Ciungetu - Pădurea cu Larice - Izvorul Mierlei - stîna Tîrnovul Mare - Piatra Tîrnovului - stîna Gropita
Marcaj:punct rosu
Durata: 7-8 ore
Traseu accesibil numai vara
Trasee de legătură: 2 şi 3
Traseul 4 reprezintă un parcurs mai accidentat, cu privelişti alpine specifice şi unele puncte grele de trecere, recomandat numai echipelor foarte bine pregătite. Aprovizionarea cu apă este obligatorie.
Pornim din Ciungetu (600 m), pe şoseaua din valea Latoriţei. În dreptul uzinei hidroelectrice se află o punte de beton peste Latoriţa. Se trece rîul şi se intră imediat la dreapta pe o potecă ce urcă cca 150 m distanţă pe lîngă apă pînă în dreptul primului vîlcel. Cărarea continuă în urcuş pieptiş printr-un culoar străjuit de larice şi brad tînăr. La capătul de sus al plantaţiei pătrundem în făget. Urmează un mic luminiş, apoi poteca, parţial acoperită de frunziş, coteşte la dreapta pînă în poiana unei vechi pepiniere (cca 780 m). La sud de pepinieră reîncepe urcuşul pe serpentine. La ieşirea din pepinieră poteca e ştearsă de frunziş. De aici pînă în şaua Larice începe un urcuş continuu timp de două ore. După cca 200 m diferenţă de nivel direct pe pantă sau pe lungi serpentine, poteca coteşte la dreapta, în urcuş mai comod. Pădurea bătrînă are multe exemplare de fag şi paltin ce depăşesc vîrsta de 300-400 ani. Intre aceşti uriaşi bradul alb şi pîlcuri de larice îşi fac loc cu timiditate.
Serpentinele răzbat spre vest pe o muchie secundară (bancă prăbuşită), de unde încep abruptul calcaros al Tîrnovului şi bogata pădure de larice. Se urcă puţin pe muchie spre S-SV, apoi pe versantul vestic în urcuş pieziş. Ultimele serpentine pe versant duc pînă sus pe creasta muntelui Tîrnovu în şaua Larice (cca 1 330 m). Aici încetează urcuşul dur şi începe o porţiune de traseu uşor şi plăcut. După un popas bine meritat ne orientăm pe poteca evidentă care părăseşte creasta şi pătrunde pe faţa sudică a muntelui în urcuş lent prin pădure. Mici luminişuri, apoi o poiană largă presărată cu lespezi se succed la interval de cca 10 min. din şa. Poteca reintră în pădurea de amestec (brad alb, larice, fag, paltin), merge cîteva minute pe lîngă o plantaţie şi, după 20 min., ajunge la Izvorul Mierlei (cca 1500 m), loc unde se desprinde traseul 2 spre I. F. Vătăjelul. Dincolo de pîrîu, de la stîncă, porneşte o potecă spre Stîna lui Ceapă şi vîrful Tîrnovu Mare.
De la stîna Tîrnovu Mare poteca marcată cu punct roşu urcă direct spre culme pe golul de munte, ocolind la dreapta (nord-est) o mică zonă stîncoasă. Aici soseşte şi poteca nemarcată pe la Stîna lui Ceapă. După aproape ¾ oră de urcuş pieptiş ajungem pe culme, la marginea şirului neîntrerupt de abrupturi. În dreapta se află vîrful Tîrnovu Mare (1846 m), de unde se desfăşoară o amplă panoramă asupra munţilor Latoriţei şi Lotrului, ca şi asupra amfiteatrului de nord ce ni-l oferă culmea principală a Munţilor Căpăţînii. Creasta Tîrnovului, destul de primitoare în sectorul răsăritean, devine tot mai dificilă spre vest, pînă în Piatra Tîrnovului, adevărată piatră de încercare pentru drumeţii avansaţi. Intr-acolo se îndreaptă şi traseul nostru.
Pornim spre vest pe o pajişte încîntătoare, coborînd lent în şaua vestică a Tîrnovului Mare; în dreptul vîrfului Tîrnovu Mic (1833 m)[4] abruptul se retrage departe spre nord, lăsînd potecii loc bun de trecere.
În continuare, după vîrful Tîrnovu Mic urmează şaua Tîrnovu Mic (cca 1795 m). Din acest loc culmea se ascunde, înveşmîntîndu-se în haina deasă a molizilor. Poteca se estompează în pădurea ce învăluie totul. Ne menţinem pe muchie, urmărind un făgaş de capre negre, pînă în şaua strîmtă, din care ţîşneşte primul perete stîncos. Acest obstacol se poate urca direct (12-15 m diferenţă de nivel), urmînd apoi o ascensiune dificilă peste despicături şi ţancuri. Pentru a evita această zonă delicată se trece pe versantul sudic la baza peretelui urmărind conturul unui hăţaş. Brîna foarte îngustă răzbate în dreptul unui horn înierbat, întretăiat de praguri de piatră (în apropiere un aven); prin acest horn se poate ajunge pe creastă. Este unul din punctele cheie ale traseului. Se urcă hornul cu mici praguri stîncoase. Asigurare la prize; iarba este mare; pericol de alunecare. După cca 30 m diferenţă de nivel se ajunge din nou pe creastă în vecinătatea Pietrei Tîrnovului. Se trece printr-o şa îngustă pe o potecă abia schiţată sub ramurile jnepenilor, potecă ce se îndreaptă la stînga, direct spre vîrf (1 879 m).
Abruptul sud-vestic, muchia ascuţită la vest, abruptul nordic, larga panoramă, ca dintr-un turn, răsplătesc din plin efortul. Traseul continuă pe muchia vestică, foarte îngustă dar netedă, fără ace, spintecături, cel puţin în prima sa parte. Se coboară într-o şa, din dreptul căreia porneşte un horn deschis pînă la baza pereţilor sudici, în grohotişuri. Depăşim două clăiţe, apoi o nouă şa cu un horn adînc spre dreapta.
Continuăm spre vest pe o culme prelungă, într-o coborîre grea prin ,,Strunga Pietrei", ce este dominată de un perete cu două ace - Umărul Tîrnovului -, pe care îl ocolim prin sud. Revenim din nou pe creastă la vest de Umărul Tîrnovului. De aici începe Coada Pietrei, o muchie povîrnită puternic.
Piatra Tîrnovului se termină la vest cu un perete în trepte, pe care se coboară pe lespezi şi grohotiş mărunt pînă la covorul ierbii din şaua Pietrei (1 645 m), loc în care apare şi marcajul punct albastru (traseul 2). De aici înainte muntele devine mai uşor accesibil. Mergem pe muchia împădurită (marcaj dublu: punct roşu, punct albastru) pînă în şaua Gropiţa. De aici începe urcuşul pe muntele Gropiţa (marcaj triplu: punct roşu, punct albastru, punct galben) pînă la liziera pădurii, unde traseul 2 (punct albastru) se desprinde la dreapta pe culme. Traseul nostru urmăreşte poteca pe lîngă pădure pînă la stîna Gropiţa.
Piei de animale, pietre pretioase, rugaciuni si descantece, toate aceste retete “magice” – cuvant utilizat de Hildegard insasi – pot provoca zambete… Dar in Evul Mediu, descantecul si rugaciunea erau pretutindeni. Si chiar si astazi mai exista vindecatori care folosesc repetarea de cuvinte. De curand, o serie de anchete conduse de etnologi in Bretania si Normandia au descris aceste practici si rezultatele lor inexplicabile. Ritualurile de vindecare pagane n-au disparut. Ele sunt mult mai frecvente decat ne-am putea imagina. Din pacate, printre vindecatorii onesti se ascund adesea o multime de sarlatani. Si – pentru a complica si mai mult panorama sociologica a acestei “profesii” – mai exista si cei ce practica magia neagra, adica cei care, tot cu ajutorul formulelor, incearca sa faca rau, sa apeleze la fortele negative.
Un echilibru precar intre bine si rau
Hildegard considera ca exista riscul permanent ca omenirea sa se scufunde in “tenebre”: fortele raului sunt tot timpul pe cale sa le sufoce pe cele ale binelui. Magia neagra face apel la pornirile cele mai sumbre ale fiintei umane: desfrau, ambitie, orgoliu, bogatie… Si, de multe ori, Hildegard s-a ciocnit de oameni puternici – printi, episcopi si chiar imparati – deoarece considera ca acestia ar fi fost dominati de fortele raului. In fata unor elemente sau a unor evenimente necontrolabile, care nu puteau fi nici intelese si nici judecate, Hildegard nu putea apela decat la rugaciune si la magia alba.
Chei magice
Dar de ce avea nevoie o calugarita de formule magice? Nu era suficient sa se roage sau sa i se adreseze Sfintei Fecioare? De fapt, formulele magice au doua ratiuni de a exista. Prima, ca sa fie folosite de toata lumea, nu doar de preoti, maici sau sfinti. Ele pot fi utilizate de bolnavi, de oamenii simpli, de cei ce nu stiu nici sa citeasca, nici sa scrie. Succesul lor impune, insa, o conditie: sa fie respectate fara nici o modificare. Asa se si explica faptul ca au ramas neschimbate de mii de ani.
A doua ratiune de-a exista a formulelor magice este psihologica. Vechimea lor garanteaza succesul. Pentru orice bolnav se deschide o usa catre speranta: daca atata lume se vindeca folosindu-le, de ce sa nu ma vindec si eu? Nu exista motiv de indoiala. Daca o rostesti si practici ritualul conform indicatiilor – cu intentii curate, fireste – totul functioneaza fara probleme.
Descantecele si rugaciunile legate de ritualurile populare de vindecare s-au practicat si se practica pe intreg pamantul. Cum se explica eficienta lor? Nimeni nu stie si n-o va sti vreodata. Important este ca functioneaza. Si, mult mai des decat din simpla intamplare – dupa cum au constatat numerosi etnologi – statisticile de reusita sunt de partea descantecelor si formulelor magice.
Tulburari psihice
Hildegard le numea “obsesii”. Este vorba de imagini sau de ganduri recurente, care adeseori asupresc si de care nu te mai poti debarasa. Este genul de tulburari tratate astazi cu ajutorul psihanalizei, al homeopatiei sau al terapiei cu flori (dr. Bach). Metode – sa recunoastem – cu mult mai usoare decat cele folosite de Hildegard.
* Se ia o piele de elan si o piele de caprita si se unesc in asa fel incat sa formeze un brau (centura) lung. Se infige un prim cui de otel in partea ventrala a braului, spunand: “Prin forta cea mare a lui Dumnezeu Atotputernicul, te conjur sa ma protejezi”. Varful cuiului iese in afara in exteriorul braului, iar capul va atinge direct pielea bolnavului. Acesta va mai infige un cui in partea dorsala a braului, spunand: “Prin forta cea mare a Dumnezeului Atotputernic, te desemnez a ma proteja”. Dupa care procedeaza la fel cu al treilea cui, infipt in partea dreapta, si cu un al patrulea, infipt in partea stanga a braului.
Ce spune Hildegard: “Daca acest om se incinge zi si noapte cu acest brau, iluziile diabolice vor fugi de la el si cuvintele magice ii vor provoca mai putin rau, pentru ca binecuvantarea citata mai sus ii inconjoara cu protectia ei tot corpul”.
Descoperirea otravii din mancare sau vin
Obicei destul de uzual pentru a scapa de rivali, otrava le invenina literalmente viata printilor, nobililor, comandantilor de trupe si burghezilor. In materie de otrava, mai mult decat in orice alta materie, era mai bine sa previi decat sa vindeci! Dupa spusele lui Hildegard, o simpla piatra pretioasa este suficienta pentru a ne “inarma” impotriva acestui pericol terifiant.
Inelul de pe deget
“Daca exista otrava in paine, in carne, in peste si in orice alt aliment sau in vin, in apa sau in orice alta bautura, un topaz aflat in apropierea ei se acopera imediat de vapori si incepe sa faca spuma, exact ca apa marii cand e murdara. De aceea este bine ca atunci cand mancam sau cand bem sa avem pe deget un inel cu topaz si sa ne uitam adeseori la el: daca in mancare sau in bautura exista otrava, piatra se voaleaza imediat”.
Protectie impotriva cuvintelor magice
Intr-o epoca in care vrajitorii si magicienii prosperau, la fel ca si azi, era indispensabil sa ai la tine un talisman, o bucatica de moaste (relicva)… sau o pudra magica, ca cea propusa de Hildegard, pentru ca “sanatatea, forta si prosperitatea” sa nu plece de langa tine niciodata.
In luna aprilie, in jurul pranzului, se culeg urmatoarele plante, cu radacina cu tot: un fir de napraznic, doua fire de nalba, sapte fire de patlagina. Se pastreaza radacinile si frunzele (tijele si florile se arunca), care se pun pe pamant udat inainte si se lasa pana la apusul soarelui. Seara, se stropesc cu apa, ca sa nu se usuce. Se lasa asa, sa se usuce pe pamantul inca umed, toata ziua urmatoare. La apusul soarelui, se aseaza toate frunzele si radacinile pe un cearceaf, cu o scandura peste ele. Pe la ora 9 seara, se pun toate pe un lintou din afara zidului sau a portii gradinii. La miezul noptii se maruntesc usor frunzele si radacinile intre degete si se adauga praf de merisor uscat. Se lasa sa se usuce impreuna, miscandu-le regulat, ca sa nu putrezeasca, dupa care se umple cu el un brau care se incinge direct pe piele. Aceste plante transformate in pudra pot fi amestecate cu putin vin si inghitite.
Ce spune Hildegard: “Cel ce poarta asupra lui aceste ierburi isi va pastra sanatatea si forta, pentru ca ele sunt temperate de tot echilibrul din zi si din noapte”.
Pentru a deveni inteligenti
A deveni inteligent este – pentru majoritatea dintre noi – mai mult decat un pariu sau un miracol…
O agata pe piele
“Daca o persoana isi pune o agata pe pielea goala si daca o tine, apoi, de cateva ori, in dreptul gurii, expirand si inspirand, ea va deveni mai inteligenta, datorita pietrei: cunostintele ei si toate simturile corpului ei vor fi intarite”.
Anihilarea facaturilor de dragoste
Imaginati-va ca dusmanul dvs. (sau tatal dvs., care vrea sa va oblige sa va casatoriti cu o “partida buna”) va da sa beti o potiune, care va impinge in bratele cuiva pe care nu-l iubiti. Brusc, soarta va actiona si veti cadea in admiratia persoanei pe care, cu cateva clipe inainte, o dispretuiati. Va veti lega viata de aceasta persoana si ochii vi se vor deschide, fara nici o indoiala, a doua zi dupa casatorie. Din fericire, Hildegard a prevazut totul.
Sucul de patlagina
“Daca un barbat sau o femeie a baut un amestec de dragoste malefic, sa bea suc de patlagina diluat, eventual, cu apa. Iar dupa aceea, sa bea si ceva “tare”. Va fi purificat din interior si starea sa se va ameliora”.
Dezlegarea unei infidelitati de origine magica
Sa te topesti de dragoste pentru o alta persoana decat sotul sau sotia ta nu este un sentiment firesc. Persoana care sufera de aceasta boala este impartita intre apartenenta la o legatura oficiala, consfintita in cadrul unei ceremonii religioase, si inclinatia irezistibila pentru aventura. Aceasta ruptura este atat de dureroasa si atat de in afara oricarei logici divine, incat ea n-a putut fi provocata decat de diavol sau de practici magice. Hildegard cunoaste rugaciunile potrivite si mai cu seama planta care va pune totul in ordine: vindeceaua (Betonica officinalis). Este vorba de un trandafir frumos si vivace, cu frunzele in forma de inima. Nu doar culoarea si forma lui sunt simboluri evidente ale dragostei, ci si actiunea sa interna, pentru ca vindeceaua avea reputatia ca ar surescita sexual femeile si ca le-ar lipsi de orice discernamant.
Ritualul vindecelei
“Se cauta o floare de vindecea. I se rup frunzele si se plaseaza cate una in fiecare nara, una sub limba, cate una sub fiecare picior, cate una in fiecare mana si se concentreaza privirea asupra florii. Se reia ritualul in fiecare zi, pana la ameliorare. Barbatul sau femeia va fi vindecat de aceasta nebunie amoroasa, cu conditia sa nu manance, sa nu bea si sa nu foloseasca nimic din ce-ar putea excita aceasta pasiune. Vindeceaua nu trebuie, insa, mancata, fiindca raneste simturile si spiritul si poate duce la nebunie”.
Impotriva suferintelor produse de spiritele aeriene
Cand depaseste simpla tristete, melancolia devine periculoasa atat pentru cel ce sufera de ea, cat si pentru societate. Asa se face ca depresia a fost rapid asimilata nebuniei. Cineva care sufera de melancolie ar risca, chipurile, sa cada treptat-treptat intr-o stare de nebunie furioasa. Hildegard considera ciubotica-cucului drept una din cele mai bune arme impotriva melancoliei. Dar atentie: ciubotica-cucului poate sa declanseze alergii cutanate (eczeme de contact).
Un “vesmant” de ciubotica-cucului
“Ea isi trage puterea de la soare si de la luna si de aceea vindeca melancolia din sufletul omului. Melancolia care il intristeaza, il ameteste si il indeamna sa profere blasfemii. Spiritele aeriene, aflate la panda, dau fuga langa bolnav, si il imping la nebunie cu sfaturile lor. Asadar, omul trebuie sa poarte, peste tot, pe piele, frunze de ciubotica-cucului, pana cand acestea il reincalzesc. Atunci, spiritele aeriene care-l torturau, temandu-se de virtutile daruite de soare acestei plante, vor inceta sa-l mai chinuie”.
(2012en.ro)
Popol Vuh-Textul sacru al nativilor mezoamericani, prevede in viitorul imediat un eveniment cosmic cataclismic, ce va marca finalul civilizatiei cunoscute si nasterea uneia noi. Acesta va avea loc, conform calendarului mayas, in 4 Ahau 3 Kankin (13.0.0.0.0) *, corespunzator datei “noastre” de 21 decembrie 2012.
Mayasii erau un popor avansat. Exceptionali matematicieni si astronomi, ei au conceput unul din cele mai precise calendare cunoscute de om (foto 1), mai exact decat cel gregorian utilizat azi. Calendarul lor a fost alcatuit in urma observarii minutioase a soarelui, a planetelor si a stelelor din Calea Lactee. Astronomii maya cunosteau – inca nu se stie cum – locatia exacta a centrului galaxiei, dand o importanta deosebita nasterii si disparitiei stelelor din acest spatiu.
Mayasii intelegeau diferit timpul fata de omul modern de azi. Noi vedem timpul ca fiind linear; el poate fi incetinit, dupa cum chiar a demonstrat teoretic Albert Einstein, insa “curge” intr-o singura directie. Prin contrast, mayasii credeau ca timpul “curge” in cicluri care se repeta periodic, la finele fiecaruia incepand unul nou, si ca ciclurile temporale isi au originea in Centrul Cerului, denumit de ei Hunab Ku, un fel de “pantece cosmic” care a dat nastere lumii noastre si care o va distruge pentru a face loc alteia. Hunab Ku, pentru care mayasii aveau in scrierea lor si o ideograma (foto 2), era asimilat zeului suprem, Creatorul.
De altfel, Calendarul Lung maya, care se va incheia la 21 decembrie 2012, este intemeiat pe acest principiu al ciclicitatii.
Mayasii, in plus, posedau cunostintele necesare privind fazele solare, ceea ce este vital pentru calcularea unui calendar precis. Magnificele piramide maya sunt perfect aliniate dupa solstitii si echinoctii. Spre exemplu, piramida de la Chichén Itzá a fost construita in asa fel incat, in timpul echinoctiilor, soarele in apus arunca o umbra semanand perfect cu cea a unui sarpe, coborand pe treptele dinspre nord ale ale constructiei. Sarpele acesta este reprezentarea alegorica a zeului Kukulcan - la mayasi sau Quetzalcoatl - la azteci (nume insemnand “sarpele cu pene”, foto 3) asimilat ulterior de populatiile Americii Latine lui Iisus Hristos.
Un asemenea efect poate fi obtinut doar posedand cunostinte arhitecturale si astronomice exceptional de precise. Acestea au fost mostenite de poporul maya, de la o inca si mai veche si mai misterioasa civilizatie: aztecii. Aztecii au ridicat la Teotihuacán (”Orasul Zeilor”), langa Mexico City, Piramida Soarelui, inchinata aceluiasi zeu Quetzalcoatl. Piramida este aliniata cu constelatia Pleiadelor, pe care si egiptenii au luat-o in calcul la constructia ansamblelor de la Gizeh. De altfel, s-a constatat ca exista o legatura intre credintele religioase stravechi ale mayasilor, egiptenilor si sumerienilor, in special in modul in care acestia se raportau la creatia universului, a rasei umane si la viitor.
Mayasii au calculat data incheierii actualului ciclu temporal bazandu-se pe cunoasterea matematicilor, studiind indeaproape periodicitatea ciclurilor astronomice si sincronicitatea acestora cu evenimentele din natura si din viata umana. Ei acordau mare atentie spiritualitatii, intelegand bine rolul pe care constiinta umana il joaca in schimbul de informatii cu natura. Astfel, credeau ca ingerand anumite plante, in timpul rugaciunilor rituale, li se vor deschide usile perceptiei si se va ridica valul care impiedica omul sa comunice direct cu Creatorul. Bazandu-se pe aceasta combinatie intre divinatii si calcule matematice, ei au aflat, in mod incredibil, inca de acum 4.000 de ani, ceea ce noi stim de doar cateva decenii: anume, ca pe 21 octombrie 2012 va incepe alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee!
Alinierea culmineaza, conform calculelor mayase – confirmate de savantii moderni – in ziua solstitiului de iarna, 4 Ahau 3 Kankin (13.0.0.0.0) sau 21 decembrie 2012, in calendarul nostru. La aceasta data, lumina si umbra il vor proiecta pe “Sarpele cu pene” coborand pe treptele piramidei Chichén Itzá, care la baza au un cap mare de sarpe sculptat in piatra. Acest fenomen se petrece de doua ori in fiecare an, insa la solstitiul de iarna al lui 2012, ceva special se va intampla. La apus, umbra marginii de N-V a piramidei va proiecta un tipar de lumina care imbratiseaza si ilumineaza capul de sarpe sculptat de la baza scarilor. Intr-o perioada de 32 de minute, sarpele, alcatuit din aceasta alternanta de lumina si umbra, va cobori pe pamant, pe masura ce soarele paraseste fiecare treapta, mergand din varf pana la baza. Pe langa aceasta, pe 21 decembrie 2012 in jurul orelor 11:11, coada sarpelui proiectata din varful piramidei va tinti exact inspre constelatia Pleiadelor, intr-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacán sau piramidele egiptene de la Gizeh.
Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pamant a lui Quetzalcoatl, lumea noastra se va sfarsi prin foc, iar “pantecele cosmic” Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit de mayasi “Cel de-al Saselea Soare”, o alta lume mai evoluata urmand sa se nasca.
Ce spun savantii moderni?
Indiferent cat de reticenti am fi, e imposibil sa nu tinem seama de cosmogonia vechilor popoare mezoamericane. Asta pentru ca, pe langa exceptionalele dovezi de acuratete si precizie furnizate de calendarul maya si de constructiile lasate mostenire de civilizatiile disparute, unele descoperiri ale ultimilor ani ne pun pe ganduri.
In primul rand, oamenii de stiinta au confirmat ceea ce mayasii stiau de mult: anume ca la data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla in “aliniamentul galactic”, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care imparte in doua calea Lactee, divizand-o in 2 hemisfere sau lobi, foto 5).
Aliniamentul apare ca rezultat al precesiunii echinoctiilor. Precesiunea este cauzata de faptul ca pamantul “se clatina” foarte incet pe axa sa, schimband astfel pozitia echinoctiilor si solstitiilor cu cate un grad la fiecare 71,5 ani. Intrucat soarele la solstitiu are o largime de doar o jumatate de grad, rezulta ca soarelui la solstitiul de iarna ii sunt necesari 36 de ani pentru a trece prin Ecuatorul Galactic. Alinierea exacta intre centrul soarelui, asa cum este vazut de pe pamant, si Ecuatorul Galactic, a avut loc in 1998 (dupa Jean Meeus in Mathematical Astronomy Morsels, 1997); la un calcul simplu, adunand 1998 cu +/- 18 (jumatatea lui 36), rezulta ca soarele este aliniat cu Ecuatorul Galactic la fiecare solstitiu de iarna intre 1980 si 2016.
Daca asemenea aliniamente au mai aparut in anii 3000 I. C. si 1500 I. C., deosebirea este ca, de aceasta data, la 21 decembrie 2012, centrul soarelui nu doar ca se va afla pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic, dar el se va suprapune chiar peste Centrul galaxiei (vezi imaginea).
In plus, cu ocazia aceleiasi alinieri, Taietura Neagra (regiune de praf interstelar de la nordul Centrului Galactic pana dincolo de constelatia Acvilei, marcata in imagine ca “Dark Rift”) pe care mayasii o cunosteau si o numeau “Drumul Negru” (Xibalba be), se intinde exact peste Ecuatorul Galactic, in locul in care soarele se va afla in 2012. Aceasta zona este vizibila cu ochiul liber la munte sau acolo unde aerul este curat, ca o panza alba pe cerul noptii.
Astronomii moderni, cu instrumente avansate, au descoperit in centrul Caii Lactee o imensa “gaura neagra” care emite radiatie gamma de inalta energie si care, periodic, inghite stele si respectiv naste altele. Publicatia The Journal of Astronomy and Astrophysics ofera mai multe amanunte. Folosind date primite de cele la patru telescoape ale complexului High Energy Stereoscopic System (H.E.S.S.) localizate in Namibia (Africa) (foto 6), savantii au concluzionat: “centrul galaxiei gazduieste un numar de potentiale surse de raze gamma, inclusiv o masiva gaura neagra cu masa de circa 10.000 de ori mai mare decat a soarelui, ramasite ale exploziilor unor supernove si posibil o acumulare de particule de ‘materie neagra’”.
Daca descoperirea in sine nu este una exceptionala – se pare ca multe galaxii au asemenea gauri negre in centru – alte dovezi sunt de natura sa furnizeze noi elemente pentru descifrarea misterului. Sau dimpotriva, pentru adancirea lui…
In martie 2005, astronomul dr. Scott Hyman de la Sweet Briar College (SUA) a facut un anunt tulburator in prestigioasa revista stiintifica Nature. Analizand semnalele radio de joasa frecventa provenite din centrul Caii Lactee, captate cu telescoapele de la Socorro (New Mexico), dr. Hyman si colegii au detectat un semnal clar, pe care l-au calificat drept “emisie coerenta”. Acesta se compunea din 5 emisii radio de energie egala, care durau cate 10 minute fiecare si se repetau la intervale de 77 de minute, pe o perioada de 7 ore, intre 30 septembrie si 1 octombrie 2002. Descoperirea i-a facut pe Scott Hyman si intreaga comunitate astronomica “sa se scarpinde in cap”, dupa expresia autorului articolului.
Ar putea fi ciudatele “murmure”, detectate de dr. Hyman in centrul galaxiei noastre, o cauza a schimbarilor climatice abrupte pe care le resimtim azi? Deocamdata nu s-a putut stabili asa ceva. Insa catastrofele naturale se inmultesc cu viteza exponentiala, modificarile climei sunt evidente pentru oricine. Savantii au detectat comportamente extreme si stranii in soare, avand efecte asupra atmosferei pamantului si efecte masurabile asupra altor planete ale sistemului nostru solar.
Sa fim mai degraba sceptici sau…
Exista intr-adevar legaturi intre “alinierea galactica” din 2012 si intensificarea fenomenelor naturale extreme? Va fi 21 decembrie 2012 data la care un eveniment de proportii cataclismice va distruge civilizatia umana? Nu avem inca de unde sa stim acest lucru, iar pe internet sustinatorii si adversarii teoriei poarta dezbateri intense, cu argumente solide si dintr-o tabara, si din cealalta (vezi de exemplu aici si aici). Totusi, majoritatea celor pe care intr-adevar ii intereseaza subiectul se pot consola la gandul ca vor trai acele clipe pentru a confirma sau infirma, ei insisi, profetiile.
Pentru crestini, contactul cu spiritualitatea unui popor stravechi poate fi interesant, fara sa schimbe insa modul in care este privit finalul civilizatiei umane. Ascultand de spusele Scripturii, crestinul se afla intr-o stare de veghe, de alerta spirituala, care nu poate fi tulburata. De altfel, ideea de a incerca prezicerea unei date exacte a sfarsitului lumii contrazice Sfanta Scriptura. “Iar ziua Domnului va veni ca un fur”, ne spune Apostolul Petru in a sa a 2-a Epistola Soborniceasca (3:10), iar din Evanghelia dupa Matei aflam ca “de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.” (24:36). Mantuitorul Insusi il indeamna pe crestin sa vegheze asteptand a doua Sa venire, precum fecioarele intelepte din pilda (Matei, 25).
Insa orice am fi, credinciosi crestini, ai altor religii sau atei, conditia actuala a lumii in care traim e de ajuns sa traga un semnal de alarma. De ce multi dintre noi nu-l aud? Aceasta depinde de cat de astupate ne sunt urechile…
—
Note:
*Calendarul maya, vizibil in prima imagine din articol, incepe in 12 august 3114 i.C. si se incheie la 21.12.2012. El contine 5 subdiviziuni temporale. In ordine de la cea mai mica la cea mai mare acestea sunt (in transcriere aproximativa): k’in, winal, tun, k’atun, baktun. K’in inseamna o zi, winal, o perioada de 20 de zile (asemanatoare cu luna noastra), tun este un an de 360 de zile iar k’atun, 20 de ani a cate 360 de zile fiecare. In fine, baktun reprezinta o perioada de 400 de ani, adica 20 de k’atuni. 13 baktuni formau un Mare Ciclu, adica 1.872.000 zile, notat 13.0.0.0.0.
(2012en.ro)
Limbajul trupului este foarte sugestiv atunci cand vine vorba de sentimentele unei persoane vizavi de tine. Acesta iti arata daca te place, daca inca are indoieli in privinta ta sau ii esti pur si simplu indiferent. Fiecare dintre noi are un simt capatat inca de la nastere care ne ajuta sa descifram limbajul trupului unei alte persoane.
Care sunt semnele ce-ti arata ca te doreste?
Esti intr-un bar. O persoana de sex opus te priveste din cand in cand. Isi plimba mana prin par, bea incet din paharul pe care il are in fata, isi deschide putin bluza/camasa pentru ca in bar e mult fum si e cald. Cand vezi astfel de semne sa stii ca ai in fata o persoana care este interesata sexual de tine (asta in primul rand, apoi vei vedea ce va urma).
Incepi sa-ti pui in minte tot felul de intrebari: nu se uita la mine, nu are cum sa ma placa pentru ca in seara asta nu sunt in forma mea maxima, ce ar putea sa vada la mine cand am fata asta atat de deprimata?
Nu te descuraja si ai incredere in instinctele tale.
Dar pentru a fi absolut sigur ca intr-adevar te vrea si asteapta un semn din partea ta, trebuie sa te uiti la urmatoarele semne:
1. Se joaca cu mana prin par si clipeste destul de des (in cazul femeilor) sau te fixeaza cu privirea (in cazul barbatilor). Aceste miscari iti arata ca persoana respectiva vrea sa-ti demonstreze ca este curata si ingrijita, ca are o piele si un par bine intretinute. Aceasta este practic invitatia pe care ti-o face pentru a te apropia de ea sau, in cazul lui, iti cere voie sa vina sa te abordeze.
2. Isi agita usor picioarele, adica femeia le pune unul peste celalalt, iar barbatul se joaca incet cu talpa pe podea. Este cea mai simpla cale prin care ti se explica ca si-ar dori sa va »jucati« impreuna.
3. Deschide un nasture de la bluza/camasa ca sa-i vezi mai mult din goliciune si din piept. Deja aproape ca te invita in pat pentru o noapte incendiara.
4. Se uita in geamul de la bar pentru a se asigura ca este inca fresh. Acest gest iti indica faptul ca isi doreste sa fie cat mai atragator/oare special pentru tine.
5. Isi mangaie pielea intr-un mod discret sau isi musca usor buza. De aici inainte nu mai trebuie sa stai pe ganduri, ci doar profita de ocazie si simte-te bine alaturi de aceasta persoana pentru ca e clar ca te place si te doreste foarte mult.
(top-shop.ro)
Nu vrei ca relatia sa se termine, dar nici nu ai idei ce puteti face seara cand sunteti impreuna? Iata cateva idei pe care le poti pune foarte usor in aplicare.
1. Comanda cina
Stii ca nu gatesti foarte bine si el se stramba cand vede ca nu are ce manca? Fa-i o surpriza placuta si comanda cina inainte sa ajunga el acasa. In felul asta ii vei arata ca stii ce-i place sa manance si ca te-ai gandit la el. Pune pe masa cateva lumanari parfumate, desfa o sticla de vin rosu si garantat seara va fi una minunata.
2. Uitati-va la un film
Majoritatea posturilor de televiziune au filme in programul de seara, dar cel mai bine este sa gasesti un film pe genul lui si sa-l pui la DVD. Nu-l oblige sa se uite la filme siropoase de dragoste daca nu este pasionat de asa ceva. In schimb, daca ii place comedia si rasul il va relaxa, veti putea petrece clipe frumoase impreuna. Daca stii ca este fan filme erotice, ce ar fi ca macar o seara pe saptamana sa va uitati impreuna la un astfel de film? Il vei surprinde placut si asa nu va mai trebui sa se ascunda de tine de fiecare data cand are chef de putina “actiune”. Faceti cat mai multe activitati placute impreuna!
3. Pregateste o baie aromata!
La sfarsit de saptamana, rezerva-ti timp pentru o baie relaxanta impreuna. Baia de fiecare zi e mai mult pe fuga si parca niciodata nu va puteti bucura cu adevarat de ea. Acum este momentul sa stati o ora in apa calda cu spuma de baie aromata si cu lumari parfumate aprinse pe margine. Fa-i aceasta surpriza iubitului tau cand vine acasa obosit de la serviciu. Dupa ce se face comod, spune-i ca ai o surpriza pentru el si invita-l in baie. Nu te va refuza si se va bucura pe deplin alaturi de tine. Fii sigura!
4. Lauda-l!
Barbatilor le place sa li se "mangaie" din cand in cand ego-ul. Cand va asezati la masa ridica paharul in cinstea lui, spune-i pentru ce apreciezi prezenta lui in viata ta. Sau in momentele de intimidate, lauda-i performantele sexuale. Trimite-i mesaje prin care ii spui ca esti mandra de el ca munceste pentru binele vostru si exemplele pot continua. Efectele se vor vedea in scurt timp pentru ca el va deveni mai afectuos cu tine pentru a capata in continuare ceea ce-si doreste: laude!
Incearca sa fii mai apropiata de ceea ce vrea si simte partenerul tau pentru ca o relatie reusita nu trebuie sa se bazeze pe egoism. Daca vezi ca el nu face suficient, fa tu mai mult. In timp, ceea ce oferi ti se va intoarce inzecit!
(top-shop.ro)
Aurul blestemat din Baikal
Printre lanturile muntoase acoperite de zapada, la capatul Asiei de Nord, se intinde lacul Baikal. Unul dintre cele mai mari de pe planeta, cel mai adanc din lume si cel mai vechi. Se spune ca in adancurile sale s-ar ascunde sute de tone de aur. Insa tezaurul imperiului tarist scufundat aici poarta pecetea unui blestem teribil.
Iarna anului 1920. Rusia se cutremura dupa prabusirea unui Imperiu, dupa ani de razboi civil, transformari sociale violente, saracie si foamete. In sud-estul Siberiei, pe malul lacului Baikal, goneste un tren cu o destinatie neclara. Un tren plin cu aur. Aurul Imperiului Rus. Pentru a-l opri, partizanii armatei rosii mineaza calea ferata. Dar n-au noroc. Dupa explozie, trenul se prabuseste in apele Baikalului, si peste 200 de tone de aur dispar in bezna abisala a celui mai adanc lac de pe glob. De atunci, timp de 90 de ani, aventurieri si cercetatori, cautatori de comori si scafandri special antrenati strabat in lung si in lat cei 31 de mii de kilometri patrati pentru a descoperi comoara inghitita de adancuri.
Trenul fantoma
Se spune ca trenul aurului, disparut in urma cu aproape un secol, s-a transformat intr-un tren-fantoma, bantuind pe sine abandonate si “indepartandu-i” pe cei care indraznesc sa se apropie de comoara. Oamenii care au gasit fie si un banut din aurul pierdut au avut parte de o moarte cumplita. Multi dintre cei care au avut curajul sa se scufunde in apele tainicului lac, in speranta imbogatirii, nu au mai iesit niciodata la suprafata. De parca o forta nevazuta vegheaza cu strasnicie ca bogatia sa ramana ascunsa pe veci.
In 1967, o echipa de lucratori ai caii ferate din regiunea lacului Baikal este trimisa sa repare un tronson distrus de o avalansa de pietre. In hatisul maracinilor de langa linia de tren, unul dintre muncitori zareste ceva sclipitor, ceva ce parea a fi o bucata de aur. Cu inima stransa, indeparteaza spinii si ridica din tarana un lingou stralucitor, ce avea stantat insemnul Imperiului tarist: vulturul bicefal. Isi striga camaradul si, dupa un schimb de replici soptite, si-au anuntat colegii ca pleaca mai departe pe traseu, pentru a controla cat de avariata este linia. Intr-o clipita, hotarasera ca trebuie sa se piarda in munti, pentru cateva zile, ca apoi sa coboare si sa incerce sa valorifice pretioasa descoperire. De atunci, nu au mai fost vazuti in viata.
La cateva zile dupa ciudata disparitie, autoritatile locale alarmate au inceput cautarile. In scurt timp, cadavrele lor au fost gasite pe o sina de tren abandonata, in tunelul numarul cinci. In mod straniu, moartea survenise in urma impactului cu o locomotiva, desi se cunostea faptul ca pe acea ruta nu mai circula nici un tren de mai bine de jumatate de an. Vestea cumplitei morti s-a raspandit rapid in asezarea din apropiere si toti locuitorii au inceput sa vorbeasca inspaimantati despre blestemul aurului si despre trenul fantoma ce venea din trecut, lovind necrutator pe cei ce indrazneau sa atinga legendara comoara. Nu era pentru prima data cand trenul fantoma se ivea ca de nicaieri, cu vagoanele pline de stralucirea aurului, semanand groaza si aducand moarte.
Cercetatorul rus Vasili Lamakin, cunoscut pentru studiile asupra lacului Baikal, relateaza intr-una dintre cartile sale un fenomen straniu, pe care l-a trait el insusi, in 1957, in regiunea Irkutk, din Rusia. “Ne intorceam dintr-o expeditie de pe apele lacului Baikal, cand un vant naprasnic s-a starnit ca din senin si, la fel de brusc cum s-a pornit, asa s-a si potolit. Noaptea se lasa grea si neagra. Eram cu totii 15 oameni. Iesind pe puntea vasului, am fost martorii unui spectacol halucinant. Eram inca departe de tarm, cand in fata noastra, foarte aproape, la o distanta de cel mult un kilometru, deasupra lacului, plutind prin vazduh, trecea un tren. In linistea deplina a noptii, s-a auzit strident scrasnetul rotilor pe linia invizibila. Vagoanele straluceau in mod straniu, de parca ar fi fost poleite cu aur. Si-a continuat traseul, brazdand vazduhul, si s-a pierdut in negura noptii, lasandu-ne cu mintile ratacite, cu ochii mari de spaima si uimire”.
Aici, in regiunea lacului Baikal, astfel de povesti sunt des auzite, legenda aurului si disparitia lui enigmatica fiind un inepuizabil subiect de discutie. Aproape fiecare locuitor “detine” o harta a comorii, stie din batrani unde s-a prabusit trenul si in ce zona ar putea iesi aurul la iveala.
Trenul aurului. Se spune ca in el era si o parte din aurul Romaniei
Mecanicul de locomotiva Valeri Sanaev conduce de peste 20 de ani trenurile pe traseul ce a ramas neschimbat din secolul al XIX-lea, cu cele 38 de tuneluri, cu poduri de lemn si viaducte din piatra. La stanga troneaza aceiasi munti Baikal, la dreapta, straluceste in soare aceeasi intindere de smarald a stravechiului lac. Valeri s-a nascut si a copilarit in acest tinut, crescand cu povestile si secretele nedezlegate ale aurului din adancuri. El are propria lui versiune, prin care explica enigma comorii. Toamna, cand apa este transparenta, in dreptul kilometrului 87 al caii ferate, pe luciul lacului, se poate vedea limpede locomotiva trenului disparut in 1920. “Este doar o “fata morgana”, care-si intinde nada spre ademenirea curiosilor. Daca te scufunzi insa, ea se face nevazuta, ca o naluca. Iar cei care, ispititi de aceasta atractie irezistibila, au sarit in apele reci, au disparut pe veci. Cunoastem cu totii prea bine aceasta primejdie si ne ferim chiar si privirea cand ea se arata. Pentru toate spaimele pe care le tragem pe acest traseu periculos ar trebui sa fim platiti in plus. Ne aventuram pe linia de tren, caci asta-i painea noastra. Aurul este blestemat, si pentru nici un ban din lume, eu unul nu as cauta sa-i deslusesc secretul”.
Comoara ultimului tar
Pentru prima data, blestemul aurului a fost aruncat catre amiralul Kolceak. Remarcabil comandant de flota navala, cunoscut explorator polar, amiralul Alexandr Kolceak va trebui sa poarte de-a lungul istoriei aceasta cruce grea: raspunderea pentru disparitia tezaurului marelui imperiu de la rasarit. Asa-numitul “aur al lui Kolceak” a reprezentat o mare parte din rezerva de aur a Rusiei.
In preajma Primului Razboi Mondial, in 1914, in Rusia se gasea unul dintre cele mai mari depozite de aur din lume. Bancile imperiului adaposteau 1240 de tone de aur, ceea ce in zilele noastre este echivalentul a peste 60 de miliarde de dolari. In 1915, sub amenintarea ocupatiei germane asupra orasului Petrograd (Sankt-Petersburg de astazi), acolo unde se afla tezaurul rusesc, tarul Nicolae al II-lea a hotarat ca acesta sa fie divizat si mutat in doua orase diferite: Nijnii Novgorod si Kazan. Dupa revolutia din noiembrie 1917, tarul fusese inlaturat si fortele bolsevice, sub conducerea lui Lenin, pusesera stapanire pe Rusia. Un an mai tarziu, a izbucnit razboiul civil intre bolsevici si sustinatorii tarului. Unul dintre conducatorii “armatei albe”, ce lupta pentru restaurarea monarhiei, a fost amiralul Alexandr Kolceak. Intr-o mare ofensiva, dupa lupte sangeroase, Kolceak si armata sa au izgonit trupele bolsevice din Kazan, asediind orasul si preluand controlul asupra rezervei de aur. Ulterior, tezaurul a fost incarcat intr-o garnitura de tren, cu destinatia Omsk, in Siberia Orientala, acolo unde miscarea alba isi stabilise capitala. Convoiul purta o incarcatura de o valoare greu de apreciat. Pe langa cele 200 de tone de aur, in vagoane exista, de asemenea, o mare cantitate de bijuterii pretioase, printre care sabia impodobita cu diamante a tareviciului Alexei si colierul splendid al tarinei.
In iarna anului 1920, trupele amiralului Kolceak, sub presiunea armatei rosii, se retrag catre Vladivostok. Tezaurul a fost iarasi incarcat in tren pentru a fi transportat catre portul rusesc la Oceanul Pacific. Amiralul rus lua in calcul si posibilitatea de a-si conduce flota catre trupele aliate din Europa. Insa armata rosie, in incercarea de a captura tezaurul, a reusit sa opreasca trenul. Locul ales a fost ideal. La capatul unuia din cele 38 de tuneluri care se intind de-a lungul lacului Baikal, bolsevicii au plasat explozibil pe linia ferata. Si astfel, la iesirea din tunelul numarul cinci, explozia s-a produs si trenul s-a prabusit in negura lacului. Cateva zile mai tarziu, amiralul a fost capturat de bolsevici si ucis miseleste, dupa un proces facut in pripa, intr-o rapa, pe malul lacului care deja inghitise aurul.
Asa s-a incheiat istoria incalcita a “aurului lui Kolceak” si a inceput povestea misterioasa a comorii din Baikal, pe care de aproape un secol oameni din toata lumea se straduiesc sa o dezlege.
Cercetatorii “Mir” confirma legenda
Septembrie 2009. Agentiile de presa rusesti anuntau o stire de senzatie: “Expeditia stiintifica “Mir” din Baikal se afla pe urmele aurului lui Kolceak”.
Cercetatorii rusi, cu ajutorul batiscafurilor “Mir 1″ si “Mir 2″, au descoperit in adancurile lacului indicii pentru ceea ce ar putea fi rezerva pierduta de aur. La o adancime de aproape 1000 de metri, printre stanci, submersibilul a scos la iveala ramasitele unui vagon de tren si cateva lazi cu munitie din perioada razboiului civil. Insa surpriza cea mare a cercetatorilor de la bordul batiscafului “Mir” a venit abia cand executau manevrele de ridicare la suprafata. Iata ce declara pilotul Evgheni Cernaev: “Dupa depistarea fragmentelor metalice, am inceput sa urcam catre suprafata, pe panta tarmului acoperita cu grohotis. Deodata, printre pietre, am observat niste bare metalice ce aveau stralucirea aurului. Am reusit sa ne apropiem, insa in incercarea de a la extrage cu ajutorul bratului mecanic telecomandat, malul a inceput sa se surpe si plecarea noastra din acel loc a devenit iminenta. Nu am putut disloca misterioasele fragmente, insa coordonatele au fost precis fixate”.
Studiul adancimilor lacului Baikal a debutat inca din anul 2008, iar cei interesati de comoara au asteptat cu sufletul la gura ca descoperirea senzationala sa fie confirmata. Dar locuitorii regiunii nu au privit expeditia cu ochi buni, inca de la inceput. Chiar si astazi, in secolul XXI, ei sunt infricosati de misterele lacului si de blestemul aurului ce se poate abate asupra tuturor. Chiar din prima zi, superstitiile lor par ca au fost confirmate. In timpul manevrelor de scufundare a batiscafului in apa, s-a produs un cutremur si o furtuna puternica s-a dezlantuit. Aparatul submersibil a inceput sa se clatine in toate directiile la bordul navei care-l adapostea. Vantul a izbit batiscaful de nava si unul din motoarele sale a fost grav avariat.
Oamenii de stiinta sustin ca asemenea fenomene meteorologice nu sunt deloc rare in regiunea lacului Baikal, acolo unde vremea este imprevizibila. Pe de alta parte, localnicii traiesc cu convingerea ca nimic nu este intamplator, si blestemul ii urmareste pe toti aceia care incearca sa descopere aurul.
Dupa o serie de intamplari inexplicabile, expeditia “Mir” si-a continuat cercetarile. In august 2009, hidronautii descopera un lucru neasteptat: nu este prima data cand adancurile apelor Baikalului sunt explorate. Pe fundul lacului, cercetatorii rusi gasesc epava unui submarin sovietic. Povestea acestuia o aflam daca ne intoarcem in timp, in vara anului 1949.
In dimineata zilei de 11 iulie, in regiunea insulelor Uskani din inima lacului Baikal, mai multi pescari au fost martorii unei imagini incredibile. De sub apa s-a ivit un periscop, apoi partea superioara a ceea ce parea un vas subacvatic. Dupa cateva minute, banuielile pescarilor s-au adeverit: la suprafata apei a aparut un submarin. Dupa destramarea URSS-ului, documentele scoase la iveala au confirmat relatarile pescarilor, facute in urma cu 50 de ani.
Fragmente metalice sub apa
Aparatul submersibil fusese, intr-adevar, un submarin din clasa “Sciuka” (Stiuca), special modernizat si adaptat pentru cautarea rezervei de aur scufundate in adancimile lacului Baikal. Proiectul, desfasurat in conditii strict secrete era supervizat de seful politiei secrete (NKVD), temutul Lavrenti Beria. Nava subacvatica fusese adusa in mare taina, pe timp de noapte, de la Vladivostok, unde se afla cea mai mare baza militara navala sovietica in Oceanul Pacific. Insa, in mod straniu, si aceasta tentativa de descoperire a aurului s-a incheiat dramatic. In conditii neelucidate, la bordul submarinului s-a produs o avarie, si echipajul a fost nevoit sa abandoneze nava.
Coincidenta sau nu, incercarile de a deslusi cea mai mare taina a secolului XX din Rusia au esuat fara exceptie, toate eforturile de a face lumina au fost inghitite de bezna abisala a lacului Baikal. Dupa date neconfirmate oficial, recent a fost inaintata ipoteza conform careia o parte din tezaurul imperial era constituita si din rezerva de aur a Romaniei, pierduta in valtoarea Primului Razboi Mondial.
Cel mai probabil insa aurul lui Kolceak va ramane un mit rusesc – la fel ca si “Camera de Chihlimbar” sau Biblioteca lui Ivan cel Groaznic. (2012en.ro)
Ai ajuns acasa si primul lucru pe care il faci este sa apesi butonul ON pentru a porni televizorul? Exista totusi metode mult mai placute sa petreci cele cateva ore care au mai ramas pana la culcare decat sa te uiti la filme prost facute, cu povesti banale. De fapt, o carte este un film pe care ti-l poti crea singur in imaginatie, fiind astfel cel mai bun regizor. Acest “film” al cartii te va fascina si te va determina sa-ti doresti ca si maine seara sa ajungi cu drag acasa pentru a-ti relua lectura.
Pentru fiecare moment al vietii tale este necesar un anumit tip de carte. Asa ca gandeste-te bine la starea in care te afli sau la felul tau de a fi pentru a alege cartea potrivita: actiune, drama, documentar, comedie, tragedie si lista poate continua. Te ajutam cu cateva idei.
1-Esti eternul romantic?
Stii prea bine ca viata nu este o poveste, dar asta nu inseamna ca nu visezi sa-ti intalnesti sufletul pereche, venind pe un cal alb sau dintr-o caleasca direct la usa casei tale. In acest caz, ar trebui sa citesti “1001 moduri de a fi romantic”, scrisa de Gregory J.P.Godek sau “Paul si Virginia”, a lui Bernardin de Saint Pierre.
2-Ai chef de putina actiune?
In mod normal, viata este destul de banala: serviciu – acasa. Iesi din rutina cu o carte erotica precum “Cel mai bun sex din viata ta” scrisa de Richard Emerson sau cu celebra carte “Kama Sutra”, a lui Ann Hoper. Vei invata noi tehnici sexuale care cu siguranta iti vor fi de mare ajutor alaturi de partenerul tau. Imbina utilul cu placutul!
3-Daca acasa ai parte de prea multe certuri
Ar trebui sa-ti pastrezi energia pentru ca exista carti care dau solutii la mai toate problemele. Iti recomandam “Ajutor! Traiesc cu un barbat mai mult baiat”, scrisa de Betty McLellan. Aceasta carte intra in mintea barbatilor si ajuta femeile sa-i inteleaga. Merita citita!
4-Vrei sa reaprinzi flacara in relatia ta?
Simti ca a intervenit monotonia in viata voastra si nu numai sexul e problema? Citeste o carte ce da sfaturi utile si usor de aplicat in viata de cuplu: “Cele 5 limbaje ale dragostei”, scrisa de Gary Chapman. Lectiile de viata nu strica niciodata!
5-Simti ca ceva esential lipseste din viata ta?
Poate ca la un moment dat in viata ta ai fost nevoit sa faci compromisuri multe sis a-ti ascunzi niste dorinte, vise. Cartea “Visatorii nu dorm niciodata”, scrisa de Pat Mesiti, si “Iti traiesti visul?” a lui John Fuhrman. Aceaste minunate lecturi te vor ajuta sa-ti dai seama ca viata merita traita asa cum iti doresti si ca e atat de simplu sa-ti realizezi visele. Fii un invingator!
6-Wow! Ce lene imi e!
Nu mergi la sala ca nu ai chef sau costa prea mult, plimbarile in parc te plictisesc, de aceea greutatea corporala poate avea de suferit. Pentru a preveni ingrasarea si vorbele malitioase ale cunoscutilor, incearca sa citesti “Pilates: Antrenamentul ideal pentru trup si suflet”, scrisa de Antje Korte. Vei avea multe de invatat!
7-Ai chef sa-ti rearanjezi casa?
Iarna ce a trecut a lasat un aspect neplacut casei tale si simti nevoia sa faci schimbari? De ce nu te apuci sa citesti “Feng Shui rapid”, scrisa de Stephanie Roberts, care iti da ponturi foarte bune despre cum trebuie sa arate o locuinta care atrage carma pozitiva.
Uite cateva carti ce merita citite pentru ca ai ce invata din ele. Dupa ce te vei obisnui cu lectura, vei simti nevoia ca de cel putin cateva ori pe saptamana sa iei o carte in mana si sa te delectezi cu povestea ei. Sau poti asculta povestea unei carti la MP3 player pentru ca acum exista multe variante audio a cartilor celebre. Convinge-te singur de eficienta povestilor!
(top-shop.ro)
În ora de instructie ofiterul vrea sa explice cum în caz de nevoie se sterilizeaza apa nepotabila în vedera consumului.
Înainte întreaba:
-Deci daca nu avem decât apa murdara cum o putem face potabila?
Bula raspunde:
-Prima data fierbem apa si apoi o filtram.
-Foarte bine!
Mai faceti ceva?
-Da, dupa aceea bem, pentru siguranta, o bere..
Cica îi venise lui Bula chemare de la armata. Ma-sa, fiarta, da fuga la tat-su, zidar în constructii, sa-i dea vestea proasta.
-Aoleu, i-a venit lu' fi-tu chemare la armata, doi ani la marina, aoleu, ce ne facem, ca pleaca baiatu, si mor eu de inima rea.
Tatal lui Bula era sus pe schele la etajul 9, cu mistria în mîna.
-Lasa draga, sa faca baiatu' armata, sa se faca barbat, ce mama naibii.
-Nu barbate, trebe sa facem ceva. De ce nu te arunci tu de pe schele, si mori, sa se libereze ca fiu de vaduva.
-Auzi fa, de ce nu te arunci tu în bratele colonelului, si sa se libereze ca fiu de curva?
Caporalul e cam miop de felul lui:
-Drepti! Asta e valabil si pentru tine, tu ala cu boneta rosie, din spate!
La care Bula:
-Domnule caporal, permiteti sa raportez, sa traiti, ala e un Hidrant!
-Fie ce-o vrea el! Aici trebuie sa asculte si cei cu facultate!
Bula se apropiede de o coleaga de clasa si îi spune :
-Poti sa îmi dai fotografia ta?
-Dar ce, nu poti dormi fara sa te uiti la mine? Ma iubesti asa de tare ?
-Nu. Pur si simplu colectionez pokemoni!...
I. F. Borogeana - curmătura Gropiţa - stîna Groapa - şaua Funicel - stîna Funicel
Marcaj: punct galben, pînă la muntele Funicelu; triunghi albastru: muntele Funicelu - stîna Funicel .
Durata: 5¼ -6½ ore.
Traseu recomandat numai vara.
Trasee de legătură: 2, 4, 5, 6, 9 şi 10
Traseul începe din valea Latoriţei, la km 10,5 al şoselei Ciungetu - Petrimanu, de la cabana I. F. Borogeana (960 m). Prin spatele cabanei urcă un drum de tractor. La capătul superior al drumului (cca 15 min. de urcuş) începe poteca forestierilor, ce suie în serpentine spre pîrîul Borogeana Răgaliei. Ea urmăreşte puţin pîrîiaşul, apoi se abate la stînga pe muchia dintre Borogeana Răgăliei şi Borogeana Mare în urcuş prelung şi pieptiş. Privelişte spre nord către brîurile de piatră de dincolo de Latoriţa. La cca 1430 m se află o cabană muncitorească şi un şipot. Se traversează vîlcelul pe lîngă şipot şi se pătrunde în molidiş pe o pantă domolită. Un ultim urcuş de cca 35 min. prin pădure şi poteca iese pe culme în poiana din şaua Gropiţa (1599 m), unde întîlnim marcajele punct roşu şi albastru.
Din curmătura Gropiţa se urcă spre dreapta (S-SV) pe muntele Gropiţa. Inainte de liziera pădurii o ramură a potecii se desprinde pe muchie spre vîrful Gropiţa (traseul 2); traseul nostru se menţine în apropiere de limita superioară a pădurii, pînă la stîna Gropiţa (cca 1600 m). Poteca coboară puţin prin pădure, trece pîrîul Gropiţa, urcă cîteva serpentine, apoi traversează poiana pe fruntea piciorului Dintre Gropi. De aici avem o privelişte deosebită spre Piatra Tîrnovului. Coteşte la dreapta şi pătrunde destul de adînc pe versant spre obîrşia văii Groapa. În aceste locuri poteca se pierde în iarba înaltă. Trecem peste cîteva izvoare apoi ne apropiem spre stînga de firul văii. În sus, spre vîrful Nedeia, se schiţează o căldare aridă din care se formează şiruri de rîpe roşietice. Traversăm rîpa principală şi continuăm urcuşul pe malul înclinat, printre jnepeni, apoi prin pădure, cca 30 min., pînă la stîna Groapa (Gropile Mari 1710 m). La 5 minute, pe poteca ce merge spre sud, se află un izvor şi loc de popas cu excepţională panoramă. Ca din mijlocul unui imens amfiteatru împărţit în două de firul văii Repedea se văd clinele Pietrei Tîrnovului, Căpăţînii, Ursului. Zarea se închide cu Munţii Făgăraş şi cu cetatea stîncoasă a Coziei. Peste toată această privelişte pluteşte, în orele amiezii, o pîclă albăstruie, punctată de argintiul acoperişurilor de la stînele prezente în mai fiecare poiană din Tîrnovu, Gropiţa, Funicelu, Coşana şi Groşetu.
De la stîna Groapa se poate urca direct pe muchie la vîrful Nedeia (2130 m) în cca 1 oră. Această abatere rămîne în afara traseului. Poteca noastră continuă pe deasupra pădurii, oferind privelişti frumoase. Urcă 30 m diferenţă de nivel, apoi ocoleşte fruntea muntelui Groapa, spre vest, pe lîngă jnepeni; traversăm un izvor al văii Repedea şi după cca 20 min. de la stînă, trecem un pîrîu, la cca 1700 m, într-un loc poienit, plăcut, favorabil pentru campare. Dincolo, un nou picior de munte, mai fragmentat, ne sileşte să-i urmărim sinuozităţile.
In cale se succed: o căldăruşă plină cu lespezi, înecată în jnepeniş, urmată de al doilea vîlcel, cîteva ravene care brăzdează fruntea muntelui Senănările. Trecem o ravenă mare lîngă Zănoguţa, şi hoaga văii Roşia, care muşcă adînc din platoul Beleoaia. După un urcuş de cca 15 min. atingem culmea principală a Munţilor Căpăţînii pe muntele Funicelu unde întîlnim traseele 6, 9 şi 10. Pînă la şaua Funicel (1820 m) coborîm 10-15 minute pe lîngă pîlcuri de jnepeni, urmărind marcajul bandă roşie (traseul 10).
Din şaua Funicel poteca de culme se îndreaptă spre versantul sudic al vîrfului Căpăţîna (traseele 9, 10), în timp ce poteca noastră, coboară spre nord pe deasupra ravenei de la obîrşia pîrîului Funicel (bazinul văii Repedea). Traversăm două vîlcele pe la obîrşie, apoi coborîm prîntre pîlcuri de jnepeni pînă în poiana stînei Funicel (1760 m). Panorama foarte frumoasă spre vîrful Nedeia şi Piatra Tîrnovului îndeamnă la un popas.
Daca n-o cunosti, abia ti-a fost prezentata de un prieten, (cu cand sa
nu fie prietena lui) te duci la ea o saruti frumos pe obraz, spui ceva acolo
ca iti pare bine s-o cunosti, nu conteaza spui ceva din gura . Asta doar dc
e necunoscuta, pe urma incerci sa aflii nr de telefon de la ea sau de la
sau de la prieten (a tau NU a ei, btw: conditia principala s-o poti agata
e sa n-aiba prieten sau sa nu fie moarta dupa unu sau sa nu-i fi total
antipatic)
Intr-o zi dai un telefon si-o inviti la un film (undeva in fc de imaginatia
fiecaruia) eventual mai chemi niste cunostinte comune (perechi). Dc zice
NU si-ti place mult de ea, mai incerci peste cateva zile, Dca tot iti zice
ca nu poate din diferite motive ii dai papucii si treci la urmatoarea
Dc zice DA mergeti si va-ntalniti intr-un loc. Te duci la ea ii intinzi
mana si ii zici hai mergem, o iei frumos de mana si plecati. Dc dupa cateva
sec isi ia mana dintr-a ta nu dispera, va urma o intersectie, va trebui sa
traverseze o strada cat de curand si ii prinzi iar mana.
Ati ajuns la film sau la teatru (prima oara faci tu cinste ca tu ai
invitat-o dupa aia n'are decat sa-si plateasca). Intrati la film, va asezati
si te faci comod (mana din dreptul ei se asteaza frumos pe umarul ei iar cea
lalta mana o iei de mana) o tragi usor spre tine si ori te opresti aici ori
o saruti (trebe sa va explic cum se saruta o fata?)). A grija sa fie un film
plicticos (nici prea da' nici ceva sa-nu-ti iei ochii de pe ecran, da' nici
un film indian cu el... si ea ... ). Dca vedeti ca nu vrea: totul e sa ai
rabdare cui pe cui se scoate, dc e incapatanata esti si tu incapatanat
(poti sa-i si spui sa chestia asta)
Se termina filmu' iesiti de la film strans legati unul de altul , O duci
acasa (daca nu sta in vre-un cartier celebru) Si o saruti inainte sa va des-
partiti. I spui ca o suni sau sa te sune a daua zi sau stab din seara
respectiva cand sa va mnai intalniti ...
Sfaturi adiacente:
1) Nu fi fi bou sa dai bani pe flori, poate doar la o aniversare, odata pe an
2) Cand mergi cu o fata pe strada spuner bancuri fa gllume, fi vesel, fi
baiat de gasca nu fi moale (molƒu)
3) N-o suna numai tu, fa in asa fel incat sa te sune si ea
4) nu cheltui prea multi bani cu ea
5) complimentele i le faci dupa ce ai agatat-o (vrajit-o) nu inainte
6) Dc e proasta n-o prezenta parintilor chiar dc e misto, mai bine le prezinti
una mai uratica dar desteapta, va face o impresie mai buna
7) daca o agati la un bairam si n-ai chef sa o ti prea mult alege una misto
indiferent ce are prin creeras
8) daca vrei sa fi prieten mai mult timp cu ea nu te uita cum arata (da' nici
ultima stramba sa nu fie) da vezi sa aiba ceva prin creer
9) nici o data nu-i spune unei tipe care inca nu ti-e prietena ca-ti place de
ea (gandeste-te cam ce i-ai face tu unei tipe care t-ar spune ca-i place
de tine)
10) NU te indragosti ca bou' ca dc nu iese ...
11) ciorba reincalzita nu e buna (daca ati teminat-o nu o luati de la capat , fa asta doar dc vrei sa te razbuni pe ea Reg_de_aur) domina ca sa nu fi dominat ultima_regula) dupa masini si dupa femei sa nu alergi, vor veni altele
Dca metoda nu merge numai voi sunteti de vina ... mai incercati o data !
cam atat...
1. Urmaream in pat, linga nevasta-mea, “Vrei sa fii miliardar?”
M-am intors catre ea si am intrebat-o: “Vrei sa facem dragoste?
“Nu”, mi-a raspuns ea.
“Asta e raspunsul tau final?”, am intrebat-o.
De data asta nici nu m-a privit cind mi-a raspuns ca da.
Asa ca am spus: “Atunci as vrea sa sun o prietena”…
…si atunci a inceput cearta!
…………………
2.Nevasta-mea s-a dus la supermarket
Am rugat-o sa ia si-un bax de Tuborg, de 18 lei.
A cumparat in schimb o cutie de L’Oreal DermaGenese de 24 de lei.
I-am spus ca berea ar fi ajutat-o sa arate mai bine in noaptea aia decit crema
…si atunci a inceput cearta!
—————————————————–
3.Am scos-o pe nevasta-mea la un restaurant.
S-a intimplat ca ospatarul sa ia mai intii comanda mea.
“Un cotlet mare de vita in singe pe gratar.
M-a intrebat: “Nu va pasa de vaca nebuna?”
“Nu.”, am raspuns. “Poate comanda si singura”…
…si atunci a inceput cearta!
—————————————–
4.Nevasta-mea statea linga mine pe canapea, in timp ce eu zappam canalele.
M-a intrebat: “Ce mai e pe televizor?”
I-am raspuns: “Praf”…
…si atunci a inceput cearta!
—————————————–
5.Nevasta-mea tot incerca sa-mi sugereze ce-si doreste pentru urmatoarea aniversare.
Mi-a spus: “vreau ceva stralucitor, ce ajunge de la 0 la 100 in trei secunde.” I-am daruit un cintar …
…si atunci a inceput cearta!
—————————————–
6.Cind am ajuns aseara acasa, nevasta-mea mi-a cerut sa o duc intr-un loc scump.
Am dus-o la o benzinarie…
…si atunci a inceput cearta!
—————————————–
7.Stateam alaturi de nevasta-mea la intilnirea de 30 de ani de la terminarea liceului si ma tot uitam la o tipa bine, dar complet turta, ce-si legana nostalgic intre doua degete paharul, singura la o masa de alaturi.
Nevasta-mea m-a intrebat: “O cunosti?”
“Sigur”, am oftat, “e prima mea prietena din liceu. Am inteles ca s-a apucat de baut imediat dupa ce ne-am despartit, si de-atunci n-a mai fost treaza.”
“Dumnezeule!” a spus nevasta-mea. “Cine s-ar fi gindit ca o persoana poate sarbatori atita timp?”…
…si atunci a inceput cearta!
—————————————–
8.Nevasta-mea m-a intrebat daca rochia ii face fundul mare. I-am spus ca nu asa de mare ca rochia de ieri .
…si atunci a inceput cearta!
1. Dragostea eterna dureaza 3 luni.
2. Nu te baga in lumea drogurilor.....suntem si asa destul de multi
3. A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta.
4. Cel care se naste sarac si urat are mari sanse ca atunci cand o sa creasca......sa isi dezvolte ambele calitati.
5. Cei cinstiti sunt inadaptatii societatii.
6. Pestele care lupta impotriva curentului....moare electrocutat.
7. Nu este important sa castigi...este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.
8. Nu sunt complet inutil....cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.
9. A gresi este omeneste...totusi, a da vina pe altul este si mai omeneste.
10. Cel mai important nu este sa stii....mai important este sa ai telefonul celui care stie.
11. Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
12. Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.
13. Banii nu fac fericirea....o cumpara gata facuta.
14. Inteligenta ma urmareste.....dar eu sunt mai rapid.
15. Fugi de tentatii.....dar incet sa te poata ajunge.
16. Exista o lume mai buna........ dar este foarte scumpa.
17. A studia insteamna a te indoiesti de inteligenta colegului de birou.
18. Daca o pasarica ti-a soptit ceva.....atunci inseamna ca ai inebunit pentru ca pasarelele nu vorbesc.
19. Munca nu a omorat niciodata pe nimeni......dar de ce sa risti?
20. Alcoolul omoara incet incet......nu conteaza, nu ma grabesc.
21. Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi......trage si impinge.
22. De ce sa bei si sa conduci ....cand poti sa fumezi si si zbori?
