Ghe NICA-Blog: Brasov-Valea Dracului-Km.6(soseaua Brasov-Poiana Brasov)-Stejerisul Mare

miercuri, 26 octombrie 2011

Brasov-Valea Dracului-Km.6(soseaua Brasov-Poiana Brasov)-Stejerisul Mare

Brasov (bufetul Piatra) – Valea Dracului – kilometrul 6 (soseaua Brasov – Poiana Brasov) -Stejerisul Mare

Marcaj: triunghi rosu

intre kilometrul 6 – Stejerisul Mare; prima parte a traseului nu este marcata

Durata: 3/4 ora; in sens invers, 1 ora; de la kilometrul 6 la Stejerisul Mare, 20 minute; in sens invers, 15 minute.
Caracteristici: usor vara, moderat iarna; cind se formeaza gheata traseul devine dificil, in special in prima parte.

Citiva metri mai jos de bufetul Piatra (700 m altitudine) piriul Schei (Oabanul) primeste din stinga un mic afluent: Valea Dracului. Pe linga acest piriu, pe partea dreapta, urcam in serpentine scurte, spre vest-nord-vest, prin padurea de fag cu molid. In curind apar stinci de calcar, iar poteca, uneori sapata in trepte, se strecoara printre acestea si albia cu numeroase repezisuri. Dupa ½ ora de urcus cu scurte sectoare dificile (din cauza pantei mari), depasim stincile si, odata cu ele, inlantuirea de mici cascade ale Vaii Dracului. Panta se reduce; continuam in urcus usor prin dreapta piriului (spre nord-vest), pina intr-o poiana -locul de confluenta a celor doua piriiase care de aici formeaza Valea Dracului. In lungul ambelor piriiase, de obicei seci, exista cite o poteca care ajunge in soseaua Brasov – Poiana Brasov. Continuind pe poteca din stinga, spre nord-vest (in lungul afluentului din dreapta), ajungem in dreptul unui indicator pentru circulatie (“curba dubla, prima la stinga’). Ne aflam la 920 m altitudine (la 1-1¼ ora de bufetul Piatra), 190 m mai sus de kilometrul 6. Cotim spre stinga (nord-vest), spre Poiana Brasov, si dupa 70 m, traversind soseaua, ajungem linga un stilp indicator: “La km 6-Spre Stejerisul Mare’ (Coltii Corbului Mare). In acest punct se poate ajunge si cu autobuzul 20 (Brasov – Poiana Brasov) coborind la statia facultativa de linga Crucea Albastra (inainte de a intra in Poiana de Jos) si intorcindu-ne spre Brasov 1,8 km.
De la stilpul indicator ne indreptam spre nord-nord-est pe un drum de pamint pe care il parasim foarte repede pentru a urmari marcajul (triunghi rosu). Desi poteca abia se schiteaza, marcajul bun nu permite pierderea directiei. Dupa citeva minute de urcus usor cotim la stinga (NV) pe un drum de pamint, dar imediat il parasim pentru a urca moderat prin faget cu Carpinis, pina in culmea ingusta, alcatuita din calcar. Cotim la dreapta (NNE) si dupa citeva minute de coborit usor pe culmea presarata cu stinci si bolovani ajungem intr-un luminis. Sintem la circa 960 m altitudine, deasupra unui abrupt stincos, in rezervatia naturala Stejerisul Mare, care adaposteste o seama de plante rare. Din acest loc, situat in marginea Muntilor Poienii Brasovului, se deschide o larga panorama, asupra compartimentului vestic al Depresiunii Brasov (golful Zarnesti, spre vest, Sesul Birsei, spre nord) si, mai departe, spre Muntii Poiana Marului (sau Muntii Codlei) si Muntii Persani. Spre stinga (V), la poalele Muntilor Poiana Brasovului, se zareste alta rezervatie – Stejarii seculari de la Cristian – si, mai aproape de noi, Statiunea de cercetari pentru cultura pajistilor Brasov-Magurele. Inainte (spre NV) se disting casele comunei Ghimbav, iar mai departe orasul Codlea, dominat de Magura Codlei (1 294 m).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;