La începutul timpurilor, minunaţi de frumuseţea locurilor, s-au aşezat pe vârful muntelui un neam de oameni cunoscuţi pentru curajul lor şi pentru turmele lor de bouri. Dintre toţi, cel mai viteaz era un tânăr căruia nimeni nu-i cunoştea numele şi de aceea i se spunea Ciobanul. Isprăvile sale erau atât de nemaiauzite, încât i se duse vestea în lumea largă.
La moartea lui se strânseră toate vietăţile şi-l jeliră zile în şir. Iar, pentru pomenirea lui, s-a dat numele său locului în care îi plăcea să se retragă, din când în când, singur, doar cu turmele sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu