu puteau dormi; făceau zi şi noapte de veghe, şi clopotele erau în stare de alarmă. Copii nu se mai duceau la şcoală, fiindcă se zvonise că vor fi luaţi ostateci până la venirea părinţilor să iscălească.
 Printre „lămuritori" se aflau Tivic Matei-primul secretar al partidului de 1a or.(aşul) Slatina- şi mai-marele lui de la Bucureşti, Ilie Verdeţ, ce-şi luase nevastă de viţă din Scorniceşti, şi care-şi servea cumnatul în muncă .
 Dar în seara de 14 Ianuarie 1961 au apărut forţe ca pe timp de război-şcoală de miliţie din Drăgăşani-şi a doua zi în zori au început asaltul. Peste 15 camioane se opriseră la marginea satului, de unde nu mai puteau înainta. Pe jos au pornit asaltul. Nici nu se luminase de ziuă-la 6 dimineaţa pe Marin Ilie Petcu l-au luat în cămaşe şi izmană. După el a pornit nevasta gravidă cu al cincelea copil, a sărit şi fratele Radu şi alţi ţărani, şi-au reuşit să-1 scape din ghiarele barbarilor; încă nu se luminase de ziuă şi lumea alarmată s'a pierdut prin văi. Pe drum trece Marin Liciu-zis Micu. Activistul strigă „trage în el, câ-i chiabur !" şi prima victimă cade în noroi.
Clopotele încep să tragă nu numai în Vâlcele, ci şi în comuna vecină, în Izvoarele. Ţăranii se adună la podul de pe pârâul Iminog şi opun rezistenţă. Trupele dau înapoi.
 În satul Olteni vânătoarea continuă. În dreptul sfatului este împuşcat Ion BRĂILEANU, un alt „chiabur", care are ca avere ciocanul şi nicovala, fiind fierarul satului-care voia sa se retragă din co¬lectiv. Cade şi al treilea mort, Pavel PĂDUŢ, ţăran sărac, dornic să lucreze liber. Forţele se retrag „victorioase"-cu trei morţi. Pleacă să se odihnească.
 Pe 1 Februarie revin în forţă. Primul obiectiv este atins, prin ocuparea clopotniţei, şi apoi începe vânătoarea. În sat nu auzi decât strigăte de „ajutor !". Uşile sunt sparte şi se intră în case, căutându-se prin toate ungherele, prin beciuri, poduri si magazii. Se începe arestarea.
Prima victimă, Elena PETCU, ridicată gravidă în locul bărbatului, dusă la „sfat" şi bătută să spună unde-i bărbatul. Nu ştie. Iar bătută şi încărcată în camion pentru Piteşti, unde o aşteaptă alte chinuri.
Maria BĂLOSU, bătrână, piele şi os, arestată, bătută la „Sfat" şi la Piteşti, ca sâ spună unde îi este bărbatul. Dar acesta îi murise; putrezise în pământ.
 Copii, femei şi bărbaţi au încărcat în camioane, şi i-au dus la Piteşti, la alte chinuri „ştiinţifice". Printre zecile de arestaţi, după ce au trecut prin „fabrica" de la Piteşti, (unii) au fost condamnaţi şi trimişi la munca forţată de exterminare.
Printre ei erau:
BĂRBUŞ S. Ion, născut în 1924. A fost condamnat la 48 de luni.
BĂLOSU D. Ion, n.1925, condamnat la 60 de luni.
BĂLOSU D.Măria, născută 1938, condamnată la 24 luni.
FLORESCU Constantin, condamnat la 2 ani, a murit închis-din cauza torturilor.
FLORESCU I. Ilie, născut în 1925, a fost condamnat la 48 de luni.
MÂNDRUŢĂ Florea, născut în 1916, a fost condamnat la 48 de luni.
TAIFAS I. Marin, născut în 1942, a fost condamnat la 24 luni.
VLAD N. Mircea, născut în 1924, condamnat 48 de luni.
BURCĂ Radu-învăţătorul satului, care nu participase la nici o acţiune, a fost arestat şi el, fiind un pericol pentru regimul comunist.
Şi în sat au rămas forţele armate, ca să păstreze liniştea.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0034]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti