DRUMETIE (Sfaturi utile )

DRUMETIE (Sfaturi utile )
Dintre dintre toate formele de turism,practicate in toate timpurile si indiferent in care parte a globului ,mersul pe jos sau drumetia este cea mai indicata si cea mai reconfortanta pentru organismul nostru .Ea ne ofera,totodata ,sa descoperim frumusetea peisajului inconjurator si sa ne simtim intr-adevar ca traim si santem noi oamenii,infratiti cu natura.In drumetie nu trebuie niciodata sa ne propunem realizarea unor performante sportive ,fiindca nu putem trece prin natura ca niste automate ,fara sa o vedem si sa o contemplam,fara sa ne emotionam de infinitul cerului ,de intinderea in spatiu a plaiurilor smaltate de flori,fara sa ne minunam de fosnetul padurilor ,de miracolul goanei cerbilor ,de cantecul pasarelelor sau de maretia muntilor si a zarilor limpezi ori voalate de ceata.Odata plecati la drum ,toata tensiunea nervoasa acumulata anterior ,toate grijile ivite in timpul zilelor si noptilor dispar parca ,caci linistea ne patrunde in suflet cu un fior de bucurie si,ca in copilarie devenim mai buni mai intelegatori.In drumetie ,cati dintre noi nu ne minunam in secret de absurditatea zbuciumului citadin ,nu devenim iar niste copii increzatori in viata,cu un echilibru interior perfect ,simtind odata cu respirarea aerului ozonat al muntilor ,colinelor ori campiilor ,cum circula sangele oxigenat in venele noastre?Pentru ca drumetiile noastre sa fie reusite ,va trebui sa tinem seama de cateva recomandari elementare ,asa incat sa nu ne aflam niciodata in situatia de a regreta excursia proiectata si efectuata,ci dimpotriva,sa revenim acasa reconfortati fizic si spiritual si cu dorinta mereu vie de a le repeta cat mai curand.In acest sens ,antrenamentului trebuie sa-i acordam atentia cuvenita.El trebuie facut din timp ,inainte de a pleca in excursii ,mergand zilnic pe jos din ce in ce mai mult pentru a permite organismului sa se adapteze la efort .Nu trebuie sa plecam insa in excursii lungi si grele
(mai ales dupa 50 de ani)fara sa consultam medicul ,care va stabili daca organismul si tensiunea noastra arteriala pot permite un astfel de efort.In orice imprejurare ,se va porni la drum intr-un pas moderat.Pentru a combate oboseala ,vom face scurte popasuri la fiecare 45 de minute,stand in picioare ,la loc umbros ,si ferit de curent.Daca suntem transpirati,sau prea incalziti ,nu vom bea apa rece ,ci un ceai caldut cu lamaie ,pe care il vom sorbi cu inghitituri scurte si dese;in situatiile in care nu avem la indemana ceai si nici posibilitatea de a-l pregati ,ne vom potoli setea cu fructe ,ca:mere ,portocale,prune etc.In cazul cand avem crampe ,greturi sau balonari ,vom desprinde un muschi de piatra si vom face cu el un ceai;vom lasa muschiul sa fiarba doua minute
apoi vom bea ceaiul caldut,dupa care il vom indulci cu putina miere sau cu zahar.Pentru colici sunt foarte bune afinele pe care le putem culege chiar din drum sau afinele pregatite acasa.
Ceaiul din frunze de afine ajuta celor suferinzi de diabet.El se recomanda a fi folosit in imprejurarea in care ,dupa eforturi prelungi ,ne simtim picioarele umflate .Desigur nu il vom bea,
ci,cu ceaiul obtinut din apa in care se fierbe cimbru sau cimbrisor salbatic ,vom pune comprese locale pe picioare.Dealtfel picioarele vor trebui sa stea tot timpul in atentia noastra ,chiar din momentul proiectarii unei excursii.Ele vor fi curatate de pielitele ingrosate si de bataturi.Seara vor fi spalate cu apa si sapun,frictionate cu alcool camforat ,bine sterse intre degete -spre a nu favoriza ivirea ciupercilor,vor fi pudrate cu talc medicinal.Incaltamintea va fi comoda si usoara cu o forma care sa permita degetelor sa stea bine intinse ;vara este indicat sa avem incaltaminte de schimb compusa din pantofi cu bride de aerisire.Imbracamintea purtata in drumetii va trebui si ea sa fie comoda ,confectionata din bumbac ,nu din materiale sintetice .Mantaua de ploaie si de vant ,pulovarele ,palaria cu bor ,basmalele,bastile,si trusa cu micile ustensile necesare la drum ,cateva medicamente ,un dezinfectant etc.nu trebuie nici ele uitate.si desigur ,nici ochelarii de soare cu aparatoare contra vantului.Cand poposim in conditii de camping-trebuie sa ne ingrijim ca deschiderea cortului sa nu fie in bataia vantului,iar locul ales sa fie ferit de vecinatatea cuiburilor de furnici si viespi,sau de alte vietati periculoase.Resturile de la mancarea folosita,fie ca suntem in cort ,fie ca ne oprim undeva pentru a ne hrani,vor fi aruncate departe de locul de popas,altfel riscam sa atragem atentia insectelor si animalelor din padure .Este recomandabil insa ca resturile de mancare sa fie arse ,asa incat sa nu ramana ,dupa noi ,locul murdar.Pentru reusita orcarei drumetii ,e bine sa tinem seama si de alte cateva recomandari.In primul rand o atentie deosebita trebuie sa acordam companionilor nostri de drum.Nu vom pleca niciodata in drumetie admitand in grupul nostru oameni bolnavi sau pe cei neobisnuiti sa faca fata unui efort prelungit.Dealtfel,chiar de la inceput ,itinerarul va fi stabilit in functie de rezistenta la efort a membrilor grupului si nu ne vom aventura niciodata pe drumuri necunoscute,fara sa fim insotiti de un ghid experimentat.Starea vremii si cunoasterea fenomenelor meteorologice frgvente in zona in care ne propunem sa drumetim trebuie sa fie,intotdeauna,in atentia tuturor acelora care fac drumetii mai ales in munti.Se stie ca aici vremea poate fi oricand schimbatoare ,ca,dintr-o
ora in alta ,pot sa se produca fenomene naturale (ploaie,furtuna,vant,ninsori)nebanuite in momentul inceperii drumetiei.Iata de ce ,cunoasterea buletinului meteorologic al zonei din ziua in care dorim sa pornim in drumetie are o mare importanta .Daca aceasta ,totusi, nu a putut sa prevada cu exactitate cum se va manifesta natura sus pe creste ,e necesar sa stim,de pilda,
ca in preajma unei furtuni nu trebuie sa intram in panica.Daca vom fi surprinsi de furtuna si de descarcari electrice,nu ne vom adaposti sub copaci,nu vom purta umbrele cu varfuri de metal sau alte obiecte metalice;este indicat ca ,in asemenea imprejurari ,grupul sa se disperseze in asteptarea schimbarii vremii.E bine sa stim de asemenea ca in drumetie,mai ales pe vreme calduroasa ,va trebui sa consumam o cantitate suficienta de lichide,pentru a se evita dezhidratarea prin transpiratie masiva si acumularea de saruri in organism.Alimentele consumate in drumetie vor trebui sa fie proaspete ,iar dintre conserve le vom prefera pe cele care contin multe proteine (sunca,sardele,branza topita la cutii) vom avea grija sa nu fie fermentate (cele ale caror cutii au fundul bombat)deoarece acestea contin gaze de fermentatie periculoase.Orice drumet e bine sa stie ca o temperatura scazuta solicita consumul unei hrane bogate in calorii ;vom consuma deci ,dulciuri si grasimi;nu trebuie sa lipseasca din rucsacul nostru ,de asemenea,mierea de albine,citicele,fructele uscate;oule constituie un foarte bun aliment la drum;ele contin vitaminele A,B,D si P,precum si cupru ,fosfor,calciu,sodiu;pentru drumetie oule trebuie sa fie foarte bine fierte si proaspete ,dar,chiar asa,ele trebuie consumate in cel mult doua zile ,altfel exista riscul sa se altereze.In cazul cand,din cauza alimentelor ingerate ,constatam ca avem dureri abdominale sau chiar dezinterie,vom lua talazol sau in lipsa lui si in functie de locul unde ne aflam ,la cabana de pilda,vom manca un pumn de orez crud,pe care insa inainte de a-l inghiti ,il vom mesteca foarte bine in dinti.Desigur,pentru reusita drumetiilor care ofera fiecaruia dintre noi ,posibilitatea reala a revigorarii trupului si spiritului,a cunoasterii lumii,a frumusetilor ce ne inconjoara,conditia esentiala este sanatatea perfecta.
Sursa:"Cosmetica si turism-Constanta Popovici"

FISHERMAN SOLITARY *Momeli naturale-ramele

RAMELE
Cele mai des intalnite si folosite ca nada sunt trei feluri,cele mai bune sunt cele de culoare cafeniu-inchis ,pe care le gasim mai ales in pamantul negru al pajistilor umede din apropierea apelor sau in pamantul smarcos de pe marginea baltilor formate din cauza ploilor .Sunt destul de mari si groase .Foarte bune sunt si ramele rosii din gunoiul de grajd .Le gasim in numar mare la marginea gramezilor de gunoi de grajd sau in pamantul negru amestecat cu gunoi ,cu paie putrede etc.Au culoarea rosiatica,sunt lungi de 10-15 cm,raspandesc un miros si,prinse,lasa din ele o zeama galbuie.Cu toate ca murdaresc degetele ,nu ne vom feri sa le intrebuintam,pentru ca sunt bune in carlig ,le gasim usor si in numar mare.Sunt doua specii rezistente ,nu se rup usor din carlig si continua sa traiasca mult timp,chiar dupa ce am infipt fierul de-a lungul lor.Ramele de gunoi sunt mai accesibile datorita faptului ca le gasesti atat primavara de timpuriu ,cat si toamna tarziu ,atunci cand celelalte s-au retras adanc in pamant.Mai putin potrivite pentru pescuit ,ramele aproape albe ,pe care le vedem tarandu-se pe pamant,dupa cate o ploaie de vara ,se rup usor ,mor indata si atarna flescait in undita.Ramele de gunoi se pot pune in carlig chiar imediat dupa ce le-am prins .Este bine insa-indiferent de specia aleasa -sa le pastram un timp ,ca sa-si evacueze intestinul pe pamant si sa se faca mai rezistente .De altfel ,ca sa nu pierdem vremea cu cautarea lor ori de cate ori vrem sa iesim la pescuit ,este bine sa ne facem o provizie buna,care sa ne ajunga cateva luni.Procedand in felul urmator ne vom atinge amandoua scopurile :intr-o oala mai mare scoasa din folosinta ,punem pamant luat din locul din care am adunat ramele .Ca pamantul sa nu fie prea indesat ,il amestecam cu o mana de muschi .Ramele pe care le punem aici ,oricat de multe ar fi ,se trag indata in pamant si raman vii multa vreme .Vom mentine pamantul intotdeauna umed-insa fara sa facem balta sub el -si,odata pe luna ,il vom innoi.De saemenea din cand in cand ,il vom rascoli.Zilnic vom picura in oala o lingura sau doua de lapte dulce ,care va constitui ,hrana ramelor.Nu vom pune mai mult lapte deoarece ramanand neconsumat ,se acreste si le omoara.Daca avem la indemana resturi de cafea (zat)aruncam cate o lingura in oala ,zatul constituind ,de asemenea,o hrana buna.Asfel tinute ,ramele devin mai rezistente ,nu se mai rup si raman vii,in carlig,mai multa vreme.De obicei ca sa adunam rame ,trebuie sa sapam pamantul .Mai usor se pot culege in felul urmator:intr-un loc umed ,unde stim ca traiesc rame ,batem un par pana la o adancime de vreo 30cm.pe care il vom misca apoi intr-o parte si-n alta .Pamantul dimprejur se va indesa ,iar ramele vor iesi indata la suprafata.Operatia se va repeta de mai multe ori.Cand mergem la pescuit ,ducem intr-un saculet de panza,cu putin pamant sau cu muschi umed ,o rezerva de rame.Din el scoatem ,pe rand,doar cateva si le punem in cutia de tinichea ,pe care o tinem la indemana .Provizia din saculet trebuie sa fie indestulatoare pentru ca nu este nimic mai neplacut ,dacat sa te pomenesti ca nu mai ai momeala,tocmai cand ai dat de peste!Ramele nefolosite nu le vom arunca ,ci le vom pune din nou in oala cu pamant de acasa.Uni pescari fac greseala sa puna in carlig rame cat mai mari sau cate trei-patru deodata.Rama prea mare se rupe :pestele o prinde de partea lunga ,care atarna din carlig ,o sfasie si o mananca .Vom pune in carlig doua sau trei numai atunci cand ele nu sunt destul de mari ,incat sa acopere carligul.Cel mai potrivit fel de a pune rama este urmatorul:infigem carligul chiar in capul ramei si ii tragem corpul de-a lungul lui ,pana ce nu mai atarna din varful carligului decat 1-2cm.Varful trebuie sa ramana acoperit ,deoarece trupul fraged al ramei nu va stanjeni inteparea.Rama trebuie sa ramana intinsa pe bratul carligului si sa nu se adune ghem in indoitura lui,au fost nascocite niste sisteme speciale de montare pe struna:in varf se pune un carlig obisnuit ,apoi,cu 2-3 cm.mai sus ,se monteaza pe struna un alt carlig mult mai mic sau 2-3 carlige mici,legate unul deasupra celuilalt.Cu ultimul carlig se inteapa lateral rama,se rasuceste pe dupa struna si se fixeaza al doilea ,apoi cu al treilea carlig.Astfel rama sta intinsa si-fiindca nu este prea tare ranita-continua sa raman vie multa vreme .Sistemul este practic mai ales pentru pestii rapitori,care se prind si daca apuca rama lateral.Cel ce vrea sa pescuiasca cu rame la pastrav,chiar daca aduce momeli de acasa ,va face bine sa caute pe marginea apei un pat de nisip fin ,moale,apos,in care va scurma putin si va gasi de multe ori niste rame mici ,albe-argintii ,sunt "ramele de apa"cea mai buna hrana pentru pastravi!

FISHERMAN SOLITARY(Momeli naturale cu continut comestibil )

Momeli naturale cu continut comestibil

In apele domoale ,mazarea fiarta este o nada buna pentru o serie de pesti nerapitori .Ea se prepara in felul urmator:
dupa ce a stat in apa rece cateva ceasuri ,punem boabele de mazare intr-o punga de panza rara,pe care o introducem apoi intr-o cratita de lut ars ,si turnam apa calduta astfel ca mazarea sa fie acoperita de doua-trei degete cu lichid.O fierbem incet pe foc pana se inmoaie ,fara insa ca boabele sa-si piarda forma sau sa fie prea faramiciose .Le lasam apoi sa se raceasca in aceiasi apa .Nu preparam decat cantitatea pe care o socotim necesara la pescuitul in ziua aceea.La fel se prepara ca momeala boabele de grau si cele de porimb.Astfel preparate boabele se infig cate trei-patru in carlig,intepandu-le prin locul unde sunt crapate.Va ramane liber numai varful carligului.
Mamaliga-este o momeala buna pentru crap ,clean,lin,
rosioara,babusca si alti pesti nerapitori,nu o putem pune in carlig daca nu este pregatita special.Metoda cea mai simpla este urmatoarea:framantam mamaliga cu miez de paine ,pana devine cleioasa .O incercam,aruncand un cocolos intr-un vas cu apa ,ca sa vedem daca nu se farama.Mai putem face si altfel:punem intr-un vas o mana de faina de grau ,apoi adaugam incet apa mestecand mereu,pana ce obtinem un fel de terci alburiu,care umple vasul pana la jumatate.Dupa aceea adaugam un pumn de faina de porumb macinata marunt si cernuta.Cand este bine fiarta ,inainte de a o framanta ,adaugam unul sau doua galbenusuri de ou ,iar dupa ce am framantat-o ,formam din ea niste cocoloase cat aluna .Cocoloasele se infig in carlig ,asa incat sa-l acopere in intregime ,cu exceptia varfului ce va ramane liber
Painea alba-se prepara nade bune pentru crapi,cleni si alti nerapitori.Inmuiem miez de paine in apa ,il stoarcem bine ,apoi il framantam ,adaugandu-i putina branza ,pana se face un aluat omogen,tare.O momeala foarte buna pentru crapi este urmatoarea:se da prin razatoare turta dulce ,pe care o framantam cu miez d4e paine alba ,inmuiat si stors.In acelasi timp adaugam -dupa trebuinta-o cantitate din pesmetul de turta ,sau din miezul de paine ,pana ce obtinem un aluat care seamana cu chitul folosit de geamgii.O atare nada se tine bine pe carlig ,constituind tot odata cea mai atractiva momeala pentru crapi.
Cascavalul sau branza-bine fermentate ,constituie o nada foarte buna pentru mrene.Mai bune sunt branzeturile nu prea tari ,mirositoare,cu gauri putine.Daca sunt prea tari ,impiedica inteparea,iar daca sunt faramicioase ,se risipesc in apa .Cascavalul se taie in patratele cu laturile cam de un centimetru ,in care se infige carligul ,ramanand descoperit numai acul din varf.
Intestinele de gaina-Cand apa este limpede,sunt o momeala foarte buna pentru clenii mari.Se va avea insa grija ca ele sa nu atarne pe carlig ciucuri prea mari .
Fructe-o nada mult cautata de cleni sunt unele fructe :prunele,ciresele si dudele ,toate bine coapte.Ciresele le prindem in carlig fara sa le scoatem samburii.Intepam ciresele la coada,ca samburele sa ajunga in curba carligului,si scoatem pe dincolo varful acului.In prunele taiate in jumatate carligul se infige in asa fel incat sa fie acoperit.Este bine ca in jurul taieturii sa indepartam coaja pe o suprafata de vreo doi mm latime.Culoarea galbena a miezului atrage de la distanta atentia cleanului.Carligele vor fi destul de mari ca sa poata cuprinde pruna.
Bucati de carne-fierte si apoi putin prajite ca si sangele inchegat atrag mrenele mari.Momeala este buna mai ales in portiunile de rauiri di josul oraselor mari,unde pestii se hranesc mult din resturile de alimente aruncate in apa
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv "

FISHERMAN SOLITARY(Momelile pentru pescuit )

MOMELILE(NADELE) PENTRU PESCUIT

Arta pescuitului sportiv consta in a insela pestele
a-l momi cu o mancare care-i place,a-l face sa o apuce si apoi a-l agata cu carligul ascuns in hrana.
Trebuie deci sa-i intindem pestelui ceva ce constituie hrana lui obisnuita sau cea preferata.
Ca si la alte specii de animale ,deosebim pesti carnivori ,erbivori si omnivori.Pescarul,stiind la ce fel de peste da cu undita,va pune in carlig hrana potrivita deci va trebui sa stie ce mancare prefera fiecare specie de peste."Lista de bucate"a fiecarei specii este mare;nu se stie in intregime si nici nu este necesar sa o cunoastem .Este de ajuns sa stim care sunt momelile cele mai bune,
pe care pescarul le poate procura fara prea multa truda si care pot fi puse in carlig .Fara nada adecvata ,pescarul se trudeste in zadar.Momelile se pot imparti i doua categorii :momelile(nade)naturale,adica acelea ce au un continut comestibil (diverse alimente:mamaliga,paine,cascaval;vietuitoare intregi:pesti de talie mica ,viermi,insecte ,racusori,
bucati de animale ;mazare;fructe) si momeli(nade)artificiale ,confectionate de om (manual sau industrial) din pene,par,material plastic sau metal,care imita anumite insecte sau pestisori ce servesc drept hrana diferitelor specii de pesti
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY *Locuri bune pentru pescuit *

Pescarul se straduieste sa afle locurile bune de pescuit ,adica portiunile de rau preferate de pesti.
Cu toate ca apele curgatoare isi schimba forma si configuratia albiei ,in fiecare fond de pescuit sant locuri cunoscute ca bine populate .Mai multa satisfactie dau portiunile mai putin laudate ,cu semnele belsugului mai putin vadite ,pe care pescarul bun le gaseste lesne.
De multe ori curentul apei se indrapta spre unul din maluri ,lovind necontenit ,apa va sapa in albie adancituri ,iar in tarm "cuptoare"(cotloane)de obicei,tocmai langa mal se intinde o fasie de apa mai domoala .De-a lungul unui asemenea mal ,
momeala nu va ramane multa vreme necautata .Apoi apa se involbura iarasi ,indepartandu-se de tarm .Nu departe in josul malului pe care il paraseste ,ea sapa o bulboana adanca si linistita .Curentul aducand aici tot felul de hrana ,pestele "se poate tine"in aceasta apa inceata ,fara prea mult efort ,hranindu-se din belsug.Mai exista si alte locuri bune .Sub insule dupa colturi ,se fac valtori ;la marginea lor apa este mai calma .De asemenea sub stresina stancii ,prin dreptul caruia apa trece inspumata ,se afla un loc aproape statator ,iar sub stanci un cotlon de panda si de odihana .In dosul intariturilor de tarm,asa-numitele casute,se face de asemenea un locsor ascuns,un copac cazut opreste suvoiul ,dand nastere unui mic lac ;la gura afluentilor este un loc linistit,unde apele se amesteca;suvoiul din mijlos trece grabit ,lasand spre maluri apa lenesa.
Toate aceste locuri ,prin apropierea carora trece hrana adusa de apa sau unde ea se aduna ,si care,in acelasi timp,nu cere pestilor o continua lupta cu curentul,sunt de obicei "locuri bune"
Dar nimeni nu poate cunoaste toate locurile pestilor.De multe ori se intampla sa "pipaim"cu mustele artificiale,vreme indelungata,un loc unde "trebuie sa fie pesti",fara sa se arate vreunul ,
ca apoi sa scoatem pastrav dupa pastrav ,din puterea suvoiului,unde apa este mai repede,sau dintr-o apa care abia acopera bancul de nisip peste care trece.Cautand si staruind in locurile pe care le stie bine ,pescarul va arunca momeala de incercare si in locurile unde nu i se pare ca ar exista peste si de multe ori va avea surprize placute constatand ca in ziua acea pestii si-au schimbat obiceiul.Culoarea adica limpezimea apei ,are o mare importanta.Dupa o ploaie torentiala ,intr-o apa noroioasa ,vom incerca in zadar sa pescuim cu undita.In scimb apa tulbure ,daca nu este "groasa"nu e rea pentru pescuitul in adanc ,cu rama.Apa tulbure impiedeca cu desavarsire pescuitul cu musca artificiala .Chiar si la pescuitul cu naluci apa trebuie sa fie clara.Dar ,de indata ce putem zari prin ea la o adancime de o palma ,nu o mai putem numi tulbure ,pentru ca pestele vede momeala,oricat de mica ar fi ea!
Pestele rapitor isi cauta loc ,de unde porneste in expeditiile lui de vanatoare.Uneori isi pastreaza acest loc timp indelungat ,pana ce schimbarile in ceea ce priveste nivelul apei ,conditiile pe care le ofera fiecare anotimp ,epocile de migratie ,un dusman care l-a atacat sau alte cauze de felul acesta il silesc sa se mute,Umbland dupa rapitori ,adeseori "ii gasim acasa"chiar in acele locuri.
Alteori dam de ei in largul apei ,in timp ce isi cauta prada .Daca apa nu este tulbure ,mai ales vara de multe ori ii putem zari fie stand la panda ,fie aruncandu-se dupa prada.Spunem vara pentru ca in acest anotimp "se tin" si vaneaza mai aproape de suprafata apei ,pe cand inspre toamna coboara in adancuri.Pe unii ii putem vedea si "jucand",adica sarind cu totul din apa si cazand apoi cu un plescait ,care se aude destul de departe .Jocul acesta pe care il putem vedea mai ales seara ,de exemplu,la pastravi si la lipani,nu este o intrecere de-a prinsul gazelor din aer,ci un adevarat joc.Cand vedem alergari repezi aproape de suprafata apei cu suciri si avantari napraznice ,si cum fug bietii pestisori,ne dam seama indata ca este vorba despre un peste rapitor .Dar ce fel de rapitor? Exista unele semne dupa care il putem indntifica cu destula certitudine .Iata cateva:daca vedem pestisorii in neancetata miscare si agitatie,alungati de ici-colo ,iar in urma lor zarim umbre ,sau lucirea unui rapitor ,vom intelege ca acesta este un avat .Stiuca sageteaza in linie dreapta ,aproape de suprafata si se avanta chiar si in aer .In iuresul ei produce un plescait puternic din scurt.Pestisorii se imprastie deodata in toate partile apoi,pana sa se repete saltul stiucii,urmeaza o pauza destul de lunga.El se repeta abia dupa ce pestisorii s-au linistit si se aduna iarasi.In apele de munte -si aceasta o observam mai bine in locurile unde suprafata apei este mai linistita -in orele bune pentru pescuit ,vedem necontenit frangandu-se oglinda apei ,
deodata se ridica un peste ,apuca ceva de pe suprafata apei si dispare.Nu poate fi decat pastrav sau lipan .Dar care din ei sa fie? Daca se ridica napraznic ,aruncat ca o sageata ,si apuca prada nevazuta de noi,cu un usor plescait din gura ,stim ca a fost lipan.Pastravul se ridica mai incet ,cu mai multa prudenta,mai ales cel mare.Se pare ca el nu apuca ,ci culege hrana care pluteste.Pe oglinda intinsa a apei ,pastravul starneste mici valuri concentrice,pe cand lipanul involbura mai tare apa.Vara pe caldura in apele mari si linistite,langa un mal sub care sunt scufundate trunchiuri sau alte obstacole ,deseori vedem ca se ridica la suprafata un roi de pestisori speriati .Ei fac doar cateva sarituri si zvagnituri repezi ,ca apoi sa se linisteasca imediat si sa se adune in buza apei .Este foarte posibil ca acela care s-a avantat dupa ei sa fie un salau,o stiuca sau un biban.Spectacolul nu-l putem vedea toamna ,pentru ca ei atunci vaneaza la adanc.Ca niste umbre zarim de pe mal o ceata de pesti mai mici si mai mari ,care trec incet ,ca apoi,fara nici o veste sa se arunce cu totii in aceeasi directie .Sunt bobanii,care vaneaza in ceata si au dat iarasi de un roi de pestisori.Somnul se ridica la suprafata numai vara ,pe caldura.Sta nemiscat ,intocmai ca un trunchi .In jurul petei lunguiete ,sure,pe care abia o putem distinge ,pestisorii inoata in voie .Pe neasteptate cu o miscare puternica a cozii "trunchiul"s-a repezit a prins ce a putut si iarasi a ramas nemiscat ,asteptand sa se adune in jurul lui pestisorii.In serile si in noptile de vara ,daca vom auzi plescaind ceva in apa vom sti ca este un somn hamesit ,pornit dupa prada.
Cum isi trade4aza prezenta unii pesti nerapitori ? Bogatia unei ape cu pesti pasnici o putem aprecia cu usurinta daca,in diminetile si serile linistite de la sfarsitul verii ,zabovim un ceas sau doua pe malul apei si observam orice miscare.La aceste ore le place pestisorilor pasnici sa "joace" ;se ridica pana la oglinda apei si apoi salta in aer.Daca in doua trei zile de observare nu vedem "jocul"inseamna ca apa este saraca.Sa indentificam unii pesti mai mari pe care ii vedem jucand .Daca vom vedea ca unul din pestii care se arunca -parca pe spate -impotriva curentului ,cu siguranta este o mreana .Cleanul impunge oglinda apei cu botul si isi scoate capul din apa ,perpendicular,parca ar vrea sa vada ce este pe celalat tarm .Platica mare se iveste incet ,ca un submarin ,isi arata spatele ghebos si apoi se cufunda agale.Platica mica sare in aer .Scobarul se agita mai mult ,sare in sus foarte des si in acelasi loc si loveste apa cu coada plescaind;el "joaca" pana toamna tarziu .Crapul cu toate ca este greoi,se avanta si face sarituri deasupra apei.Il recunoastem usor dupa culoarea lui aurie bronzata.Cand vom vedea ridicandu-se nourasi de namol de pe fundul malos al apei,care altfel este clara ,vom sti ca,la fund,scurma dupa viermi crapul sau linul.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Cunoasterea apei*

CUNOASTEREA APEI LA PESCUIT
Nu toate apele sunt la fel de bogate in peste,de asemenea sunt locuri unde pestilor le place sa stea si sa-si caute hrana ,mai mult decat in alte parti ale aceleiasi ape.O conditie de capetenie este ca pescarul sa cunoasca bune apa in care pescuieste.Nu e un lucru usor si,numai din carti,
pescarul nu va dobandi niciodata suficiente cunostinte .Le va castiga treptat ,pe masura practicarii pescuitului ,ajungand cu timpul sa dobandeasca un asa zis "simt al apei "Pescuind mereu in aceeasi apa ,desigur ca va cunoaste locurile mai repede si mai bine.Dar avand acel
"simt al apei",dobandit dupa ani de pescuit ,va putea sa aprecieze imediat chiar si o apa in care pescuieste pentru prima data.Cu toate acestea incepatorului ii va fi de folos un scurt indreptar.
Diferitele specii sunt repartizate in ape dupa natura lor ,si apele se deosebesc intre ele ,dupa regiuni ,tarm,albie,temperatura,limpezime,iuteala curentului etc.dar,mai ales,dupa altitudinea la care se gasesc.Dupa pestii care traiesc in ele ,apele dulci se pot imparti in patru zone:
Zona pastravului-este cea mai apropiata de izvoarele din munti .Apa este limpede,rece,cu variatii mici de temperatura si,curge vijelios sau repede ,printr-o albie pietroasa ,pe alocuri cu grohotis sau cu nisip aspru .Vegetatia acvatica este redusa ,nu exista decat foarte putine ierburi si muschiul verde de pe fata pietrelor din fundul apei.Aici este regiunea pastravului.Numai zglavociii ,boistenii,si grindeii ,putini la numar mai traiesc in apele din aceasta regiune.
Zona lipanului-pe masura ce apa coboara ,ramanand insa tot limpede si rece ,dar devenind mai bogata in hrana si mai putin vijelioasa ,incep sa se schimbe si locuitorii ei.Pastravul se gaseste din ce in ce mai putin ,fiind inlocuit cu varul lui ,lipanul.In jurul altitudinii de 700m se intinde zona lipanului.Spre limita ei inferioara apar ,prin unele locuri ,cleanul,mreana,scobarul.
Zona mrenei-debitul de apa a crescut ,raul este mai lat si mai adanc .Albia este insa nisipoasa,
cu bancuri de pietris sau de prundis fin .Intre tarmurile mai putin inalte ,apa curge domol.
Lipanii incep sa dispara ,pentru ca apa a devenit prea calda pentru ei .Este zona mrenei ,in care speciile de pesti s-au inmultit .Aici gasim cleanul,scobarul,avatul,apar chiar si stiuca ,mihaltul,
beldita,si zvarluga.
Zona ciprinelor-apa ce curge printr-o albie nisipoasa sau maloasa ,intre maluri joase ,este cand limpede ,cand tulbure.Aici stapanesc neamul crapilor ,al platicii,linului,caracudei,si al vaduvitei,
iar dintre rapitoare se gasesc :salaul,somnul,avatul.Este de la sine inteles ca intre aceste zone nu exista linii de demarcatie precise.Neamurile de pesti ,ce caracterizeaza fiecare zona in parte,
se intretaie,exemplare singuratice urcand sau coborand pana in zona imediat urmatoare ,
ratacind chiar si dincolo de aceasta.Tabloul de mai sus reda doar o imagine generala asupra zonelor diferitelor specii de peste din apele dulci.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY(Imbracamintea pescarului)

IMBRACAMINTEA PESCARULUI SPORTIV

Pe langa uneltele adegvate metodei de pescuit practicate,pescarul sportiv mai are nevoie si de imbracaminte potrivita felului de pescuit.Multi dintre pescari undesc mai mult vara si spre toamna ,in anotimpurile cele mai placute de colindat si in care nu se pune problema unui echipament special ,complicat si costisitor.Totusi si atunci ,dupa mai multe zile calduroase ,linistite si cu cerul senin ,ne poate surprinde o ploaie de lunga durata sau o furtuna ,incat este necesar sa fim prevazatori si sa preintampinam urmarile neplacute.Pescarii sportivi ce pescuiesc mai ales toamna tarziu in apele reci de munte ,la lipan sau lostrita ,sau acei ce pescuiesc la laseu ,inca de cu vreme ,de cand se desprimavareaza si pana cand iarna isi asterne din nou haina ei alba peste intinsul baltilor ,vor avea nevoie de un echipament in stare sa faca fata schimbarilor temperaturii apei si intemperiilor.
# IMBRACAMINTEA
Oricare ar fi natura pescuitului ,imbracaminte pescarului trebuie sa fie igienica si practica:Igienica,sa-i apere corpul de umezeala si vant ,sa fie racoroasa vara si calduroasa iarna ,practica,sa-i fie usor la purtat ,nestanjenindu-i mersul si miscarile,rezistenta si de o culoare apropiata de aceea a mediului in care se misca .Se recomanda o camasa usoara ,din tesatura moale de lana care sa fie purtata direct pe piele .Pe langa faptul ca este calduroasa iarna,e foarte practica si vara deoarece absoarbe transpiratia ,fara sa se lipeasca de piele,asa cum fac tesaturile de bumbac,care se usuca si mai greu.Peste camasa vom pune o haina de vant ,din panza deasa ,sub care putem imbraca ,la nevoie,un pulovar mai gros ,sau chiar un cojocel ,cand este prea frig.Vara vom purta un pantalon de panza ,tip salopeta sau golf (ce se strange sub genunchi),iar pe timp rece ,unul din aceleasi modele ,din stofa calduroasa.Cand pescuim umbland prin apa ,cu cizme de cauciuc (lungi sau scurte),ori cu ghete speciale ,vom purta un pantalon scurt (sort)de panza sau din stofa.Contra ploii este buna o pelerina de panza deasa ,dar si mai practic este un hanorac cu gluga ,din panza,avand acelasi model cu cel pe care-l poarta schiorii sau turistii .Pe vreme rece ,mai ales in timpul transportului ,sau atunci cand facem un popas ,spre a manca sau a ne odihnii ,este necesara o manta paroasa de postav tip loden.Pentru apararea capului ,palaria vanatoreasca de fetru pare de departe cea mai preferata si a intrat de mult in portul pescarilor,
pe langa faptul ca este practica ,ea se potriveste bine si cu restul echipamentului.Vara insa,pe arsita ,o plarie usoara de panza sau de rafie ,cu borurile mai mari ,ne va apara capul si,in special,
ochii de radiatiile razelor solare ,mult amplificate prin reflexul apei.In special pescarii se vor feri sa poarte o imbracaminte confectionata din material complet impermeabil sau cauciucat ,fiind nadusitor si foarte nesanatos ,deoarece impiedica primenirea aerului.
#INCALTAMINTEA
Constituie partea cea mai importanta din echipamentul pescarului ,fie ca acesta pescuieste de pe mal sau mergand prin apa.Bocancii vor fi confectionati dintr-o piele deasa si unsuroasa ,prin care apa sa nu patrunda cu usurinta.O talpa groasa ,dubla,va obosii mai putin talpa piciorului,atunci cand calcam peste pietrele sau asperitatile drumului ce-l avem de strabatut.Tintele sau maselele de otel ce se prind de talpa nu sunt de loc practice la pescuit.Cacand peste prundisul raului sau pe bolovanis ele produc zgomote ce se transmit usor in apa,in afara de faptul ca de ele se prinde cu usurinta pamantul cleios ,formandu-se acei nesuferiti "papuci de noroi"ce ne ingreuiaza mersul.
La fel de nepractici la pescuit sunt bocancii cu talpa de cauciuc ,care aluneca pe fiecare piatra.
Atunci cand pescuim mergand prin apa ,cum este deseori cazul la pastravi ,lipani sau cleni,si daca apa nu este prea rece ,ne vom procura o pereche de ghete de panza,speciale pentru pescuit .
Aceste ghete ni le poate confectiona orice cizmar ,dintr-o panza deasa si rezistenta ,de prelata,si cu o talpa groasa din fuior de canepa,strans rasucit si apoi impletit.Au marele avantaj ca sunt foarte usoare si nu aluneca cand calcam pe pietre.Din aceasta cauza,ghetele de baschet ,pe care le folosesc unii pescari .fiind mai la indemana ,nu sunt de loc practice.Pentru cei ce nu suporta apa rece ,singura nadejde ,raman cizmele inalte de cauciuc ,cu conditia sa nu fie prea grele si sa aiba lipite pe talpa niste benzi transversale de cauciuc,late de 1,5-2cm si cu fata striata ,care sa le faca mai putin lunecoase.Mersul pe uscat pana la locul de pescuit ,incaltat cu aceste cizme ,mai les daca distanta este mare si timpul calduros ,este pe cat de obositor ,pe atat de nesanatos:toata lungimea piciorului acoperita de cizma ,transpira din abundenta .Iarna ele tin destul de rece cand este frig .Recomandabil este sa incaltam cizmele de cauciuc numai la marginea apei.Foarte buni sunt ciorapii de panza cauciucata ,impermeabili,lungi pana mai sus de genunchi,si care se incalta,
si care incalta cu ghetele lungi de panza .Oricare ar fi incaltamintea intrebuintata la pescuit ,ea se va incalta-vara sau iarna-numai peste ciorapi moi ,de lana groasa ,ce au proprietatea sa absoarba transpiratia piciorului,mentinandu-l uscat si ferindu-l de rosaturi.
#RANITA(rucsacul)
Daca apa in care pescuim ,nu este in apropiere ,sau daca ne deplasam pentru mai multe zile ,atunci ne va trebui o ranita ,in care sa ducem toate accesoriile de pescuit necesare,eventual cizmele de cauciuc ,juvelnicul,minciogul,gafa,merindele,rufaria de schimb,ustensilele de toaleta,
o mica trusa sanitara ,un bidon cu apa ,o baterie electrica etc.Rucsacul trebuie sa fie larg ,usor de dus,iar greutatea sa fie bine repartizata pe umeri,pentru a nu produce rosaturi.
#BRICEAGUL-atat de necesar pescarului in orice moment ,nu va lipsi din buzunarul nici unui unditar.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY
#Placerea pescuitului
Nu e nevoie de statistici pentru a demonstra o evidenta :an de an contingentul pescarilor amatori creste .Sau cel putin nu scade .Ceea ce avand in vedere procentul natural pe pierdere insemneaza ca pe malul baltilor isi fac aparitia incepatorii.Cum se explica acest aflux ?Ce il determina pe om ,normal pana mai ieri ,sa devina pescarul de maine ,pescarul de poimaine,pescarul de o viata ?Resortul adeziunii ?Iata motivatia pescarilor neofiti la intrebarea-cheie :De ce perseverati pe balta?
*95 o/o din placere
*3 o/o din interes stiintific
*1,8 o/o din nevoia de deconectare
*0,01 o/o din dorinta meschina de a manca peste
Intr-adevar-ce placere 95o/o este sa stai pe ploaie in "sicriul"plutitor al barcutelor pneumatice ,
intepenit in gutaperca fasului sau pe povarnisul unui mal ,inebunit de soare ,ciuruit de tantari ,
vamuit de paznici ,umilit de rateuri?Interes stiintific atunci ?Sa fie pescarii un fel de expeditionari ,travestiti ,ingropati in cisme blindati de toata longitudinea si latitudinea salelor de braul lui Iov ,sa fie ei niste savanti dornici sa afle realitatea acelor monstrii de apa dulce bantuind imaginatia contemporanilor sub denumirea de somni,salai,ciortocrapi?Bine ,dar ei acesti exploratori benedectini ,nu-si vand juvelnicile goale?Cata orbire poate calauzi-si cat timp-pe un savant?Sa fie atunci secretul nervus rerum gerendarum ,nevoia de deconectare ?Linistea aceea nepamanteana ,intrerupta doar de duduitul tractoarelor ,de behaitul oilor ,de sudalma paznicilor?Si daca nu e vorba de evadarea in sanul naturii ,sa fie vorba de o alta evadare ,cea din sanul familiei ?Atunci cum se explica insa fenomenul din ce in ce mai frgvent acela al pescuitului tribal?Copii,nevasta ,socri,catel-purcel,pe malul baltii?!Se stie cu precizie ceea ce cucereste si leaga definitiv pe incepator de balta.Este succesul .Precizia:Succesul incepatorului ,Neofitul prinde peste .Totdeauna.El e singurul care la sigur prinde !Ce prinde el incepatorul ?La aceasta intrebare observatia duce la o concluzie univoca:
-Numai monstrii!
Il auzi tipand:
-Nene,trage o mareee...Adu minciogul ,repede!
Pe mal se zbate apoi "monstrul";5-6cm,o fata,un xchitic,o boarta scolo.Dar ochii neofitului strlucesc ,ard,inima-i gata sa sara din piept ,genunchii ii tremura ...Victoria ii ia mintile.Da.Caci dupa o asemenea biruinta ,incepatorul e pierdut sau daca vrei castigat pe veci.Incepe sa cumpere scule :masina,cort,ceas desteptator ,frectii contra tantarilor,carlige, verigi...Din mica crisalida a iesit PES-CA-RUL
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescaruli sportiv"

FISHERMAN SOLITARY(Conditiile atmosferice favorabile si nefavorabile la pescuit )

CONDITIILE ATMOSFERICE FAVORABILE SI
NEFAVORABILE LA PESCUIT

Vara pe seceta ,un cer senin nu prevesteste prada bogata ;
doar dimineata si seara ,sacul va fi ingreuiat.Cerul schimbator pare sa fie favorabil.Toamna si in pragul iernii,o zi senina calduta,poate sa fie una dintre cele mai bune pentru pescuitul anumitor specii.Bune sunt si epocile de schimbare inceata a vremii,cand,dupa o perioada de seceta ,urmeaza zile ploioase ,sau cand,dupa un rastimp de ploi,incepe sa se zareasca ,ici si colo,cate un petic de cer senin.Vanturile de la nord sau nord-est sunt cele mai urgisite de pescari.Bune li se par cele domoale ,care bat dinspre sud-est si dinspre vest.
Cand aerul este nemiscat ,in cat nici o adiere nu increteste oglinda apei ,timpul nu este favorabil pentru pescuit ,prin apa linistita ,pestele isi vede mult mai bine dusmanul;apa a carei suprafata este incretita frange imaginea pescarului ,o face mai putin vizibila .Legea de baza a unduitului este ca pestele sa nu-l vada pe urmaritor.Vantul prea puternic starneste de asemenea,pescuitul.Pescarul nu mai este stapan pe sfoara si pe struna -vantul le poarta in voie ,
agatandu-le de toate tufele.De acea aruncarile sunt nereusite ,sfoara in loc sa se aseze pe apa ,se intoarce si plesneste pescarul in fata.In general,un vant in josul apei starneste pescuitul;undita alearga nebuna ,dusa si de apa si de vant ,este smulsa din apa ,nu are ragaz sa astepte pestele .
In schimb ,cand vantul bate in sens opus cursului apei infrangand curentul de la suprafata,
apa este mai linistita si pescuitul va decurge in bune conditii.Cresterea apelor dupa ploi mari si scaderea lor pe timp de seceta ,schimba fata normala a raurilor .Apar noi adancituri,bancurile de nisip isi schimba locul ,bulboanele dispar,apa adunandu-se in suvoi stramt.Pestii se adapteaza indata noilor conditii si de acea trebuie sa dibuim locurile noi unde se gasesc.Apa in scadere nu favorizeaza pescuitul ,pe cand cea in crestere lenta este promitatoare.Se spune ca ,in ultimele faze ale lunei ,pestele rapitor "se arunca bine".Cei rapitori mananca mai bine in zilele cand luna creste.Toate aceste variatii ale apei si ale vremii,cu influentele favorabile si nefavorabile ce le exercita asupra pescuitului cu undita -constatari ale pescarilor in decursul timpurilor-vor fi prezentate sub forma rezumativa ,spre a servi ca indreptar pentru acei care vor sa patrunda mai adanc in tainele pestilor si ale apelor
INFUENTA APEI SI A VREMII ASUPRA PESCUITULUI
APA PESCUITUL
+ +
-Foarte scazuta rau(in balti bine)
-Mult crescuta rau
-Revarsare brusca rau
-Revarsare inceata excelent
-Incalzire brusca mediocru
-Incalzire lenta bun
-Racire brusca foarte rau
-Racire lenta mediocru
-Apa tulbure foarte rau
-Apa usor tulbure excelent
-Apa limpede mediocru
-Apa limpede si scazuta rau

VREMEA
Temperatura aerului
-Schimbare brusca mediocru
-Racire brusca rau

Lumina
-Cer usor acoperit bun
-Nori Cirus si scade-
rea barometrului rau

Vant
-Lipsa mediocru
-Regulat,mijlociu bun
-Schimbare brusca rau
-Vant puternic foarte bun

Precipitatii
-Ploaie regulata (dulce)pe un timp cald foarte bun
-Zapada inainte si in timpul pescuitului fara efect

Presiunea atmosferica
-Stabila bun
-Variatii bruste rau
-Scaderi bruste foarte rau
-Presiune joasa mediocru
-Furtuna indepartata fara efect
-Furtuna apropiata rau
Sursa:"Pescuitul de la A LA Z-Ghidul pescarului sportiv"

CETATEA DACICA DE LA PIATRA ROSIE-LUNCANI(drumetie)

Cetatea dacica de la Piatra Rosie-Luncani(din Muntii Orastiei )asezata pe culmea dealului numit Piatra Rosie (832m alt.)cu prapastii abrupte face parte din sistemul de fortificatii care aveau rostul sa apere eventuala apropiere dinspre vest si sud-vest a inamicului care ar fi incercat sa atace Sarmizegetusa ,cetatea de scaun a regilor daci de la Gradiste .Ruinele cetatii-construite din blocuri de piatra fasonata ,dupa tehnica celorlalte ,
fortificatii dacice din Muntii Orastiei ,de forma patrulatera ,prevazuta cu cinci turnuri -sunt situate in jumatatea de sud a platoului de pe culmea dealului.In interiorul incintei se afla o cladire delemn asezata pe postamente de piatra.La aceasta fortificatie mai trebuie amintite urmele unui sanctuar si ale unei cisterne pentru apa.La nord de zidurile incintei ,pe cealalta jumatate a platoului superior al dealului ,sapaturile arheologice au dat la iveala doua cladiri ,cu plan dreptunghiular ,construite din lemn ,asezate pe temelii de piatra ,una cuprinzand patru ,alta cinci incaperi .Pe coasta estica a dealului Piatra Rosie se afla o a doua incinta ca data cronologica ulterioara celei de pe culmea dalului ,cu care are o latura ingemanata .
Aceasta incinta este formata dintr-un zid gros cu palisada pe creasta ,in partea de est ingloband si doua turnuri din blocuri de piatra .
Sursa:"Mic Indrumar Turistic"-Octavian Floca si Clemente Constantin

AMERICAN WESTERN

WESTERN

OSCAR BENTON

BENSONHURTS BLUES

GAROU & DANIEL & PATRICK

GAROU & DANIEL & PATRICK
(Belle)

VIDEO BLUES-SYSTEM

BLUES SYSTEM-Gangster Love

VACANTA LA GEOAGIU-BAI

GIULIA LA GERMISARA(Geoagiu-Bai)
* complex termal roman*
Situl arheologic GERMISARA cuprindea in antichitate castrul militar cu CANABAE-asezare civila si TERMAE -le ,mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost indentificate TERMAE-le are o forma aproape circulara cu diametrul de 90-95m.In perioada romana,complexul a functionat in doua faze:una exclusiv de suprafata si a doua in subteran si suprafata .In centrul mamelonului se afla o cavitate naturala ,rezultat al apelor termale din subteran .In peregrinarile lor ,romanii au descoperit acest "lac"si au constatat efectele benefice ale apelor.Este posibil ca intr-o prima etapa sa se fi scaldat,chiar in interiorul acestuia .Cu timpul a inceput amenajarea unei retele de canale de dirijare a apei de la sursa la bazinele sapate in pamint si captusite cu scindura ,canalele au fost realizate prin cioplire direct in stinca locului ,iar in zonele unde aceasta nu permitea ,traseul a fost completat cu TEGULAE si mortar anhidric sau scinduri din lemn.Din acest moment "lacul"a devenit un lacde cult ,in interiorul lui fiind descoperite monede de de bronz si argint ,o frumoasa statuie a zeitei Diana,altare votive ,placute votive dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale (Diana,Higia,Nymphae)
sursa:"Panoul Nr.22A038-Geoagiu-Bai"

MANASTIREA DRAGOMIRNA

MANASTIREA DRAGOMIRNA
Un mitropolit caligraf si artist ,Anastase Crimca ,a trait la o rascruce a timpului cind pictura exterioara a locasurilor de cult ceda locul sculpturii.Si nu a lasat clipa sa curga in van .Prin stradania lui ,inainte de 1609 s-a nascut Dragomirna ca expresie a resurselor unei arte de a renaste mereu ,in tipare reinoite si revugorate .Amestecat si el ,pina peste cap,in vinzolelile ,domnilor Movilesti .Anastase Crimca a cunoscut si marirea si decaderea,si bucurii si dezamagiri.Totusi scaunul mitropolitului era mai putin rivnit decit scaunul domniei,si intr-o vreme de repezi schimbari si mari silnicii ,ctitorul Dragomirnei a gasit si ragazul de a-si inzestra manastirea cu evanghelii si liturghii caligrafiate de mina sa si impodobite cu miniaturi la fel de mina sa.Peste toate a avut si intelepciunea sa rinduiasca viitorul Dragomirnei intr-un chip care s-a dovedit rodnic :"nu va fi niciodata si nici unui scaun rasaritean inchinata,ci va ramine locuita numai de calugari moldoveni"Rinduiala din beneficiul careia ,in veacurile ce au urmat,manastirea a putut deveni un centru cultural reputat in intraga Moldova.Hotarit lucru ,lespedea sub care sta Anastase Crimca nu desparte moartea de viata .Omul a stiut sa traiasca si dupa stingerea sa.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA SUCEVITA

MANASTIREA SUCEVITA
Manastirea a fost ridicata itre 1582 si 1584 ,prin cheltuiala voivodului Ieremia Movila si a mitropolitului Gheorghe Movila ,fratele sau,si sub boltile ei,intr-o capsula de argint aurit se pastreaza o bucla din parul sotiei domnitorului ctitor.Intre clipa cind s-a tirnosit manastirea si clipa cind parul Elisavetei s-a rinduit intre odoarele Sucevitei ,numai pace nu a fost in Moldova.Si numai liniste nu a fost in neamul intins ,bintuit de mari ambitii si rasplatit de soarta cu mari nacazuri ,al Movilestilor.Istoricul ne-o infatiseaza pe domnita Elisaveta prin cuvinte pilduitoare:"prin frumuseta ,ea era dintre cele ce risipesc imparatiile si pier supt ruinele lor"Nefiind imparatie,adica netraind din asuprirea altor popoare ,Moldova nu a pierit.Insa in neamul Movilestilor moartea naprasnica a secerat in fel si chip ,in stinga si-n dreapta ,vinturindu-l,risipindu-l,ducindu-l pina pe pragul ruinei :un Constantin Movila a murit inecat in Nistru ,cind tatarii il duceau in robie spre Crim:un Bogdan si un Alexandrel Movila ,rapiti de turci si dusi in tabara lui Schender Pasa ,si-au pierdut urma:insa doamna lui Ieremia ,banuita ca l-ar fi otravit pe Simion Movila ,a fost dusa in robie la Istambul ,ajungind in harem de aga.De la exilul ei ,pina aztazi,si otravitul,si ctitorul ,stau alaturi cuminti ,sub lespezi invecinate,intr-un pamint care le iarta pe toate .Adevarul ca Sucevita a iesit din smerenia si zlotii lui Ieremia Movila a ramas in istorie,nici nu se putea altfel.Dar gloria de ieri si de azi a locasului,fara nici o indoiala,se intemeiaza pe harul mesterilor care i-au impodobit zidurile cu citeva dintre cele mai luminoase culori si chipuri ce sa pot intilni in nordul Moldovei
Sursa"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA VARATIC

MANASTIREA VARATIC
Si totusi aici s-a suferit din iubire,sau,mai bine spus ,s-a suferit fata in fata cu icoana apusa a unei iubiri...La Varatec aflam mormintul modest al unei fiinte mici,care a stirnit patimi mari :Veronica Micle .Incit ,cum e lesne de inteles,pelerinajul la Varatic se cuprinde de la sine in drumurile tuturor care cred in puterea tamaduitoare a dragostei.In rest ,manastirea insasi,abia daca a implinit doua veacuri ,nu prea are istorie,chiar daca luam in seama si spaima incasata din focul de la 1890 .Din fericire ,locul e adapostit si aerul nu se vintura fara rost printre turle ,pentru ca altfel ,daca focul de atunci,s-ar fi atitat de la vint ,poate nu am fi intilnit aici ,aztazi,decit o pajiste spuzita cu florile aspre la frumusete ca muntele apropiat.Intre ctitore intilnim si o Brincoveanca ,Safta pe numele mic ,si daca fapta ei si a altora nu s-a ridicat la inaltimea stiuta a lucrarii de voivod ,si-a dat masura,in schimb,in bogatia icoanelor si a podoabelor care a facut si mai fac fala manastirii Varatec.Asa ca oricum ne-am invirti ,dind din colt in colt ,vom sfirsi prin a ocoli iar si iar mormintul muzei lui Mihai Eminescu ,poetul sfirsit in noaptea de 15 spre 16 iulie 1889 .In noaptea lui 3 august ,acelasi an ,s-a stins si Veronica Micle ,in casa maicii Fevronia ,privegheata de maicile Evghenia,Piguta,Eleonora,si Sofia.Cum s-a intimplat ca niste fiinte care s-au sihastrit de iubire au ingaduit intre ele o fiinta topita intr-o iubire prea mare nu e usor de inteles ,Dupa cum ramine cu totul si cu totul de neinteles de ce o mama oarecare intoarce o dragoste mai mare fiului ajuns dupa gratii decit odraslei care si-a ales o soarta cuvioasa de preot Insa daca la invatatura de la Bistrita adaugam si pilda de la Varatec ,cel putin o fata a lucrurilor cit de cit se mai limpezeste :uni fug de la manastire si se incearca intr-o viata cu drumurile alunecoase ,iar altii fug dintr-o viata traita din cale afara de furtunoasa si se ineaca la manastire ,cind credeau ca au ajuns la un tarm.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA PUTNA

MANASTIREA PUTNA

Cu trecutul real asaltat de legende ,cu legendele spulberate de trecutul real ,Putna a traversat cutrmure,incendii si devastari,timp de peste cinci veacuri ,sub zodia seninatatii imperturbabile a intocmirilor destinate eternitatii.Din toate nenorocirile care au incercat trainicia simbolului ingropat in temeliile manastiri ,una anume a fost de neindurat :Instrainarea.Aproape un secol si jumatate ,mormintul lui Stefan cel Mare a dainuit sub stapinirea altora .Dar a dainuit.Si mormintul marelui voivod ,si mormintele Mariei Voichita si Mariei de Mangop ,si turnul tezaurului,si evanghelierul adus de ctitor de la manastirea Humor ,pe la 1487,ca sa perpetueze in posteritate chipul sau cel mai autentic,de soldat rinduit de destin ,impreuna cu neamul sau,la straja uneia din portile de atunci ale Europei.Ridicata intre 1466 si 1469 manastirea s-a tirnosit in 1470 ,intr-o clipa de glorie si liniste ,cind dusmanii de jur imprejur pareau cumintiti .De atunci pina in ziua de azi ,intre toate luptele purtate de neamul romanesc ,intru supravetiurea si neatirnarea sa ,se cuprinde si aceasta lupta tenace a zidurilor Putnei cu timpul,cu vicisitudinile si capcanele lui.Faptul ca locasul a rezistat fara sa se risipeasca nu inseamna numi o victorie a trainiciei ingropate in piatra zidirii ,ci si o izbinda a oamenilor.Loc de pelerinaj si reculegere pentru fiii unei patrii ,spatiu de resuscitare permanenta a sentimentului unitatii nationale romanesti ,Putna a fost si a ramas si ramine in veac simbolul unitatii noastre
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

DRUMETIE

PIATRA CRAIULUI
SFATURI PENTRU DRUMETIE

In drumetie,daca sintem surprinsi de furtuna,inseamna ca nu ne-am informat de buletinul meteorologic.Vom evita sa ne ascundem sub copaci,mai ales sub cei inalti,nu vom tine in mina sau in rucsac obiecte din metal.In padure daca ne-am ratacit si nu avem busola,ne orientam observind muschiul de pe copaci,care creste,de obicei,in partea dinspre nord a tulpinelor.Daca avem dureri stomacale ,balonari,greturi,vome,acelasi muschi verde ,fiert citeva minute in apa ,pe o spirtiera,ne da un ceai medicinal care ne poate ajuta sa ne insanatosim.Pe timp de vara ,fructele si foile de afine(ceai) ne ajuta contra diareei si a durerilor abdominale.Nu trebuie uitata trusa de medicamente si nici lanterna.Nu se va pleca niciodata in drumetie cu bolnavi sau cu persoane care nu suporta eforturile prelungite si neasteptate si nici fara sa cunoastem traseul .Pe timp de iarna la munte ,se vor evita strigatele si zgomotele care pot declansa caderi masive de zapada (avalanse) si in orice anotimp cind urcam ,vom calca avind grija sa nu desprindem pietre care pot sa se rostogoleasca si sa accidenteze pe cei care merg in urma noastra.Se vor face popasuri scurte ,la 40 de minute distanta;nu se va bea apa rece ,ci ceaiuri caldute ,pentru evitarea deshidratarii si pentru potolirea setei.Daca nu avem posibilitatea de a bea ceai ,vom minca fructe (mere,portocale etc.)
Sursa:"Dialog cu frumusetea si sanatatea"de Constanta Popovici

BLUE LOVE

PESCAR(GEORGE "six-ray " NICA ) printre altele si pescar amator)

PENTRU A DEVENI PESCAR

Principalele notiuni pe care este bine sa le cunoasca oricine doreste sa-si petreaca citeva ore la malul unei ape,cu o undita in mina,si cu speranta ca la cirligul pe care l-a legat la capatul firului ,se va prinde un peste urias,adus la mal si bagat in sac dupa o lupta inversunata de mai bine de citeva minute ,transformate ulterior in ore,atunci cind se va derula filmul acestei victori .Nu cred ca exagerez prea mult in cele spuse mai sus ,mai ales daca pestele agatat in cirlig a rupt firul ,din cauza ca respectivul pescar nu a stiut cum trebuie sa oboseasca un peste mai nabadaios.Dar hai sa vedem ce bagaj de cunostinte ar trebui sa poarte in sac orice pescar amator ,pentru a nu se face de ocara cind i se pun intrebari de catre curiosi si mai ales pentru a sti ,cind a ajuns la malul unei ape ,ce fel de peste ar putea pescui,cu ce fel de undita si cu ce fel de momeala.Daca poposim la munte ,in apele repezi sau lacurile cristaline montane,vom gasi pastravul,impodobit de natura in vesmint de sarbatoare tesut in puncte rosii ,sagetind viiturile pentru a prnde in gura-i mare gizele ce zboara la suprafata apei si alaturi de el lipanul,cu aripa dorsala colorata in culorile curcubeului si cu miros de cimbrisor cind il prinzi in mina .Ambii pesti,conform legii,se pot prinde ,in perioadele permise,numai la momeli artificiale(muste,imitatii de larve,lingurite) Coborind in regiunea dealurilor,in riurile din aceasta zona,vom gasii,cleanul,mreana si scobarul,Toti acesti pesti fac parte din familia ciprinidelor(a crapului) fiind cunoscuti sub denumirea de pesti pasnici.Toti trei pot fi prinsi la unele larve acvatice (burlai,babite,viermusi,racusori etc.)dar si la lacuste ,greieri sau musca de casa .Cleanul mare se prinde foarte bine si la lingurite mici ,rotative sau oscilante,dar si la boaba de strugure sau bucatica de pruna brumarie .Mreana la rindul ei ,mai prefera si bucatica de brinza topita,dar nu se da inapoi nici de la coropisnita laptoasa.Si acum sa ne aruncam cirligele in apele de cimpie.In apele curgatoare ne vom intilnii cu cleanul si mreana ,dar si somnul cel mustacios,si cu crapii auri .In apele inchise si in riurile mari,si cursul incet,vom gasii in plus:stiuca,bibanul,carasul,platica,salaul si citeva specii de talie mica:rosioara,babusca,obletul.Somnul,stiuca,bibanul si salaul sint pesti rapitori si prin urmare pot fi prinsi fie la peste viu ,fie la naluci de tipul lingurilor sau al pestilor artificiali,Celelalte specii apuca bine momelile formate din paste fainoase ,rimele si viermusii.Poposind pe una din frumoasele si insoritele plaje ale Marii Negre ,sa nu uitam ca in apa ce scalda pietrele digurilor,ne asteapta prietenul tuturor pescarilor amatori :guvidul-care nu se va lasa prea mult rugat sa traga puternic de firul la capatul caruia am legat un cirlig pe care am insirat o rima.Si daca ati retinut aceste sumare ,dar foarte necesare informatii despre pesti si preferintele lor de hranire,putem trece la alte scurte informatii referitoare la undita ,ca unealta de pescuit si la tehnica pescuitului

SA NE CUNOASTEM UNDITA

Ne-am obisnuit sa cuprindem in notiunea de undita,un ansamblu format din:
*o varga elastica usoara,formata din una sau mai multe bucati(parti)in lungime totala de la 2,5m-5,5m:
*o struna (sau linie) constituita din firul de naylon de la virful vergii pina la legatura dintre struna si firul de legatura a cirligului;
*cirligul atasat la struna printr-un fir de naylon mai subtire decit firul strunei;
*pluta,atasata pe struna printr-un sistem ce-i permite deplasarea,in scopul de a plasa cirligul cu momeala la adincimea voita de pescar;
*plumbii de lestare a firului ,in asa fel plasati pe fir ,incit cirligul cu momeala sa ramina in apa in pozitia verticala,iar pluta sa se scufunde in apa cu 2/3-3/4 din lungimea sa;
Cu o undita cum e cea descrisa mai sus ,putem prinde toate speciile de pesti-pasnici sau rapitori-aflati in zonele din apropierea malurilor.Pentru pescuitul pestilor din largul apelor se folosesc undite mai speciale,cunoscute in general sub denumirea de lansete ,adica mai pe romaneste ,aruncatoare,pentru ca aceste vergi sint astfel construite si echipate ,incit ci ele putem sa ne aruncam cirligele,echipate cu momeli,naturale sau artificiale,la mari distante de mal.Unditele tip lanseta au unele parti comune si altele diferentiate.Ca parti comune deosebim:mulineta atasata la cotorul vergii,inelele atasate in lungul vergii,servind la conducerea firului de aruncare si materialele din care sint construite aceste vergi :fibra de sticla tubulata,sau plina,material plastic,fibra de carbon etc.Deosebirile la aceste vergi constau din variabilitatea lungimilor,in general intre 1,80m-6m;constructia speciala pentru un anumit fel de pescuit.Spre exemplificare;
*lungimi intre 1,50-2,50m sint lansete pentru pescuitul rapitorilors sau al pestilor pasnici,cautati la departare mare de mal ,in general vergi puternice ,putind arunca greutati de la 3 la 30grame.
*lungimi intre 2,50-3,50m vergi usoare ,elastice,special construite pentru pescuitul salmonidelor(pastrav si lipan)cu momeli foarte usoare (muste artificiale sau lingurite-musca)
*lungimi de 5-6m pentru practicarea pescuitului stationar la distanta.
Un alt element al unditei ce trebuie bine ales atunci cind ne-am hotarit sa prindem o anumita specie de peste este cirligul.Marimea cirligului trebuie aleasa dupa marimea gurii pestelui cautat.Marimea cirligelor este un general este numerotata de la 1-20,numarul 1 fiind dimensiunea cea mai mare.Zadarnic vom incerca sa prindem la un cirlig mare ,un peste care are gura mica.In pescuitul stationar cu struna (linie) plutitoare ,o mare importanta capata echilibrarea perfecta intre puterea de plutire a plutei si plumbajul plasat pe fir deasupra cirligului .In general sint recomandate plutele cilindrice si plumbajul filiform sau alice fractionate in mai multe parti ,pina se obtine o scufundare a plutei pe 2/3-3/4 parti din lungime.Ca orice inceput si pescuitul prezinta destule necunoscute pentru incepatori.De acea este bine sa se inceapa pescuitul cu acei pesti care cad mai usor la undita :carasul,rosioara,babusca si bibanul in apele de ses si guvidul in mare .Si nu uitati ,pentru a pescui cu undita trebuie sa fiti membru al unei asociatii de vinatoare si pescuit sportiv.

SUPRAVIETUIRE

SUPRAVIETUIREA IN NATURA

Natura pe care cu totii o indragim ne poate -nu de putine ori-intinde capcane la tot pasul.Va invit sa va reamintiti sau sa descoperiti cite ceva privind posibilitatile de supravietuire in caz de pericol ,raspunzind la intrebarile de mai jos:

*1-Un drumet se rataceste iarna in padure .Una din maini i-a degerat.Ce trebuie sa faca pentru a-si revenii:
a)-sa-si frece mana cu zapada?
b)-sa o incalzeasca linga foc?
c)-sa si-o tina la subtioara,la caldura corpului ?

*2-V-ati ratacit si sinteti in pericol.Doriti sa trimiteti un semnal S.O.S la distanta ,cu ajutorul fumului de la focul pe care tocmai l-ati aprins .Cerul este inorat.Cum procedati ca sa vi se receptioneze semnalul la distanta?
a)-ardeti bucati de cauciuc sau cirpe inmuiate in ulei?
b)-intretineti focul cit mai mult timp fara a va face probleme in legatura cu fumul?

*3-Greselile elementare au cauzat inecarea a sute de oameni in riuri.Una dintre acestea este incorecta orientare .Pentru a trece riul prin vad ,incotro va indreptati?
a)-in susul curentului?
b)-de-a latul curentului?
c)-in josul curentului?

*4-La caderea noptii va mai gasiti inca pe malul apei unde ati facut o partida buna de pescuit.Dar...imprejurimile va sint totusi necunoscute ,iar bateria lanternei este pe sfirsite.
a)-continuati sa mergeti inainte ,cu lanterna aprinsa,sperind ca veti reusi?
b)-puneti bateria la subtioara pentru a o reincarca?
c)-aprindeti lanterna pentru citeva secunde,"fotografiati"locul unde va aflati,mergeti apoi pe intuneric si dupa un timp repetati manevra?

*5-Va aflati intr-o regiune cu multi serpi.Cum procedati ca sa evitati o intilnire neplacuta?
a)-faceti zgomot cu picioarele?
b)-mergeti usor si in liniste?
c)-umblati numai noaptea?

*6-Ati cazut in apa,care este atit de rece incit vi se taie rasuflarea.Nu e nimeni prin apropiere,care sa va sara in ajutor.
a)-inotati puternic pentru siguranta?
b)-plutiti usor pina ce sinteti salvat?
c)-inotati sub apa?

*7-Adeseori pescuitul la copca se poate transforma intr-o ...baie rece Ajungeti cu chiu cu vai la mal ...
a)-va scoateti hainele si alergati sau sariti pina ce va incalziti?
b)-va rostogoliti prin zapada?
c)-sariti si alergati imbracati?

*8-Setea va mistuie pe cind traversati un tinut secetos ,pe o canicula cumplita.Aveti un bidon plin cu apa ,dar "excursia"va dura citeva zile.
a)-va faceti ratia zilnica de apa?
b)-continuati sa luati cite o inghititura?
c)-beti cita apa doriti?

RASPUNSURI CORECTE

*1a-Caldura corpului reprezinta cel mai bun tratament de urgenta pentru degeraturi.Nu frectionati niciodata mana sau piciorul degerat caci starea se agraveaza iar pielea se inroseste,

*2b-Bucatile de cauciuc sau cirpele inmuiate in ulei sau grasime ard cu fum negru ,vizibil la distanta,cit cerul este inorat

*3b-Mergeti de-a latul curentului -numai daca un curent puternic va obliga sa va indreptati pe diagonala catre celalt mal .In acest caz ,luati-va masuri de siguranta ,ca nimic sa nu va impiedice inaintarea.

*4b-Caldura corpului va reincarca dupa un timp bateriile
c-Aprindeti lanterna ,priviti jur-imprejur ,memoreti drumul,stingeti lanterna,mergeti pe intuneric dupa memorie,va opriti,aprindeti din nou lanterna etc.

*5a-Mergeti cu zgomot,avertizati serpii de prezenta dv.si astfel vor dispare din drum.Purtati intotdeauna bocanci grei,care sa va acopere gleznele.Inarmati-va cu un bat.Daca va prinde noaptea intr-o regiune cu serpi ,folositi lanterna si faceti mult zgomot.

*6a si 7b-Rostogolitiva prin zapada dupa o cadere in apa rece e ca si cum v-ati infasura intr-un halat de baie .Zapada absoarbe uimitor de bine umezeala.Nu va scoateti hainele!

*8c-Beti cita apa doriti caci este un element vital.Rationalizarea picatura cu picatura nu va este de folos.Omul poate supravietui la 50gradeC fara apa ,timp de 10 zile.Peste aceasta temperarura nu puteti supravietui mai mult de 2-3 zile ,daca nu beti 4litri de apa zilnic .Deci beti cit mai multa apa aveti!

Sursa:"Almanahul vinatorului si pescarului sportiv"-1990

www.six-ray.cabanova.ro.html

CELE 10 PORUNCI ALE PLUGARILOR

PORUNCI PENTRU PLUGARI(referinta anul 1939)
(expresiile si ortografia apartin anului 1939)

Un prietin al plugarilor a intocmit urmatoarele 10 porunci pentru o plugarire luminata:
*1-Intoarce cu plugul miristea de vara,ara pamantul adanc in toamna daca vrei sa aduni udeala in pamant.
*2-Pamantul arat in toamna adanc,in primavara ara-l in fata,cu plugul cu trei brazde,daca vrei sa simti seceta.
*3-Alege primavara graul de toamna,daca vrei sa ai belsugdupa el.
*4-Pliveste sacara si buruienile din grau,daca vrei ca painea sa fie curata si cu pret.
*5-Samana samanta aleasa la treer,daca vrei sa ai recolta multa.
*6-Samana numai cu masinile in randuri ,daca vrei sa ai spice pline cu boabe.
*7-Prafuieste samanta cu porzol,daca vrei sa nu ai malura.
*8-Ingrasa campul cu gunoiu putred de 4 ani ,daca vrei ca pamantul sa-ti dea roada in toti anii
*9-Fa rotatie la samanaturi,daca vrei sa nu ostenesti pamantul
*10-Treera cu masina,vantura bine recolta,pastreaz-o in magazie uscata ,da-o la lopata catva timp si asteapta pret bun.

Sursa:"Almanahul plugarilor-1939"

GUMMIMACI

href="http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html">

FILE DE ISTORIE(Asezarea romana de la Micia)

LA ASEZAREA ROMANA MICIA Plecind din Deva,pe drumul national 7 DEVA-ARAD,la 6km ne intimpina unul din cele mai impunatoare obiective industriale ale judetului -Termocentrala de la Mintia ,un important furnizor de energie electrica din Romania cunoscuta sub numele de "Steaua de pe Mures"Fata in fata cu termocentrala ,de o parte si de alta a soselei Deva-Arad,sta marturie in contemporaneitate asezarea romana Micia ,semn al unei civilizatii stravechi pe aceste meleaguri .Inca de la inceputul existentei sale ,localitatea a luat o mare amploare ,datorita atit pozitiei favorabile in cadrul provinciei ,cit si importantei economice si rutiere-punct vamal si port la Mures-desi se afla pe o treapta joasa a ierarhiei administratiei romane -era pagus (sat) si apartinea din punct de vedere administrativ de teritoriul Ulpia Traiana .Populatia vechii asezari era formata din veterani si cives romani alaturi de care traiau si autohtoni daci.Prezenta acestora din urma este evidentiata prin piese arheologice specifice societatii dacice.Materialele descoperite la Micia ,ca si in alte locuri ale provinciei demonstreaza ca populatia dacica cucivilizatia ei nu au disparut odata cu cucerirea romana,ci a persistat,alaturi de civilizatia romana ,dind nastere elementului local daco-roman.Linga castrul si termele romane,la Micia a fost scos la suprafata un anfiteatru militar,construit din piatra si lemn,in forma eliptica,avind o circumferinta de peste o suta de metri .Arena are lungimea de 31,60m,iar latimea de 29,50m.Capacitatea tribunelor era de peste o mie de locuri,iar reprezentatiile ,cele obisnuite-luptele de gladiatori,incaierarile intre animale,sau luptele intre oameni si animale.Materialele arheologice descoperite la Micia -monumente publice,religioase,funerare,inscripti pe piatra,ceramica,unelte,monede-se afla in expozitia Muzeului judetean din Deva.(Sursa:"Mic indreptar turistic"de O.Floca si C.Constantin) http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

DRUMETIE

DRUMETIE PE DEALURIE DEVEI

La marginea de sud a Devei,incepind chiar din oras ,se desfasoara ultimele ramificatii ale Muntilor Poiana Ruscai ,cu multa vegetatie,cunoscute sub denumirea de "dealurile Devei",din care unul poarta numele lui Decebal.Un grup de sate vechi romanesti sint raspindite dupa aceste dealuri,pe locuri de un farmec deosebit.In deum spre Almasul Sec,Cirjiti,si Cherghes,trecind printr-un cartier de locuinte de la marginea Devei ,pot fi vizitate ,cariere de piatra de la Pietroasa si Bejan,cunoscute si exploatate si in antichitate de catre romani,precum si renumita padure Bejan ,rezervatie forestiera.Padurea Bejan,asezata pe valea Bejan,binecunoscuta in lumea stiintifica pentru varietatea speciilor de stejar,se infatiseaza drumetilor ca un imens parc natural ,un reconfortant loc de odihna si agrement.O cabana cu cele necesare sta la dispozitia drumetilor.In hotarul satului Almasul Sec ,la picioarele dealului Bejan,se afla o asezare din orinduirea comunei primitive.De asemenea satul Cirjiti este cunoscut pentru urmele arheologice stravechi date la iveala,ca si pentru carierele de piatra exploatate de romani.Aici s-au descoperit si monede de argint dacice tezaurizate ,precum si mai multe monumente sculpturale si epigrafice romane.Depozitele de scoici fosile din apropierea satului Cherghes sint bine cunoscute ,facind obiect de studiu pentru geologi.Pe locul numit "Magura"se gaseste o pestera mica,uscata,calda si usor de cercetat.La 6km sud-vest de Deva intilnim satul Cozia ,la care se poate ajunge fie pe drumul ce se desprinde din str.Calugareni, fie pe cel ce continua inspre sud,de la capatul str.Aurel Vlaicu .La marginea satului ,pe dealul Piatra Coziei ,inaltime cu privelisti incintatoare la mari departari,a fost descoperita o asezare dacica.Inspre nord-vest de oras ,in prelungirea str.Aurel Vlaicu (2km)sau pe la Mintia(4km) se poate ajunge la cabana Caprioara.Amplasata intr-o poiana ,in mijloc de codru,constituina si punct de plecare pentru scurte drumetii in imprejurimi.
http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-1

Ingrijirea acvariului Pentru ca dupa instalarea acvariuluisa avem numai placere si sa evitam necazurile si deziluziile,trebuie sa urmam regulile de mai jos: -se va controla zilic temperatura apei ,precum si buna functionare a ustensilelor auxiliare -se va urmari atent cresterea plantelor ,eliminindu-se cele moarte sau eventualele frunze cazute Daca se dezvolta in apa prea multe alge verzi ,se va reduce lumina -daca pesti inoata normal ,daca maninca bine si nu dau vreun semn de boala totul este normal,Indata ce constatam ca un peste nu este normal il vom izola fara intirziere -odata pe saptamina se vor curata geamurile acvariului fie cu razuitorul cu lama ,fie cu cel de cauciuc -apoi vor fi sterse cu bureteleSe vor sterge mai intai geamurile pe din afara si numai dupa acea pe partea din interiorul acvariului. -la o saptamina cel mult doua ,se va absorbi ,cu furtunul sau pipeta de mil ,milul depus pe fundul acvariului,inlocuindu-se circa 1/4 din apa cu apa proaspata -insa obligatoriu la aceiasi temperatura cu cea a apei din acvariu. -se va evita ornamentarea acvariului cu bucati de marmura ,pietre calcaroase ,carbune brun,ornamente de ciment sau scoici ,pentu ca acestea contin prea mult calcar si maresc duritatea apei. -in nici un caz nu se va pune pamint chiar sub pietrisul de fund ,pentru ca ,ori cit de curat ar fi contine materii organice care,putrezind ,dezvolta metan si hidrogen sulfurat-gaze foarte daunatoare sanatatii pestilor. http://nica-acin.blogspot.com/2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-2

Popularea acvariului cu pesti
Dupa ce sa terminat amenajarea acvariului si plantele s-au prins bine,urmeaza sa se populeze acvariul cu pesti.Alegerea speciilor de pesti depinde de gustul fiecaruia ,insa si in acest caz trebuie sa se tina seama de anumite lucruri.Astfel trebuie evitat ca intr-un acvariu mai mic sa se puna la un loc pesti pasnici cu pesti rapitori, cum ar fi Macropodus sau Betta dupa cum nu e bine ca pesti cu antene - cum ar fi Trychogaster sau Colissa-sa fie tinuti la un loc cu Xyphophorus sau Barbus tetrazona pentru ca acestia le rup antenele .Odata ce ne-am hotarit cu ce pesti vom popula acvariul ,trebuie sa stabilim numarul lor .Daca nu putem sau nu voim sa folosim aeratia artificiala trebuie sa tinem seama de faptul ca intr-un acvariu bine plantat se socoteste necesar circa 3 litri de apa pentru un peste ce nu depaseste 5 cm ,deci intr-un acvariu de 30 de litri nu vom putea pune decit 10 pesti.Daca vrem sa tinem un numar mai mare este absolut nevoie de instalarea pompei de aer .La achizitionare,vom observa cu atentie pestii.De preferinta vom procura pesti tineri frumos colorati ,vioi ,care sa nu aiba pete pe curp ,abdomenul supt sau aripioarele zdentuite sau lipite.ATENTIE NU VOM PUNE PESTII in acvariu decit dupa ce am controlat cu ajutorul termometrului ,ca apa din vasul de transport si cea din acvariu au aceiasi temperatura.Egalarea temperaturi se face usor daca bagam vasul in care am adus pestiiin apa acvariului si il lasam acolo pina ce termometrul arata aceeasi temperatura atit la apa din borcan ,cit si la cea din acvariu .Abia atunci dam drumul pestilor in acvariu .
http://nica-acin.blogspot.com./2007/08/acvaristica.html

ACVARISTICA-3

Montarea acvariului
In afara acvariului propriuzis mai sunt necesare felurite unelte care servesc la buna intretinere si anume:
-un termometru gradat
-o plasa de prins pesti
-o pipeta de sticla pentru mal
-un furtun de caucic de 2-3 m lungime
-un curatator de geam cu lama de ras sau de caucic
-un burete de cauciuc sau de plastic
-un incalzitor electric
-nisip cu granule de 2-4 mm
-un careu de celuloid sau sticla pentru hrana uscata
O importanta deosebita trebuie data nisipului sau mai bine zis pietrisului ce va forma fundul acvariului. El nu trebuie sa fie prea fin,pentru ca nu permite circulatia apei prin el. Cel mai bun este nisipul ale carui granule au 2-4 mm diametru. Se va evita nisipul marunt,zgrunturos,nisipul fin de riu ,cel de pe plaja marii si cel calcaros Nisipul de fund trebuie bine spalat.Acest lucru se face usor daca intr-o caldare punem o cantitate de nisip peste care turnam apa.Amestecam bine apa cu nisipul si apoi aruncam apa ,inlocuind-o cu alta proaspata.Se repeta operatia de 20-30 de ori pina cind apa ramine limpede.Odata nisipul spalat,urmeaza amenajarea fundului acvariului-fapt care are o importanta vitala pentru viitorul acvariului.Mai intai se asterne un strat de nisip nu tocmai bine spalat ,care mai contine o mica parte de subsante hranitoare pentru plante Stratului de nisip i se da o inclinare dubla-adica mai ridicata spre partea din spate a acvariului si in acelas timp o panta mai pronuntata spre unul din capete .Stratul de nisip se bate bine cu palma si cu o cirpa se absoarbe toata apa care iese prin batere pina cind nisipul ramine bine asezat.Peste acest strat se asterne un al doilea strat de nisip dar de data aceasta foarte bine spalat si se procedeaza la fel .Este bine ca stratul de nisip sa aiba o grosime de cel putin 4cm pentru ca cu cit stratul e mai gros cu atit plantele se vor prinde si se vor dezvolta mai bine.Dupa ce fundul acvariului a fost amenajat,se procedeaza la umplerea acvariului cu apa .Si acum trebuie luate urmatoarele masuri :SE VA EVITA INTREBUINTAREA APEI DIRECT DE LA ROBINETpentru ca aceasta contine clor si chiar prea mult oxigen Pentru a indeparta clorul se va incalzi apa pina la 40 grade C si apoi se va lasa sa se raceasca pina la circa 25 grade C Cu aceasta apa se va umple cam 1/3 din volumul acvariului Se trece apoi sadirea plantelor Cu degetul se fac gauri in nisip si in ele se introduce radacina plantelor tinind seama ca radacinile sa nu ramina la suprafata sau sa fie indoite Daca radacinile sunt prea lungi ele se vor scurta cu o foarfeca Plantele se vor aseza spre marginea acvariului astfel ca la mijloc sa ramina suficient spatiu pentru ca pestiisa poata inota in voie.Pentru a umple acvariul cu apa ,fara ca aceasta sa se tulbure ,se procedeaza astfel:se intinde pe nisipul de fund o punga mare de plastic ,ca sa acopere fundul aproape in intrgime .Deasupra acvariului se aseaza o scindura sau o placa de sticla pe care se aseaza caldarea sau vasul plin cu apa Se introduce capatul unui furtun de cauciuc pina la fundul caldarii si sorbind repede din furtun se da drumul la apa sa curga pe punga de plastic Acvariul cu rama metalica se umple pina sus ,iar la cel de sticla se lasa 2-3 cm pina la muchea superioara.O data acvariul umplut cu apa ,el trebuie lasat sa stea linistit 24-48 ore pentru ca apa sa se limpezeasca complet si plantele sa se prinda bine.La inceput apa este putin tulbure ,insa in scurt timp se limpezeste ,datorita activitatii plantelor .Vom avea grija ca apa sa fie calduta (cca 25 grade C) pentru a nu dauna plantelor.In nici un caz nu se va intrebuinta apa rece Daca in acvariu se introduc pesti exotici ,care au nevoie de apa mai calda ,se va monta incalzitorul si se va lasa sa functioneze pentru a mentine temperatura apei la gradul de care au nevoie pestii(se va continua)
http://nica-acin.blogspot.com./2007/08/acvaristica.html