Salar de Uyuni,Bolivia(minunile naturii)

Salar de Uyuni, Bolivia

Este una dintre imaginile iconice ale Boliviei – un desert masiv de sare in mijlocului Altiplano (n.r. platoul inalt din Muntii Anzi Cordilieri). Desertul, exterm de intins, reflecata razele soarelui in asa fel incat formeaza iluzia unei oglinde in care se reflecta cerul. In desert se afla mai multe lacuri de culori ciudate produse de depozitele de minerale din zona.

Cantonul Piatra Rosie-Curmatura "La Piatra Rosie"-"La Iazuri"-Saua Groapa Malaii-Ciungetu(muntii Capatanii)

Contonul Piatra Roşie - curmătura ,,La Piatra Roşie" - ,,La Iezeru" - şaua Groapa Malăii -Ciungetu                                                                      



Marcaj: triunghi roşu
                                                                   

Durată: 4½ - 5 ore                                                          

Traseu recomandat numai vara                                      

Trasee de legătură: 2, 5, 9 şi 10

Pornim de la canton, spre vest, pînă în culmea Romanu-Ursu, pe poteca marcată cu triunghi roşu, comun cu cruce roşie. Din culme începe un urcuş prelung spre nord (cca 4 km), avînd o amplă perspectivă spre bazinul Luncavăţu şi spre cel al Hurezului. Lăsăm în dreapta o potecă spre stîna Piatra Roşie, apoi mai sus, spre stînga, o altă ramificaţie spre stîna Dîrjala (vest). În vecinătatea culmii principale rămîne în dreapta o potecă spre stîna Piscu Lung şi, după o oră de la plecare, intersectăm poteca principală de culme Căpăţîna - curmătura „La Piatra Roşie". Aici traversăm culmea principală a Munţilor Căpăţînii şi traseele 9 şi 10 (bandă roşie). În proiectul de marcaje se preconiza ca traseul nostru (marcaj triunghi roşu) să urce la vîrful Ursu şi să coboare la stîna Groşetu. Deoarece pe teren există însă marcajul prin Groapa Mălăii, ce ocoleşte vîrful Ursu, vom descrie realitatea de pe teren. Din curmătura La Piatra Roşie (cca 1915 m) poteca se lasă pieziş spre nord-est în căldăruşa de unde izvorăşte pîrîul Fîntîna Bătrînă (loc de aprovizionare cu apă). Poteca cu marcajele triunghi roşu şi cruce roşie coboară lent spre nord-est pe fruntea piciorului Groapa Mălăii. Aici se desprinde în jos (nord-est) poteca marcaj cruce roşie spre stîna din Groapa Mălăii, în timp ce poteca noastră se abate spre V-NV, coborînd mai domol la izvoarele pîrîului Iezer. Prîntre jnepeni poteca se apropie de stîna Iezer situată pe culmea muntelui Groşetu. Pîrîul Iezer îşi face loc pe lîngă stînă şi, după ce înconjoară fruntea muntelui Groşetu, continuă cursul spre nord. Poteca se orientează întîi prin pădure, spre est, apoi spre nord, paralel cu pîrîul. Coborîm pe serpentine la pîrîu, apoi pe lîngă apă, pînă în Poiana Iezerului, unde se află un lac din care apa Iezerului se îndreaptă spre cascada din aval. Înainte de lac reapare marcajul cruce roşie, care vine de la stîna din Groapa Mălăii. La lac punct important de orientare; poteca marcată coteşte în unghi drept la dreapta, urmînd culmea muntelui Groşetu, pe lîngă mănunchiul de stînci. Treptat poteca coboară pînă în poiana din şaua curmăturii, unde se află stîna Popeştilor (cca 970 m). În mijlocul poienii, poteca marcată cu triunghi roşu se desprinde din cea de culme (cruce roşie) şi coboară la stînga. Serpentinele dese se succed pe faţa defrişată a muntelui Groşetu pînă pe firul văii Repedea, lîngă grupul de cabane I. F. Vătăjelu (720 m). De la I. F. Vătăjelu coborîm pe şoseaua forestieră cca 4 km pînă la gura văii Repedea, apoi urcăm pe şoseaua asfaltată de pe valea Latoriţei cca 1 km pînă la Ciungetu.

Wulingyan Hunan,China(minunile naturii)

Wulingyan Hunan,  China                                                                                                                                                         

Minunea geologica este formata din peste 3.000 de carsturi de piata de var. Peisajul este impanzit de cascade dramatice si unele dintre cele mai mari pesteri in piata de var din Asia.

Cantonul Piatra Rosie-Sub Vf.Romanu-Poiana lui Dinca-Vaideeni(muntii Capatanii)

Cantonul Piatra Roşie - sub vf. Romanu - Poiana lui Dincă - Vaideeni                                                                                                                                          





Marcaj: triunghi roşu
                                                                     

Durată: 3 ½ - 4 ore                                                      

Traseu accesibil vara şi iarna                                                        

Traseu de legătură: 30

De la cantonul Piatra Roşie urcăm spre vest la culme, cca 15 min. Intrăm la stînga pe poteca largă ce se întinde de la nord spre sud, pe lîngă vîrful Romanu şi care, în această porţiune, nu este marcată. Într-adevăr între şaua ,,La cantonul Piatra Roşie" şi şaua de sub vîrful Romanu marcajele sînt aplicate pe o potecă paralelă care străbate pe coastele de vest ale muntelui Romanu pînă la cantonul Ursu şi revine în culmea Piatra Roşie în dreptul cantonului Piotra Roşie. Această variantă nu se bucură de aceleaşi privelişti ca traseul pe culmea golaşe şi deci va fi folosită de cei care eventual doresc să se adăpostească la cantonul Ursu. Din nodul de poteci de la sud de vîrful Romanu poteca de culme ocoleşte vîrful Ursuleţ pe versantul estic şi revine apoi pe muchia care de aci coboară accentuat pînă în şaua Colţişorul Marginii (cca 1470 m). Legenda spune că aici, într-una din scorburile fagilor falnici de la liziera pădurii şi-a ascuns cîndva haiducul Ciortobel comoara agonisită la drumul mare. Localnicii din Vaideeni şi Urşani sînt gata oricînd să istorisească din isprăvile haiducilor. Pe aceste meleaguri, folosind drumul bun, au trecut şi pandurii lui Tudor Vladimirescu; tot pe aici au trecut şi solii băniei din Craiova spre cetaitea Sibiului. Traseul continuă prin pădure pînă în Poiana lui Dincă, de unde se desparte drumul spre Urşani prin Cracu Tănăseşti. Drumul Vaideenilor apucă spre Poiana lui Dincă. În această poiană a existat, cu sute de ani în urmă, un han. Din poiană poteca principală coboară pe ,,Muchia Cocoşului" pînă în şaua ,,La Şipote" (cca 1110 m). Reluînd direcţia spre sud se stabileşte pe culmea Jariştea Vaideenilor, apoi pe culmea Frăsinetu (1138 m). Ultima pantă pe Dealu Mare şi traseul ia sfîrşit în centrul comunei Vaideeni la staţia de autobuz.

Padurea de stanci,China(minunile naturii)

Padurea de stanci, China

Shilin, termenul chinezesc pentru padure de roci, este un exemplu impresionant de topografie carstica. Rocile sunt de fapt piatra de var erodata de apa. Este cunoscut inca de pe timpul dinastiei Ming, ca prima minune a lumii.

Romanii de Sus-Paraul Lunga-I.F.Bolca-Cantonul Piatra Rosie(muntii Capatanii)

Romanii de Sus - Pîriul Lunga - I. F. Bolca - cantonul Piatra Roşie                                                       




Marcaj: bandă albastră
: Romanii de Sus - şaua Romanu; în rest traseu nemarcat                                                               

Durată: 4½ -5½ ore .                                                  

Traseu accesibil vara şi iarna                                        

Trasee de legătură: 31 şi 32

Cantonul pastoral Piatra Roşie, cu poziţie centrală în Munţii Căpăţînii, poate fi atins pe două itinerare: traseul 30, care permite accesul cu mijloace auto din Romanii de Sus, pînă la o oră de destinaţie, şi traseul 31, din Vaideeni, pe culme, care oferă o excursie frumoasă, într-un cadru natural atrăgător. Din Romanii de Sus itinerarul trece prin vecinătatea mănăstirii Hurezi (540 m), situată pe malul stîng al pîrîului Hurezu (Romanilor). După cca 2,8 km drumul forestier se ramifică: pe valea Romanilor, înainte, pe pîrîul Lunga. Traseul nostru intră pe drumul ce urcă la început pe Valea Lunga, apoi răzbate pe serpentine, pe Măgura lui Dobre, în şaua Lunga (1 180 m) (lîngă magazinul forestierilor). De aici drumul trece pe versantul vestic al muntelui Ţiganu, apoi se lasă pe firul superior al văii Pleşa, pe care urcă pînă la I. F. Bolca (km 11), unde se termină drumul forestier. De aici poteca iese pe golişte în culmea Pietriceaua (1650 m). În platou poteca o ia pieziş spre V-NV pînă la sud de vîrful Romanu[11], unde întîlnim traseul 31 (triunghi roşu). In continuare poteca, fără marcaj, ocoleşte vîrful Romanu pe la vest printr-un urcuş domol. Spre nord, se deschide panorama spre vîrfurile Ursu şi Căpăţîna. Ne angajăm apoi într-o coborîre lentă pe culmea ce duce în şaua ce face legătura cu muntele Piatra Roşie. Aici traseul părăseşte linia de culme şi se abate la dreapta cca 10 min., în coborîre prin golişte la cantonul pastoral Piatra Roşie (1625 m).

Fantana fermecata-parcul national Chapada Diamantina,Brazilia(minunile naturii)

Fantana fermecata – parcul national Chapada Diamantina Brazilia

Paco Encantado sau Fantana Fermecata se afla in Bahia, la aproximativ 400 de kilometri de capitala Salvador. Fantana gigant are 36,57 de metri adancime, iar apa este atat de curata incat poti distinge rocile si trunchiurile de copac stravechi. Lacul este protejat natural datorita ecosistemului rar si delicat.

Manastirea Bistrita-"Intre Rauri"-Plaiul Zanoaga-Curmatura Rodeanu(muntii Capatanii)

Mănăstirea Bistriţa - ,,Intre Rîuri" - Plaiul Zănoaga - curmătura Rodeanu                                    






Marcaj: triunghi albastru
                                                                     

Durată: 4½ -5¼ ore                                                      

Traseu recomandat numai vara                                            

Trasee de legatură: 9, 10 şi 28

De la mănăstirea Bistriţa urcăm 4,3 km pe valea Bistriţei în lungul drumului forestier, pînă la punctul ,,Între Rîuri", la bifurcaţia drumurilor forestiere Gurghiu şi Bistriţa. De la bifurcaţie pornim pe şoseaua de pe valea Bistriţei (dreapta). La 3 min. de mers lăsăm la dreapta ramificaţia traseului 28 (marcaj triunghi galben). După aproape 4 km de la punctul ,,Intre Rîuri" trecem de cabana I. F. Bistriţa, iar după încă 500 m părăsim şoseaua urcînd pe poteca din stînga. Traversăm izvorul Cuca, urcînd la obîrşia lui. Sus în culme lăsăm o colibă şi după vîrful Cuca poposim ,,La Şipote" (izvor). De aici poteca urcă din greu pe culmea împădurită trecînd prin vecinătatea unui canton pastoral, iar mai sus pe la o stînă. Înainte de vîrful Zănoaga (1662 m) urcăm stîncăriile numite ,,Treptele Tribunalului" şi ieşim în golul de munte. Curînd ajungem în dreptul stînei Zănoaga (saivan). De aici pornesc două poteci spre culmea principală. Cea din dreapta duce, prin pădure, spre curmătura Zănoaga (1741 m). Traseul nostru străbate timp de 20 min. poiana şi pîlcuri de pădure pînă la poteca de culme marcată cu bandă roşie (traseul 9), potecă ce pătrunde în poiana Rodeanu, apoi se abate la stînga, coborînd la stînele din curmătura Rodeanu (1628 m).

Danxia,China(minunile naturii)

Formatiunea geologica Danxia, China

Fenomenul geologic poate fi vazut in mai multe parti din China. Imaginile  de mai jos sunt facuta in Zhangye, in provincia Gansu. Danxia, care inseamna “nor rosiatic” in chineza, este un tip de gresie rosie care s-a erodat in timp, dand nastere unor stanci cu forme ciudate.

Valea Lunii,Argentina(minunile naturii)

Valea lunii, Argentina

Ischigualasto sau “locul in care pui luna” este o vale izolata din Argentina. Este impanzita de roci circulare, “sculptate” de vantul puternic, care arata ca niste bile uriase. Zona, in trecut extrem de fertila, este acum arida si contine atat de multe fosile de plante si animale incat a devenit o destinatie obisnuita pentru paleontologii din toata lumea.

Manastirea Bistrita-"Intre Rauri"-Valea Costesti-Plaiul Netedu-Curmatura Lespezi(muntii Capatanii)

Mănăstirea Bistriţa – “Între Rîuri" - valea Costeşti - plaiul Netedu - curmătura Lespezi 




Marcaj: triunghi galben,
triuinghi albastru






Durata: 5-5½ ore                                                                                                            

Traseu recomandat numai vara                                                                                                                              

Trasee de legătură: 7, 9, 10, 11, 22 şi 29

La poalele sudice ale Munţilor Căpăţînii, pe valea Bistriţei, se află mănăstirea Bistriţa (550 m). În vecinătate, pe muntele Arnota, la cca 810 m altitudine, se ridică zidurile mănăstirii Arnota. De la mănăstirea Bistriţa, spre nord, porneşte un drum forestier. Valea se îngustează brusc şi pereţii vineţii de calcar încearcă să închidă calea. Traseul comun cu marcaj triunghi roşu (traseul 29) trece prin dreptul peşterii Grigore Decapolitul. Cheile Bistriţei lungi de cca 1,5 km sînt strîmte dar foarte frumoase. Valea se lărgeşte treptat, stîncile distanţîndu-se. După ce trecem printr-o poiană cu fîneţe sosim la confluenţa pîraielor Gurghiu cu Bistriţa, loc numit şi ,,Intre Rîuri" (4,3 km; cca 670 m alt.), unde se află o cabană şi un magazin alimentar forestier. La cca 5 min. de mers pe şoseaua de pe valea Bistriţei (dreapta) părăsim firul văii. Din locul numit ,,Intre Rîuri", ne abatem pe valea Bistriţei şi apoi, de la stîlpul indicator din şosea, cotim la dreapta, în urcuş, părăsind valea. După cca 25 min. ajungem în rariştea din curmătura Arnota (cca 880 m), de unde se deschide o priveliste frumoasă spre muntele Cacova şi vîrful Cîrliga, deasupra cheilor Costeştilor. După cca 5 min. de coborîre spre est, prin rarişte, ajungem pe drumul forestier de pe valea Costeştilor (barăci vechi), pe care continuam traseul. La cca 3,5 km întîlnim cabanele I. F. Valea Curmăturii, iar la km 7,5 în stînga (vest), o veche rampă de buşteni (cca 900 m). Facem aprovizionarea cu apă pentru 2-3 ore. Părăsim şoseaua şi urcăm pe muntele Netedu. Traversăm două vîlcele şi ne apropiem de culme, pe care ne vom continua drumul. Din şaua Gura Plaiului (cca 1430 m) se deschide panorama spre abruptul Builei. Urmează un urcuş pronunţat pe mijlocul culmii Netedu pînă în vîrful Gura Plaiului (1510 m). La dreapta o potecă nemarcată duce spre stîna Netedu şi cantonul de vînătoare Netedu. Plaiul Netedu se aşterne golaş spre nord cu pante uşoare, conferind largi perspective spre plaiul Lespezi, curmătura Comarnice şi tulburătorul abrupt al Builei - Vînturariţa. Culmea devine un vast platou. Poteca se îndreaptă către dreapta. Ocolim vîrful Netedu (1757 m) pe la est, traversînd capul Muchiei lui Ignat pînă la curmătura Lespezi (1610 m), unde apare poteca marcată cu bandă albastră (traseul 22). După 10 min. în lungul potecii traseul 22, spre nord, se află refugiul Lespezi (cca 1640 m).