Ghe NICA-Blog: Schelete si oase imposibile(6)

sâmbătă, 5 martie 2011

Schelete si oase imposibile(6)

1938 : zece amprente de picioare Dr. Wilbur Burroughs, de la facultatea de geologie a Colegiului Berea, a anuntat in 1938 descoperirea a zece amprente de picioare umanoide, intr-o gresie carbonifera de la Rockcastle. Picioarele masurau 240 de milimetri in lungime si 152 milimetri in latime. Marimea pasilor era de 45cm. Nu a gasit nicio urma de coada sau de membre anterioare. Microfotografia si infrarosiile nu au aratat nicio urma de fasonare artificiala. Numaratoarea microscopica a grauntelor de nisip a indicat o compresie a solului sub amprente. Asta indica, fara contestare, ca a avut loc o presiune a unui picior uman, imposibil de reprodus prin sculptura. Roca care purta amprentele a fost estimata la 250 de miloane de ani. Din nefericire, aceasta roca a fost distrusa.

1968 : cea mai veche amprenta din lume Un colectionar amator de fosile a descoperit in 1968 amprenta unui picior incaltat cu o sandala care zdrobea un trilobit. Daca aceasta amprenta este ceea ce pare a fi, ea ar data de 300-600 milioane de ani. Amprenta a fost descoperita la Antilope Spring (Utah, S.U.A.). Sandala care zdrobeste un trilobit masoara 262 milimetri in lungime si 77 in latime. Calcaiul este putin mai uzat decat talpa. La 20 iulie 1968, dr. Clifford Burdick, geolog la Tucson, a acceptat de a veni pe sit. El a descoperit la randul sau, intr-un strat de sist, amprenta unui picior de copil. El a aratat aceasta amprenta la doi geologi si la un paleontolog. Unul dintre geologi a admis ca ea a parea a fi cea a unui fiinite umane, dar paleontologul a respins descoperirea. Niciun om de stiinta nu a acceptat de a studia aceasta amprenta. (Va urma)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;