Ghe NICA-Blog: Batalia de la Little Bighorn(4)

duminică, 23 octombrie 2011

Batalia de la Little Bighorn(4)

La ora 15,20, adica doar peste circa 15 minute dupa ce a inceput lupta, Reno, panicat, da ordine contradictorii inainte de a ordona retragerea catre o padure vecina. Dupa 30 de minute, el ordona retragerea generala pe o colina. In rindul soldatilor sai este debandada! Pierzindu-si total stapinirea de sine, Reno a uitat de a plasa o ariengarda pentru a acoperi retragerea !! Indienii se napustesc si ucid soldatii cu o mare usurinta. Zeci de oameni cad in raul Little Big Horn si sunt torturati pe loc de indienii cuprinsi de o furie oarba. Jumatate din batalionul lui Reno este decimat, adica 53 de oameni ! Ultimile lui ordine sunt : “ Pe cai! Pe cai !!” Maiorul fuge primul, uitand sa sune goarna… In acest timp, Benteen continua sa avanseze pe urmele lui Custer fara sa se grabeasca, in pofida ordinelor.Ura pe care o resimte fata de seful sau este de ajuns pentru a se gandi la tradare. Indienii il urmaresc pe Reno in timp ce altii il urmaresc pe Crazy Horse care da turul taberei si-l va intalni pe Custer. Dar generalul se retrage pana pe o colina (care astazi ii poarta numele ). El isi aduna tot batalionul si organizeaza apararea. Companiile E si F sunt desemnate pentru a opri o ofensiva indiana venind dinspre rau. Pentru moment, presiunea indienilor este acceptabila. Dar Reno, aflat pe colina sa si haituit de indieni, primeste in sfirsit ajutorul lu Benteen care se alatura fortelor sale. Acum, cei doi sefi au impreuna 400 de oameni sub comanda si munitii. In schimb, Custer nu are decat 215 oameni. Retragerea lui Reno le permite indienilor de a-si aduna toate fortele contra lui Custer. Nu lasa decat foarte putine trupe impotriva lui Reno si Benteen si-si indreapta atacul principal catre companiile lui Custer. Presiunea este puternica pe aceasta colina si luptele sunt foarte violente. Conducatorul indienilor hunkpapa, Gall isi conduce luptatorii spre sud-est de Calhoun Hill. In acest timp, Custer isi detaseaza aripa stanga pentru a efectua o noua recunoastere catre rau. El cauta un acces spre sat pentru a captura civilii si a-i constrange pe indieni la predare. Dupa o rapida inspectie, se gaseste totusi o trecere dar se prefera intariri din partea lui Benteen.
(va urma)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;