AMERICAN WESTERN

WESTERN

OSCAR BENTON

BENSONHURTS BLUES

GAROU & DANIEL & PATRICK

GAROU & DANIEL & PATRICK
(Belle)

VIDEO BLUES-SYSTEM

BLUES SYSTEM-Gangster Love

VACANTA LA GEOAGIU-BAI

GIULIA LA GERMISARA(Geoagiu-Bai)
* complex termal roman*
Situl arheologic GERMISARA cuprindea in antichitate castrul militar cu CANABAE-asezare civila si TERMAE -le ,mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost indentificate TERMAE-le are o forma aproape circulara cu diametrul de 90-95m.In perioada romana,complexul a functionat in doua faze:una exclusiv de suprafata si a doua in subteran si suprafata .In centrul mamelonului se afla o cavitate naturala ,rezultat al apelor termale din subteran .In peregrinarile lor ,romanii au descoperit acest "lac"si au constatat efectele benefice ale apelor.Este posibil ca intr-o prima etapa sa se fi scaldat,chiar in interiorul acestuia .Cu timpul a inceput amenajarea unei retele de canale de dirijare a apei de la sursa la bazinele sapate in pamint si captusite cu scindura ,canalele au fost realizate prin cioplire direct in stinca locului ,iar in zonele unde aceasta nu permitea ,traseul a fost completat cu TEGULAE si mortar anhidric sau scinduri din lemn.Din acest moment "lacul"a devenit un lacde cult ,in interiorul lui fiind descoperite monede de de bronz si argint ,o frumoasa statuie a zeitei Diana,altare votive ,placute votive dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale (Diana,Higia,Nymphae)
sursa:"Panoul Nr.22A038-Geoagiu-Bai"

MANASTIREA DRAGOMIRNA

MANASTIREA DRAGOMIRNA
Un mitropolit caligraf si artist ,Anastase Crimca ,a trait la o rascruce a timpului cind pictura exterioara a locasurilor de cult ceda locul sculpturii.Si nu a lasat clipa sa curga in van .Prin stradania lui ,inainte de 1609 s-a nascut Dragomirna ca expresie a resurselor unei arte de a renaste mereu ,in tipare reinoite si revugorate .Amestecat si el ,pina peste cap,in vinzolelile ,domnilor Movilesti .Anastase Crimca a cunoscut si marirea si decaderea,si bucurii si dezamagiri.Totusi scaunul mitropolitului era mai putin rivnit decit scaunul domniei,si intr-o vreme de repezi schimbari si mari silnicii ,ctitorul Dragomirnei a gasit si ragazul de a-si inzestra manastirea cu evanghelii si liturghii caligrafiate de mina sa si impodobite cu miniaturi la fel de mina sa.Peste toate a avut si intelepciunea sa rinduiasca viitorul Dragomirnei intr-un chip care s-a dovedit rodnic :"nu va fi niciodata si nici unui scaun rasaritean inchinata,ci va ramine locuita numai de calugari moldoveni"Rinduiala din beneficiul careia ,in veacurile ce au urmat,manastirea a putut deveni un centru cultural reputat in intraga Moldova.Hotarit lucru ,lespedea sub care sta Anastase Crimca nu desparte moartea de viata .Omul a stiut sa traiasca si dupa stingerea sa.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA SUCEVITA

MANASTIREA SUCEVITA
Manastirea a fost ridicata itre 1582 si 1584 ,prin cheltuiala voivodului Ieremia Movila si a mitropolitului Gheorghe Movila ,fratele sau,si sub boltile ei,intr-o capsula de argint aurit se pastreaza o bucla din parul sotiei domnitorului ctitor.Intre clipa cind s-a tirnosit manastirea si clipa cind parul Elisavetei s-a rinduit intre odoarele Sucevitei ,numai pace nu a fost in Moldova.Si numai liniste nu a fost in neamul intins ,bintuit de mari ambitii si rasplatit de soarta cu mari nacazuri ,al Movilestilor.Istoricul ne-o infatiseaza pe domnita Elisaveta prin cuvinte pilduitoare:"prin frumuseta ,ea era dintre cele ce risipesc imparatiile si pier supt ruinele lor"Nefiind imparatie,adica netraind din asuprirea altor popoare ,Moldova nu a pierit.Insa in neamul Movilestilor moartea naprasnica a secerat in fel si chip ,in stinga si-n dreapta ,vinturindu-l,risipindu-l,ducindu-l pina pe pragul ruinei :un Constantin Movila a murit inecat in Nistru ,cind tatarii il duceau in robie spre Crim:un Bogdan si un Alexandrel Movila ,rapiti de turci si dusi in tabara lui Schender Pasa ,si-au pierdut urma:insa doamna lui Ieremia ,banuita ca l-ar fi otravit pe Simion Movila ,a fost dusa in robie la Istambul ,ajungind in harem de aga.De la exilul ei ,pina aztazi,si otravitul,si ctitorul ,stau alaturi cuminti ,sub lespezi invecinate,intr-un pamint care le iarta pe toate .Adevarul ca Sucevita a iesit din smerenia si zlotii lui Ieremia Movila a ramas in istorie,nici nu se putea altfel.Dar gloria de ieri si de azi a locasului,fara nici o indoiala,se intemeiaza pe harul mesterilor care i-au impodobit zidurile cu citeva dintre cele mai luminoase culori si chipuri ce sa pot intilni in nordul Moldovei
Sursa"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA VARATIC

MANASTIREA VARATIC
Si totusi aici s-a suferit din iubire,sau,mai bine spus ,s-a suferit fata in fata cu icoana apusa a unei iubiri...La Varatec aflam mormintul modest al unei fiinte mici,care a stirnit patimi mari :Veronica Micle .Incit ,cum e lesne de inteles,pelerinajul la Varatic se cuprinde de la sine in drumurile tuturor care cred in puterea tamaduitoare a dragostei.In rest ,manastirea insasi,abia daca a implinit doua veacuri ,nu prea are istorie,chiar daca luam in seama si spaima incasata din focul de la 1890 .Din fericire ,locul e adapostit si aerul nu se vintura fara rost printre turle ,pentru ca altfel ,daca focul de atunci,s-ar fi atitat de la vint ,poate nu am fi intilnit aici ,aztazi,decit o pajiste spuzita cu florile aspre la frumusete ca muntele apropiat.Intre ctitore intilnim si o Brincoveanca ,Safta pe numele mic ,si daca fapta ei si a altora nu s-a ridicat la inaltimea stiuta a lucrarii de voivod ,si-a dat masura,in schimb,in bogatia icoanelor si a podoabelor care a facut si mai fac fala manastirii Varatec.Asa ca oricum ne-am invirti ,dind din colt in colt ,vom sfirsi prin a ocoli iar si iar mormintul muzei lui Mihai Eminescu ,poetul sfirsit in noaptea de 15 spre 16 iulie 1889 .In noaptea lui 3 august ,acelasi an ,s-a stins si Veronica Micle ,in casa maicii Fevronia ,privegheata de maicile Evghenia,Piguta,Eleonora,si Sofia.Cum s-a intimplat ca niste fiinte care s-au sihastrit de iubire au ingaduit intre ele o fiinta topita intr-o iubire prea mare nu e usor de inteles ,Dupa cum ramine cu totul si cu totul de neinteles de ce o mama oarecare intoarce o dragoste mai mare fiului ajuns dupa gratii decit odraslei care si-a ales o soarta cuvioasa de preot Insa daca la invatatura de la Bistrita adaugam si pilda de la Varatec ,cel putin o fata a lucrurilor cit de cit se mai limpezeste :uni fug de la manastire si se incearca intr-o viata cu drumurile alunecoase ,iar altii fug dintr-o viata traita din cale afara de furtunoasa si se ineaca la manastire ,cind credeau ca au ajuns la un tarm.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA PUTNA

MANASTIREA PUTNA

Cu trecutul real asaltat de legende ,cu legendele spulberate de trecutul real ,Putna a traversat cutrmure,incendii si devastari,timp de peste cinci veacuri ,sub zodia seninatatii imperturbabile a intocmirilor destinate eternitatii.Din toate nenorocirile care au incercat trainicia simbolului ingropat in temeliile manastiri ,una anume a fost de neindurat :Instrainarea.Aproape un secol si jumatate ,mormintul lui Stefan cel Mare a dainuit sub stapinirea altora .Dar a dainuit.Si mormintul marelui voivod ,si mormintele Mariei Voichita si Mariei de Mangop ,si turnul tezaurului,si evanghelierul adus de ctitor de la manastirea Humor ,pe la 1487,ca sa perpetueze in posteritate chipul sau cel mai autentic,de soldat rinduit de destin ,impreuna cu neamul sau,la straja uneia din portile de atunci ale Europei.Ridicata intre 1466 si 1469 manastirea s-a tirnosit in 1470 ,intr-o clipa de glorie si liniste ,cind dusmanii de jur imprejur pareau cumintiti .De atunci pina in ziua de azi ,intre toate luptele purtate de neamul romanesc ,intru supravetiurea si neatirnarea sa ,se cuprinde si aceasta lupta tenace a zidurilor Putnei cu timpul,cu vicisitudinile si capcanele lui.Faptul ca locasul a rezistat fara sa se risipeasca nu inseamna numi o victorie a trainiciei ingropate in piatra zidirii ,ci si o izbinda a oamenilor.Loc de pelerinaj si reculegere pentru fiii unei patrii ,spatiu de resuscitare permanenta a sentimentului unitatii nationale romanesti ,Putna a fost si a ramas si ramine in veac simbolul unitatii noastre
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

DRUMETIE

PIATRA CRAIULUI
SFATURI PENTRU DRUMETIE

In drumetie,daca sintem surprinsi de furtuna,inseamna ca nu ne-am informat de buletinul meteorologic.Vom evita sa ne ascundem sub copaci,mai ales sub cei inalti,nu vom tine in mina sau in rucsac obiecte din metal.In padure daca ne-am ratacit si nu avem busola,ne orientam observind muschiul de pe copaci,care creste,de obicei,in partea dinspre nord a tulpinelor.Daca avem dureri stomacale ,balonari,greturi,vome,acelasi muschi verde ,fiert citeva minute in apa ,pe o spirtiera,ne da un ceai medicinal care ne poate ajuta sa ne insanatosim.Pe timp de vara ,fructele si foile de afine(ceai) ne ajuta contra diareei si a durerilor abdominale.Nu trebuie uitata trusa de medicamente si nici lanterna.Nu se va pleca niciodata in drumetie cu bolnavi sau cu persoane care nu suporta eforturile prelungite si neasteptate si nici fara sa cunoastem traseul .Pe timp de iarna la munte ,se vor evita strigatele si zgomotele care pot declansa caderi masive de zapada (avalanse) si in orice anotimp cind urcam ,vom calca avind grija sa nu desprindem pietre care pot sa se rostogoleasca si sa accidenteze pe cei care merg in urma noastra.Se vor face popasuri scurte ,la 40 de minute distanta;nu se va bea apa rece ,ci ceaiuri caldute ,pentru evitarea deshidratarii si pentru potolirea setei.Daca nu avem posibilitatea de a bea ceai ,vom minca fructe (mere,portocale etc.)
Sursa:"Dialog cu frumusetea si sanatatea"de Constanta Popovici

BLUE LOVE

PESCAR(GEORGE "six-ray " NICA ) printre altele si pescar amator)

PENTRU A DEVENI PESCAR

Principalele notiuni pe care este bine sa le cunoasca oricine doreste sa-si petreaca citeva ore la malul unei ape,cu o undita in mina,si cu speranta ca la cirligul pe care l-a legat la capatul firului ,se va prinde un peste urias,adus la mal si bagat in sac dupa o lupta inversunata de mai bine de citeva minute ,transformate ulterior in ore,atunci cind se va derula filmul acestei victori .Nu cred ca exagerez prea mult in cele spuse mai sus ,mai ales daca pestele agatat in cirlig a rupt firul ,din cauza ca respectivul pescar nu a stiut cum trebuie sa oboseasca un peste mai nabadaios.Dar hai sa vedem ce bagaj de cunostinte ar trebui sa poarte in sac orice pescar amator ,pentru a nu se face de ocara cind i se pun intrebari de catre curiosi si mai ales pentru a sti ,cind a ajuns la malul unei ape ,ce fel de peste ar putea pescui,cu ce fel de undita si cu ce fel de momeala.Daca poposim la munte ,in apele repezi sau lacurile cristaline montane,vom gasi pastravul,impodobit de natura in vesmint de sarbatoare tesut in puncte rosii ,sagetind viiturile pentru a prnde in gura-i mare gizele ce zboara la suprafata apei si alaturi de el lipanul,cu aripa dorsala colorata in culorile curcubeului si cu miros de cimbrisor cind il prinzi in mina .Ambii pesti,conform legii,se pot prinde ,in perioadele permise,numai la momeli artificiale(muste,imitatii de larve,lingurite) Coborind in regiunea dealurilor,in riurile din aceasta zona,vom gasii,cleanul,mreana si scobarul,Toti acesti pesti fac parte din familia ciprinidelor(a crapului) fiind cunoscuti sub denumirea de pesti pasnici.Toti trei pot fi prinsi la unele larve acvatice (burlai,babite,viermusi,racusori etc.)dar si la lacuste ,greieri sau musca de casa .Cleanul mare se prinde foarte bine si la lingurite mici ,rotative sau oscilante,dar si la boaba de strugure sau bucatica de pruna brumarie .Mreana la rindul ei ,mai prefera si bucatica de brinza topita,dar nu se da inapoi nici de la coropisnita laptoasa.Si acum sa ne aruncam cirligele in apele de cimpie.In apele curgatoare ne vom intilnii cu cleanul si mreana ,dar si somnul cel mustacios,si cu crapii auri .In apele inchise si in riurile mari,si cursul incet,vom gasii in plus:stiuca,bibanul,carasul,platica,salaul si citeva specii de talie mica:rosioara,babusca,obletul.Somnul,stiuca,bibanul si salaul sint pesti rapitori si prin urmare pot fi prinsi fie la peste viu ,fie la naluci de tipul lingurilor sau al pestilor artificiali,Celelalte specii apuca bine momelile formate din paste fainoase ,rimele si viermusii.Poposind pe una din frumoasele si insoritele plaje ale Marii Negre ,sa nu uitam ca in apa ce scalda pietrele digurilor,ne asteapta prietenul tuturor pescarilor amatori :guvidul-care nu se va lasa prea mult rugat sa traga puternic de firul la capatul caruia am legat un cirlig pe care am insirat o rima.Si daca ati retinut aceste sumare ,dar foarte necesare informatii despre pesti si preferintele lor de hranire,putem trece la alte scurte informatii referitoare la undita ,ca unealta de pescuit si la tehnica pescuitului

SA NE CUNOASTEM UNDITA

Ne-am obisnuit sa cuprindem in notiunea de undita,un ansamblu format din:
*o varga elastica usoara,formata din una sau mai multe bucati(parti)in lungime totala de la 2,5m-5,5m:
*o struna (sau linie) constituita din firul de naylon de la virful vergii pina la legatura dintre struna si firul de legatura a cirligului;
*cirligul atasat la struna printr-un fir de naylon mai subtire decit firul strunei;
*pluta,atasata pe struna printr-un sistem ce-i permite deplasarea,in scopul de a plasa cirligul cu momeala la adincimea voita de pescar;
*plumbii de lestare a firului ,in asa fel plasati pe fir ,incit cirligul cu momeala sa ramina in apa in pozitia verticala,iar pluta sa se scufunde in apa cu 2/3-3/4 din lungimea sa;
Cu o undita cum e cea descrisa mai sus ,putem prinde toate speciile de pesti-pasnici sau rapitori-aflati in zonele din apropierea malurilor.Pentru pescuitul pestilor din largul apelor se folosesc undite mai speciale,cunoscute in general sub denumirea de lansete ,adica mai pe romaneste ,aruncatoare,pentru ca aceste vergi sint astfel construite si echipate ,incit ci ele putem sa ne aruncam cirligele,echipate cu momeli,naturale sau artificiale,la mari distante de mal.Unditele tip lanseta au unele parti comune si altele diferentiate.Ca parti comune deosebim:mulineta atasata la cotorul vergii,inelele atasate in lungul vergii,servind la conducerea firului de aruncare si materialele din care sint construite aceste vergi :fibra de sticla tubulata,sau plina,material plastic,fibra de carbon etc.Deosebirile la aceste vergi constau din variabilitatea lungimilor,in general intre 1,80m-6m;constructia speciala pentru un anumit fel de pescuit.Spre exemplificare;
*lungimi intre 1,50-2,50m sint lansete pentru pescuitul rapitorilors sau al pestilor pasnici,cautati la departare mare de mal ,in general vergi puternice ,putind arunca greutati de la 3 la 30grame.
*lungimi intre 2,50-3,50m vergi usoare ,elastice,special construite pentru pescuitul salmonidelor(pastrav si lipan)cu momeli foarte usoare (muste artificiale sau lingurite-musca)
*lungimi de 5-6m pentru practicarea pescuitului stationar la distanta.
Un alt element al unditei ce trebuie bine ales atunci cind ne-am hotarit sa prindem o anumita specie de peste este cirligul.Marimea cirligului trebuie aleasa dupa marimea gurii pestelui cautat.Marimea cirligelor este un general este numerotata de la 1-20,numarul 1 fiind dimensiunea cea mai mare.Zadarnic vom incerca sa prindem la un cirlig mare ,un peste care are gura mica.In pescuitul stationar cu struna (linie) plutitoare ,o mare importanta capata echilibrarea perfecta intre puterea de plutire a plutei si plumbajul plasat pe fir deasupra cirligului .In general sint recomandate plutele cilindrice si plumbajul filiform sau alice fractionate in mai multe parti ,pina se obtine o scufundare a plutei pe 2/3-3/4 parti din lungime.Ca orice inceput si pescuitul prezinta destule necunoscute pentru incepatori.De acea este bine sa se inceapa pescuitul cu acei pesti care cad mai usor la undita :carasul,rosioara,babusca si bibanul in apele de ses si guvidul in mare .Si nu uitati ,pentru a pescui cu undita trebuie sa fiti membru al unei asociatii de vinatoare si pescuit sportiv.

SUPRAVIETUIRE

SUPRAVIETUIREA IN NATURA

Natura pe care cu totii o indragim ne poate -nu de putine ori-intinde capcane la tot pasul.Va invit sa va reamintiti sau sa descoperiti cite ceva privind posibilitatile de supravietuire in caz de pericol ,raspunzind la intrebarile de mai jos:

*1-Un drumet se rataceste iarna in padure .Una din maini i-a degerat.Ce trebuie sa faca pentru a-si revenii:
a)-sa-si frece mana cu zapada?
b)-sa o incalzeasca linga foc?
c)-sa si-o tina la subtioara,la caldura corpului ?

*2-V-ati ratacit si sinteti in pericol.Doriti sa trimiteti un semnal S.O.S la distanta ,cu ajutorul fumului de la focul pe care tocmai l-ati aprins .Cerul este inorat.Cum procedati ca sa vi se receptioneze semnalul la distanta?
a)-ardeti bucati de cauciuc sau cirpe inmuiate in ulei?
b)-intretineti focul cit mai mult timp fara a va face probleme in legatura cu fumul?

*3-Greselile elementare au cauzat inecarea a sute de oameni in riuri.Una dintre acestea este incorecta orientare .Pentru a trece riul prin vad ,incotro va indreptati?
a)-in susul curentului?
b)-de-a latul curentului?
c)-in josul curentului?

*4-La caderea noptii va mai gasiti inca pe malul apei unde ati facut o partida buna de pescuit.Dar...imprejurimile va sint totusi necunoscute ,iar bateria lanternei este pe sfirsite.
a)-continuati sa mergeti inainte ,cu lanterna aprinsa,sperind ca veti reusi?
b)-puneti bateria la subtioara pentru a o reincarca?
c)-aprindeti lanterna pentru citeva secunde,"fotografiati"locul unde va aflati,mergeti apoi pe intuneric si dupa un timp repetati manevra?

*5-Va aflati intr-o regiune cu multi serpi.Cum procedati ca sa evitati o intilnire neplacuta?
a)-faceti zgomot cu picioarele?
b)-mergeti usor si in liniste?
c)-umblati numai noaptea?

*6-Ati cazut in apa,care este atit de rece incit vi se taie rasuflarea.Nu e nimeni prin apropiere,care sa va sara in ajutor.
a)-inotati puternic pentru siguranta?
b)-plutiti usor pina ce sinteti salvat?
c)-inotati sub apa?

*7-Adeseori pescuitul la copca se poate transforma intr-o ...baie rece Ajungeti cu chiu cu vai la mal ...
a)-va scoateti hainele si alergati sau sariti pina ce va incalziti?
b)-va rostogoliti prin zapada?
c)-sariti si alergati imbracati?

*8-Setea va mistuie pe cind traversati un tinut secetos ,pe o canicula cumplita.Aveti un bidon plin cu apa ,dar "excursia"va dura citeva zile.
a)-va faceti ratia zilnica de apa?
b)-continuati sa luati cite o inghititura?
c)-beti cita apa doriti?

RASPUNSURI CORECTE

*1a-Caldura corpului reprezinta cel mai bun tratament de urgenta pentru degeraturi.Nu frectionati niciodata mana sau piciorul degerat caci starea se agraveaza iar pielea se inroseste,

*2b-Bucatile de cauciuc sau cirpele inmuiate in ulei sau grasime ard cu fum negru ,vizibil la distanta,cit cerul este inorat

*3b-Mergeti de-a latul curentului -numai daca un curent puternic va obliga sa va indreptati pe diagonala catre celalt mal .In acest caz ,luati-va masuri de siguranta ,ca nimic sa nu va impiedice inaintarea.

*4b-Caldura corpului va reincarca dupa un timp bateriile
c-Aprindeti lanterna ,priviti jur-imprejur ,memoreti drumul,stingeti lanterna,mergeti pe intuneric dupa memorie,va opriti,aprindeti din nou lanterna etc.

*5a-Mergeti cu zgomot,avertizati serpii de prezenta dv.si astfel vor dispare din drum.Purtati intotdeauna bocanci grei,care sa va acopere gleznele.Inarmati-va cu un bat.Daca va prinde noaptea intr-o regiune cu serpi ,folositi lanterna si faceti mult zgomot.

*6a si 7b-Rostogolitiva prin zapada dupa o cadere in apa rece e ca si cum v-ati infasura intr-un halat de baie .Zapada absoarbe uimitor de bine umezeala.Nu va scoateti hainele!

*8c-Beti cita apa doriti caci este un element vital.Rationalizarea picatura cu picatura nu va este de folos.Omul poate supravietui la 50gradeC fara apa ,timp de 10 zile.Peste aceasta temperarura nu puteti supravietui mai mult de 2-3 zile ,daca nu beti 4litri de apa zilnic .Deci beti cit mai multa apa aveti!

Sursa:"Almanahul vinatorului si pescarului sportiv"-1990

www.six-ray.cabanova.ro.html

CELE 10 PORUNCI ALE PLUGARILOR

PORUNCI PENTRU PLUGARI(referinta anul 1939)
(expresiile si ortografia apartin anului 1939)

Un prietin al plugarilor a intocmit urmatoarele 10 porunci pentru o plugarire luminata:
*1-Intoarce cu plugul miristea de vara,ara pamantul adanc in toamna daca vrei sa aduni udeala in pamant.
*2-Pamantul arat in toamna adanc,in primavara ara-l in fata,cu plugul cu trei brazde,daca vrei sa simti seceta.
*3-Alege primavara graul de toamna,daca vrei sa ai belsugdupa el.
*4-Pliveste sacara si buruienile din grau,daca vrei ca painea sa fie curata si cu pret.
*5-Samana samanta aleasa la treer,daca vrei sa ai recolta multa.
*6-Samana numai cu masinile in randuri ,daca vrei sa ai spice pline cu boabe.
*7-Prafuieste samanta cu porzol,daca vrei sa nu ai malura.
*8-Ingrasa campul cu gunoiu putred de 4 ani ,daca vrei ca pamantul sa-ti dea roada in toti anii
*9-Fa rotatie la samanaturi,daca vrei sa nu ostenesti pamantul
*10-Treera cu masina,vantura bine recolta,pastreaz-o in magazie uscata ,da-o la lopata catva timp si asteapta pret bun.

Sursa:"Almanahul plugarilor-1939"

GUMMIMACI

href="http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html">

FILE DE ISTORIE(Asezarea romana de la Micia)

LA ASEZAREA ROMANA MICIA Plecind din Deva,pe drumul national 7 DEVA-ARAD,la 6km ne intimpina unul din cele mai impunatoare obiective industriale ale judetului -Termocentrala de la Mintia ,un important furnizor de energie electrica din Romania cunoscuta sub numele de "Steaua de pe Mures"Fata in fata cu termocentrala ,de o parte si de alta a soselei Deva-Arad,sta marturie in contemporaneitate asezarea romana Micia ,semn al unei civilizatii stravechi pe aceste meleaguri .Inca de la inceputul existentei sale ,localitatea a luat o mare amploare ,datorita atit pozitiei favorabile in cadrul provinciei ,cit si importantei economice si rutiere-punct vamal si port la Mures-desi se afla pe o treapta joasa a ierarhiei administratiei romane -era pagus (sat) si apartinea din punct de vedere administrativ de teritoriul Ulpia Traiana .Populatia vechii asezari era formata din veterani si cives romani alaturi de care traiau si autohtoni daci.Prezenta acestora din urma este evidentiata prin piese arheologice specifice societatii dacice.Materialele descoperite la Micia ,ca si in alte locuri ale provinciei demonstreaza ca populatia dacica cucivilizatia ei nu au disparut odata cu cucerirea romana,ci a persistat,alaturi de civilizatia romana ,dind nastere elementului local daco-roman.Linga castrul si termele romane,la Micia a fost scos la suprafata un anfiteatru militar,construit din piatra si lemn,in forma eliptica,avind o circumferinta de peste o suta de metri .Arena are lungimea de 31,60m,iar latimea de 29,50m.Capacitatea tribunelor era de peste o mie de locuri,iar reprezentatiile ,cele obisnuite-luptele de gladiatori,incaierarile intre animale,sau luptele intre oameni si animale.Materialele arheologice descoperite la Micia -monumente publice,religioase,funerare,inscripti pe piatra,ceramica,unelte,monede-se afla in expozitia Muzeului judetean din Deva.(Sursa:"Mic indreptar turistic"de O.Floca si C.Constantin) http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

DRUMETIE

DRUMETIE PE DEALURIE DEVEI

La marginea de sud a Devei,incepind chiar din oras ,se desfasoara ultimele ramificatii ale Muntilor Poiana Ruscai ,cu multa vegetatie,cunoscute sub denumirea de "dealurile Devei",din care unul poarta numele lui Decebal.Un grup de sate vechi romanesti sint raspindite dupa aceste dealuri,pe locuri de un farmec deosebit.In deum spre Almasul Sec,Cirjiti,si Cherghes,trecind printr-un cartier de locuinte de la marginea Devei ,pot fi vizitate ,cariere de piatra de la Pietroasa si Bejan,cunoscute si exploatate si in antichitate de catre romani,precum si renumita padure Bejan ,rezervatie forestiera.Padurea Bejan,asezata pe valea Bejan,binecunoscuta in lumea stiintifica pentru varietatea speciilor de stejar,se infatiseaza drumetilor ca un imens parc natural ,un reconfortant loc de odihna si agrement.O cabana cu cele necesare sta la dispozitia drumetilor.In hotarul satului Almasul Sec ,la picioarele dealului Bejan,se afla o asezare din orinduirea comunei primitive.De asemenea satul Cirjiti este cunoscut pentru urmele arheologice stravechi date la iveala,ca si pentru carierele de piatra exploatate de romani.Aici s-au descoperit si monede de argint dacice tezaurizate ,precum si mai multe monumente sculpturale si epigrafice romane.Depozitele de scoici fosile din apropierea satului Cherghes sint bine cunoscute ,facind obiect de studiu pentru geologi.Pe locul numit "Magura"se gaseste o pestera mica,uscata,calda si usor de cercetat.La 6km sud-vest de Deva intilnim satul Cozia ,la care se poate ajunge fie pe drumul ce se desprinde din str.Calugareni, fie pe cel ce continua inspre sud,de la capatul str.Aurel Vlaicu .La marginea satului ,pe dealul Piatra Coziei ,inaltime cu privelisti incintatoare la mari departari,a fost descoperita o asezare dacica.Inspre nord-vest de oras ,in prelungirea str.Aurel Vlaicu (2km)sau pe la Mintia(4km) se poate ajunge la cabana Caprioara.Amplasata intr-o poiana ,in mijloc de codru,constituina si punct de plecare pentru scurte drumetii in imprejurimi.
http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-1

Ingrijirea acvariului Pentru ca dupa instalarea acvariuluisa avem numai placere si sa evitam necazurile si deziluziile,trebuie sa urmam regulile de mai jos: -se va controla zilic temperatura apei ,precum si buna functionare a ustensilelor auxiliare -se va urmari atent cresterea plantelor ,eliminindu-se cele moarte sau eventualele frunze cazute Daca se dezvolta in apa prea multe alge verzi ,se va reduce lumina -daca pesti inoata normal ,daca maninca bine si nu dau vreun semn de boala totul este normal,Indata ce constatam ca un peste nu este normal il vom izola fara intirziere -odata pe saptamina se vor curata geamurile acvariului fie cu razuitorul cu lama ,fie cu cel de cauciuc -apoi vor fi sterse cu bureteleSe vor sterge mai intai geamurile pe din afara si numai dupa acea pe partea din interiorul acvariului. -la o saptamina cel mult doua ,se va absorbi ,cu furtunul sau pipeta de mil ,milul depus pe fundul acvariului,inlocuindu-se circa 1/4 din apa cu apa proaspata -insa obligatoriu la aceiasi temperatura cu cea a apei din acvariu. -se va evita ornamentarea acvariului cu bucati de marmura ,pietre calcaroase ,carbune brun,ornamente de ciment sau scoici ,pentu ca acestea contin prea mult calcar si maresc duritatea apei. -in nici un caz nu se va pune pamint chiar sub pietrisul de fund ,pentru ca ,ori cit de curat ar fi contine materii organice care,putrezind ,dezvolta metan si hidrogen sulfurat-gaze foarte daunatoare sanatatii pestilor. http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-2

Popularea acvariului cu pesti
Dupa ce sa terminat amenajarea acvariului si plantele s-au prins bine,urmeaza sa se populeze acvariul cu pesti.Alegerea speciilor de pesti depinde de gustul fiecaruia ,insa si in acest caz trebuie sa se tina seama de anumite lucruri.Astfel trebuie evitat ca intr-un acvariu mai mic sa se puna la un loc pesti pasnici cu pesti rapitori, cum ar fi Macropodus sau Betta dupa cum nu e bine ca pesti cu antene - cum ar fi Trychogaster sau Colissa-sa fie tinuti la un loc cu Xyphophorus sau Barbus tetrazona pentru ca acestia le rup antenele .Odata ce ne-am hotarit cu ce pesti vom popula acvariul ,trebuie sa stabilim numarul lor .Daca nu putem sau nu voim sa folosim aeratia artificiala trebuie sa tinem seama de faptul ca intr-un acvariu bine plantat se socoteste necesar circa 3 litri de apa pentru un peste ce nu depaseste 5 cm ,deci intr-un acvariu de 30 de litri nu vom putea pune decit 10 pesti.Daca vrem sa tinem un numar mai mare este absolut nevoie de instalarea pompei de aer .La achizitionare,vom observa cu atentie pestii.De preferinta vom procura pesti tineri frumos colorati ,vioi ,care sa nu aiba pete pe curp ,abdomenul supt sau aripioarele zdentuite sau lipite.ATENTIE NU VOM PUNE PESTII in acvariu decit dupa ce am controlat cu ajutorul termometrului ,ca apa din vasul de transport si cea din acvariu au aceiasi temperatura.Egalarea temperaturi se face usor daca bagam vasul in care am adus pestiiin apa acvariului si il lasam acolo pina ce termometrul arata aceeasi temperatura atit la apa din borcan ,cit si la cea din acvariu .Abia atunci dam drumul pestilor in acvariu .
http://nica-acin.blogspot.com./2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-3

Montarea acvariului
In afara acvariului propriuzis mai sunt necesare felurite unelte care servesc la buna intretinere si anume:
-un termometru gradat
-o plasa de prins pesti
-o pipeta de sticla pentru mal
-un furtun de caucic de 2-3 m lungime
-un curatator de geam cu lama de ras sau de caucic
-un burete de cauciuc sau de plastic
-un incalzitor electric
-nisip cu granule de 2-4 mm
-un careu de celuloid sau sticla pentru hrana uscata
O importanta deosebita trebuie data nisipului sau mai bine zis pietrisului ce va forma fundul acvariului. El nu trebuie sa fie prea fin,pentru ca nu permite circulatia apei prin el. Cel mai bun este nisipul ale carui granule au 2-4 mm diametru. Se va evita nisipul marunt,zgrunturos,nisipul fin de riu ,cel de pe plaja marii si cel calcaros Nisipul de fund trebuie bine spalat.Acest lucru se face usor daca intr-o caldare punem o cantitate de nisip peste care turnam apa.Amestecam bine apa cu nisipul si apoi aruncam apa ,inlocuind-o cu alta proaspata.Se repeta operatia de 20-30 de ori pina cind apa ramine limpede.Odata nisipul spalat,urmeaza amenajarea fundului acvariului-fapt care are o importanta vitala pentru viitorul acvariului.Mai intai se asterne un strat de nisip nu tocmai bine spalat ,care mai contine o mica parte de subsante hranitoare pentru plante Stratului de nisip i se da o inclinare dubla-adica mai ridicata spre partea din spate a acvariului si in acelas timp o panta mai pronuntata spre unul din capete .Stratul de nisip se bate bine cu palma si cu o cirpa se absoarbe toata apa care iese prin batere pina cind nisipul ramine bine asezat.Peste acest strat se asterne un al doilea strat de nisip dar de data aceasta foarte bine spalat si se procedeaza la fel .Este bine ca stratul de nisip sa aiba o grosime de cel putin 4cm pentru ca cu cit stratul e mai gros cu atit plantele se vor prinde si se vor dezvolta mai bine.Dupa ce fundul acvariului a fost amenajat,se procedeaza la umplerea acvariului cu apa .Si acum trebuie luate urmatoarele masuri :SE VA EVITA INTREBUINTAREA APEI DIRECT DE LA ROBINETpentru ca aceasta contine clor si chiar prea mult oxigen Pentru a indeparta clorul se va incalzi apa pina la 40 grade C si apoi se va lasa sa se raceasca pina la circa 25 grade C Cu aceasta apa se va umple cam 1/3 din volumul acvariului Se trece apoi sadirea plantelor Cu degetul se fac gauri in nisip si in ele se introduce radacina plantelor tinind seama ca radacinile sa nu ramina la suprafata sau sa fie indoite Daca radacinile sunt prea lungi ele se vor scurta cu o foarfeca Plantele se vor aseza spre marginea acvariului astfel ca la mijloc sa ramina suficient spatiu pentru ca pestiisa poata inota in voie.Pentru a umple acvariul cu apa ,fara ca aceasta sa se tulbure ,se procedeaza astfel:se intinde pe nisipul de fund o punga mare de plastic ,ca sa acopere fundul aproape in intrgime .Deasupra acvariului se aseaza o scindura sau o placa de sticla pe care se aseaza caldarea sau vasul plin cu apa Se introduce capatul unui furtun de cauciuc pina la fundul caldarii si sorbind repede din furtun se da drumul la apa sa curga pe punga de plastic Acvariul cu rama metalica se umple pina sus ,iar la cel de sticla se lasa 2-3 cm pina la muchea superioara.O data acvariul umplut cu apa ,el trebuie lasat sa stea linistit 24-48 ore pentru ca apa sa se limpezeasca complet si plantele sa se prinda bine.La inceput apa este putin tulbure ,insa in scurt timp se limpezeste ,datorita activitatii plantelor .Vom avea grija ca apa sa fie calduta (cca 25 grade C) pentru a nu dauna plantelor.In nici un caz nu se va intrebuinta apa rece Daca in acvariu se introduc pesti exotici ,care au nevoie de apa mai calda ,se va monta incalzitorul si se va lasa sa functioneze pentru a mentine temperatura apei la gradul de care au nevoie pestii(se va continua)
http://nica-acin.blogspot.com./2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-4

Instalarea,iluminarea si incalzirea acvariului

La instalarea acvariului trebuie indeplinite 3 conditii principale si anume:cresterea plantelor ,pestii sa se simta bine si acvariul sa nu strice estetica camerei in care il instalam.Nu este bine ca acvariul sa fie instalat la fereastra pentru ca lumina prea puternica a soarelui si temperatura aerului exterior pot deveni nedorite.In afara de aceasta ,vedem pestii prin transparenta in loc sa putem admira adevaratele si frumoasele lor culori.Cel mai bine este sa instalam acvariul la circa 1 metru distanta de fereastra orientata spre vest sau est. Totusi pentru a nu dauna aranjamentului camerii asezarea acvariului in apropierea ferestrei nu este absolut necesara,el putand fi asezat oriunde cu conditia sa aiba lumina necesara.Acest lucru se poate obtine usor prin inlocuirea luminii zilei cu lumina artificiala.Se recomanda intrebuintarea becurilor electrice ,tinandu-se seama ca pentru o buna iluminare este necesar 1 wat pentru 2 litrii de apa .Astfel ,pentru un acvariu de 100 litri sant necesari 50 wati .Becul sau becurile electrice se monteaza intr-un abajur de tabla care se poate confectiona usor.insa trebuie ferit ca becul sa fie prea aproape de sticla de acoperis ,pentru ca astfel aceasta se sparge.Daca in acvariu sunt pesti de apa calda -cum ar fi Betta,Scalari etc.-este nevoie ca apa sa fie incalzita la o temperatura superioara celei din camera .In acest caz se intrebuinteaza incalzitoarele electrice cu termostat.http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-5

Notiuni generale (materialul dupa ing.Ion DUMA-1970) Acvariul locuinta pestilor nostri In general este absolut necesar sa cream pestisorilor un mediu cat mai apropiat de cel din natura.Acvariul trebuie asezat pe o masa perfect plana. Nu e bine ca acvariul sa fie prea mic.Un acvariu mai mare se instaleaza mai usor ,se curata mai usor,resturile de mancare influenteaza mai putin calitatea apei ,iar pestii avand un spatiu mai mare ,se simt mai bine si se dezvolta frumos.In plus ,acest acvariu,contine o cantitate mai mare de apa .are mai putine variatii de temperatura ,iar faptul ca oglinda apei in contact cu aerul este mai mare permite o mai buna oxigenare a apei.(se va continua) nica-acin.blogspot.com.html.