*Muntele Athos
*Foto:Creative Commons(Licenta gratuita)
Zografu (zugrav) înseamnă "pictor". Mănăstirea a fost fondată în timpul domniei lui Leon Filozoful de către trei frați din orașul Ohrid din Bulgaria: Moise, Aaron și Ioan. S-au așezat în chilii, pe coloane separate, dar apoi au construit o biserică comună, după ce au primit o revelație în rugăciune de a-i dedica numele marelui martir Gheorghe, al cărui chip s-a înfățișat singur pe o placă de icoane.
Cheiul Mănăstirii Zografu este primul pe care îl întâlnește un călător care pleaca din Ouranoupolis spre Dafin . În apropierea acestuia, aproape de mare, se pot distinge ruinele unei așezări antice. Mănăstirea se află la o oră de mers pe jos de aceste ruine. Clădirile maiestuoase ale mănăstirii datează din diferite epoci, începând cu anul 1500. Cu toate acestea, majoritatea clădirilor sunt construite relativ recent.
Biserica principală a mănăstirii este dedicată Sfântului Gheorghe și a fost construită, precum și decorată cu fresce, în sec. al XIX-lea. Inscripția ctitorită, care ne spune povestea fondatoarelor mănăstirii, Eufemia și Porfirie, este scrisă în greacă și slavonă. Construită din blocuri de piatră și cărămizi, clădirea include și câteva basoreliefuri încorporate. Iconostasul și altarul sunt sculptați în lemn și decorați cu aurire. Cele mai importante icoane sunt păstrate în această biserică, printre care merită amintite trei icoane ale Sfântului Gheorghe și o icoană a Maicii Domnului Cea Care Aude.
Există 17 capele care aparțin mănăstirii. Capela Adormirii Maicii Domnului, situată în partea de nord a curții, păstrează o icoană a Maicii Domnului Acatist. Deasupra refectoriului a fost construită, în 1900, Capela lui Chiril și Metodiu. Mănăstirea include o chilie în Karyes dedicată „Înălțării”, care este folosită ca oficiul de reprezentare. Mănăstirea are, de asemenea, o chilie dedicată „Schimbării La Față a Domnului” și două ateliere în Karyes.
Zografu (zugrav) înseamnă "pictor". Mănăstirea a fost fondată în timpul domniei lui Leon Filozoful de către trei frați din orașul Ohrid din Bulgaria: Moise, Aaron și Ioan. S-au așezat în chilii, pe coloane separate, dar apoi au construit o biserică comună, după ce au primit o revelație în rugăciune de a-i dedica numele marelui martir Gheorghe, al cărui chip s-a înfățișat singur pe o placă de icoane.
Cheiul Mănăstirii Zografu este primul pe care îl întâlnește un călător care pleaca din Ouranoupolis spre Dafin . În apropierea acestuia, aproape de mare, se pot distinge ruinele unei așezări antice. Mănăstirea se află la o oră de mers pe jos de aceste ruine. Clădirile maiestuoase ale mănăstirii datează din diferite epoci, începând cu anul 1500. Cu toate acestea, majoritatea clădirilor sunt construite relativ recent.
Biserica principală a mănăstirii este dedicată Sfântului Gheorghe și a fost construită, precum și decorată cu fresce, în sec. al XIX-lea. Inscripția ctitorită, care ne spune povestea fondatoarelor mănăstirii, Eufemia și Porfirie, este scrisă în greacă și slavonă. Construită din blocuri de piatră și cărămizi, clădirea include și câteva basoreliefuri încorporate. Iconostasul și altarul sunt sculptați în lemn și decorați cu aurire. Cele mai importante icoane sunt păstrate în această biserică, printre care merită amintite trei icoane ale Sfântului Gheorghe și o icoană a Maicii Domnului Cea Care Aude.
Există 17 capele care aparțin mănăstirii. Capela Adormirii Maicii Domnului, situată în partea de nord a curții, păstrează o icoană a Maicii Domnului Acatist. Deasupra refectoriului a fost construită, în 1900, Capela lui Chiril și Metodiu. Mănăstirea include o chilie în Karyes dedicată „Înălțării”, care este folosită ca oficiul de reprezentare. Mănăstirea are, de asemenea, o chilie dedicată „Schimbării La Față a Domnului” și două ateliere în Karyes.
